„De ce sunt mai deștepți moldovenii ca noi ?”, se întreabă Mihai Duță, comentator al publicației Newsweek România. Pentru că românii se consideră „cei mai deștepți din regiune”. Îi numesc pe unguri „bozgori”, dar ungurii au mai mulți turiști decât România, fără să aibă ieșire la mare ; spun despre bulgari că „au ceafa groasă”, dar autostrăzile și litoralul lor fac diferența ; despre Moldova spun că e ”săracă” și „înapoiată”. Uite că moldovenii nu s-au lăsat păcăliți de ”patriotul” George Simion, care înaintea scrutinului din Republica Moldova s-a fotografiat cu președinta unui partid antisistem italian, iar acum, după cum scrie astăzi presa, se compară cu Viktor Orban și spune că Fidesz și AUR „au aceeași ideologie”. De fapt, mai scrie Mihai Duță, „Moldova cea săracă și rudimentară o are pe Maia Sandu, un om politic cum România n-a mai avut de mult. O femeie puternică și inteligentă care a putut să adune forțele pro-europene dintr-o țară în care Rusia e cu un picior”.
Magda Grădinaru, de la spotmedia.ro, publică un interviu cu sociologul Vasile Cantarji, coordonatorul sondajului after poll realizat de CBS-Axa, care a prevăzut corect rezultatul alegerilor de peste Prut. Sociologul explică, între altele, că reticența alegătorilor moldoveni de a-și declara opțiunea politică e mai mare când e vorba de stânga. „Alegătorul de stânga, la noi, este mai în vârstă, cu un nivel socio-economic mai scăzut, un alegător care e mai degrabă suspicios la proceduri care nu-i sunt cunoscute, cum sunt și sondajele”. Vasile Cantarji adaugă că, la scrutinul anticipat, a existat o puternică componentă geopolitică în campania partidelor de stânga, în timp ce dreapta a evitat sistematic tema, pedalând pe tema anticorupției, care s-a dovedit mult mai convingătoare.
Iulian Chifu și-a propus să demonteze mitul implicării României în scrutinele din Republica Moldova. Potrivit datelor pe care le-a consultat, în special în dosarele diplomației românești, Bucureștiul a fost consecvent în a susține altfel Moldova : economic și diplomatic, cu ținta clară de a înscrie țara pe orbita europeană și nicidecum de-a o împinge către unire. Fie și numai pentru că o eventuală unire s-ar izbi de o decizie complicată în Moldova : aderarea la NATO. Altceva a făcut România, crede Chifu : „a participat, cu propriile instrumente, la pregătirea unui public avizat şi orientat spre susţinerea candidaturii Maiei Sandu şi victoria sa ca Preşedinte al Republicii Moldova”.
Analiza lui Iurie Rotaru realizată pentru LARICS și publicată pe blogurile Adevărul (ca și articolul lui Iulian Chifu de altfel) se ocupă de rădăcinile și definiția războiului hibrid. Una dintre concluziile de reținut este că formula, veche déjà de circa 60 de ani, a schimbat din temelii, după anexarea Crimeii, și definiția apărării. Un rol important trebuie nu doar armatei, ci şi experţilor din cercetare, cibernetică, presă, sistem educaţional.
Coaliția de guvernare din România este criticată sever în revista 22, în articolul Andreei Pora. La capitolul justiție nu s-a realizat nimic din ce s-a promis, iar devină ar fi UDMR și „partea pesedistă” din PNL. Ce face însă USRPLUS, care a dat ministrul de justiție în actualul guvern ? Această formațiune încă bicefală „poate, spune Andreea Pora, să joace un rol determinant în repararea stricăciunilor pesediste și punerea în practică a tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneția și MCV”.
