Linkuri accesibilitate

18 Partidul Regiunilor


Alexandr Kalinin, liderul Partidului Regiunilor
Alexandr Kalinin, liderul Partidului Regiunilor

Partidul Regiunilor există de zece ani pe arena politică fiind ctitorit de ex-bașkanul autonomiei găgăuze Mihail Formuzal. Din 2016 conducător al formațiunii este Alexandr Kalinin, președinte al unui ONG al migranților moldoveni în Rusia.

Se declară o grupare de stânga, ce militează pentru reintegrarea țării prin federalizare, oferirea statutului de a doua limbă de stat limbii ruse, păstrarea neutralității. Printre obiectivele declarate este obținerea unei reprezentări mai bune în administrație a minorităților naționale. În domeniul politicii externe, pledează pentru integrarea în Uniunea Eurasiatică, apropierea de Turcia, cu Uniunea Europeană urmând a fi dezvoltate relații pragmatice, fără integrare în această comunitate.

Partidul Regiunilor nu participă activ în viaţa politică, la startul actualei campaniei electorale pagina web nu fusese actualizată de la precedentele alegeri parlamentare. Cel mai bun scor obținut a fost în 2014, când a format un bloc electoral cu Partidul Social Democrat, acumulând 3,45%.

Când vine vorba despre această formațiune mai mulți analiști pun la îndoială statornicia reprezentanților de frunte ai grupării, făcând trimitere chiar la fostul lider Mihail Formuzal care a emigrat în Germania, după ani în care a revendicat contrariul decât apropierea de UE.

Afiș cu bașkanul găgăuz Mihail Formuzal. Comrat, 12 decembrie 2010
Afiș cu bașkanul găgăuz Mihail Formuzal. Comrat, 12 decembrie 2010

Înainte de a abandona scena politică Formuzal era suspectat de instituțiile statului de separatism și chemări la nesupunere, după ce a cerut declararea independenței Găgăuziei dacă Acordul de Asociere semnat de R. Moldova cu UE va fi pus în aplicare. Formuzal era convins că noul tratat știrbea din suveranitatea țării, un punct de vedere ce era promovat intens de media ruse, precum și de alte partide pro-ruse: Partidul Comuniștilor, Partidul Socialiștilor și altele. Spre deosebire de alți politicieni care au afișat numai declarații, Formuzal ar fi trecut și la acțiuni, organizând un referendum în autonomia găgăuză declarat ilegal de Chișinău și anulat în instanță.

În primăvara lui 2014, în plină criză secesionistă în estul Ucrainei, bașkanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, alături de episcopul de Bălți Marchel și liderul Partidului „Patrioții Moldovei”, Mihail Garbuz, declarau înființarea unei mișcări „Moldova Mare”, incluzând și Moldova românească și anunțau lupta împotriva unioniștilor. „Acei oameni care vorbesc deschis despre lichidarea statului Republica Moldova și unirea cu România trebuie să stea la închisoare”, declara Formuzal. Unii experți au făcut legătura dintre intențiile lui Mihail Formuzal și mișcările secesioniste din Luhansk și Donețk, susținute de Moscova. Fostul lider al Partidului Regiunilor a negat că el avea intenții separatiste. Alți comentatori au admis că fostul bașkan s-a folosit doar de ambalajul pro-rus într-o regiune unde asemenea simpatii sunt foarte populare.

Actualul lider al Partidului Regiunilor, Alexandr Kalinin, în 2016 a atras atenția opiniei publice când i-a cerut lui Vladimir Putin să „salveze de la dispariție poporul moldovenesc”, care ar fi, după părerea lui, „ultimul popor slav”. La alegerile din urmă cu doi ani, el insista pe ideea că formațiunea pe care o conduce ar fi singura care reprezintă diaspora din Rusia. Totodată, încercând să se poziționeze ca partid de alternativă PSRM, îl acuza pe liderul socialist Igor Dodon că ar fi monopolizat discursul pro-rus în interes de afaceri, că ar fi primit bani din Rusia. Acuzațiile lui Kalinin nu au fost probate, fiind respinse în același timp de socialiști.

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

XS
SM
MD
LG