Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
Ultimele evoluții militare:
- Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg a avertizat că războiul din Ucraina ar putea dura luni, dacă nu chiar ani, pentru că preşedintele rus Vladimir Putin nu a renunţat la planul sa de a pune stăpânire pe toată Ucraina.
- Președintele rus Vladimir Putin a amenințat că va opri exporturile de alimente spre țările „neprietenoase” și va lua măsuri de retaliere împotriva companiilor occidentale, după ce Germania a naționalizat luni filiala germană Gazprom
- Casa Albă a anunțat că cele două fiice ale președintelui rus Vladimir Putin sunt puse pe lista personalităților sancționate ca urmare a invaziei ruse din Ucraina. Pe aceeași listă se află și familia ministrului de externe Serghei Lavrov. Se aștepată ca și Uniunea Europeană să anunțe sancțiuni similare joi, 7 aprilie.Este vorba de Katerina Tihonova și Maria Voronțova, din prima căsătorie a lui Putin cu Liudmila Şkrebneva.
- Șeful Consiliului European, Charles Michel, a declarat că, „mai devreme sau mai târziu”, Uniunea Europeană va trebui să aplice sancțiuni asupra energiei rusești, stopând importurile de petrol și gaze.
- Începând cu 6 aprilie, Statele Unite și aliații săi europeni supun Rusia la noi sancțiuni vizând creșterea izolării economice și tehnologice a Rusiei. Acțiunea comună va include sancțiuni impuse instituțiilor financiare și interzicerea noilor investiții în Rusia.
- Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Consiliului de Securitate al ONU să solicite răspunderea deplină pentru crimele comise de forțele ruse în Ucraina. Crimele de la Bucea, le-a spus el, sunt „cele mai teribile crime de război” de la Al Doilea Război Mondial
- Mai multe țări europene au anunțat expulzarea a zeci de diplomați ruși pe fondul unor presupuse atrocități comise în Ucraina de către trupele ruse, inclusiv în orașul Bucea, unde par să fi fost executați mulți civili.
- Patru instituții de presă blocate în Rusia din pricina informațiilor furnizate despre invazia neprovocată a Ucrainei de către Moscova au deschis procese împotriva autorității de reglementare a mass-media Roskomnadzor și a Procuraturii Generale.
- Secretarul de stat SUA, Antony Blinken, despre crimele de la Bucea: „Este o campanie deliberată de a ucide, de a tortura, de a viola, de a comite atrocități. Informațiile sunt mai mult decât credibile, dovezile sunt acolo și toată lumea le poate vedea.”
- Peste 11 milioane de persoane au fost forțate să-și abandoneze casele în Ucraina, de a începutul invaziei rusești pe 24 februarie, estimează Națiunile Unite. Peste 7 milioane sunt strămutate în interiorul țării, în jur de 4 milioane s-au refugiat peste hotare.
Atrocitățile armatei ruse: de la Al Doilea Război Mondial la războaiele din Cecenia și Ucraina
Acțiunile din prezent ale Rusiei în Ucraina se aseamănă, spun istoricii, cu cele comise de armata germană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial sau cu cele comise de armata sovietică (iar mai apoi rusă) în Afganistan și Cecenia.
Studiu NewsGuard | Cât de extins este războiul ruso-ucrainean al dezinformării?
În condițiile în care surse oficiale de informații ale Rusiei au fost în multe locuri stopate, există însă altele între care institute dubioase, situri de internet anonime și alte entități care preiau ștafeta dezinformării.
Există de exemplu pe Internet OneWorld.press, care se prezintă ca fiind un institut global, dar nu dă la iveală proprietari, surse de finanțare sau orice formă de control. Studiul dă la iveală că din punct de vedere cantitativ, dezinformarea cu privire la invazia rusă crește, atât numărul de informații false vehiculate cât și numărul de entități care le răspândesc. NewsGuard a identificat 172 de situri de Internet separate care dezinformează cu privire la război, reprezentând o creștere cu 48% față de cercetarea anterioară făcută publică la 3 martie.
Mai multe informații AICI.
Sprijin pentru R. Moldova: conferința donatorilor de la Berlin
Conferința donatorilor de la Berlin, organizată la inițiativa Germaniei, Franței și României, vrea să asigure R. Moldova un sprijin financiar, politic și logistic pe lungă durată, nu numai să ajute Chișinăul să depășească actuala criză generată de războiul din Ucraina, a declarat ministra germană de externe Annalena Baerbock, gazda reuniunii.
Germania, Franța și România au anunțat toate ajutoare suplimentare directe pentru bugetul R. Moldova dar ministrul de externe român, Bogdan Aurescu a fost singurul care a sprijinit direct ultimul gest al Chiținăului de apropiere de Bruxelles, depunerea unei cereri oficiale de aderare la UE, la începutul lunii martie. Mai multe AICI.
Armata ucraineană câștigă teren la nord de Kiev
Armata ucraineană a restabilit controlul asupra unor teritorii-cheie la nord de Kiev, forțând trupele ruse să se retragă din apropierea orașului Cernihov, au anunțat marți serviciile de informații militare britanice.
Lupte sporadice vor continua probabil în unele dintre zonele recucerite, dar se vor reduce în intensitate în această săptămână, pe măsură ce restul forțelor ruse se retrag, a declarat ministerul britanic al apărării într-o nouă estimare zilnică, pe 5 aprilie.
Oficialii americani cred că Rusia intenționează probabil să se concentreze pe sudul și estul Ucrainei, dar serviciile de informații militare britanice consideră că multe dintre unitățile rusești care se retrag acum din zona de nord ar putea avea nevoie de reechipare și recompletare semnificativă înainte de a fi redislocate pentru noi operațiuni.
Irpin, regiunea Kiev: după ocupația rusă
Trupele ruse au intrat în orașul Irpin la o săptămână după începerea războiului, însă armata ucraineană nu le-a permis să preia controlul absolut. La 28 martie, orașul a fost eliberat de sub ocupație rusă. Localitatea nu are acum electricitate, apă sau gaz, iar cele mai multe case sunt complet distruse sau minate.
Zelenski în Parlamentul României: „Vor să ocupe Odesa, de acolo e doar un pas până în Moldova”
Adresându-se Parlamentului României, președintele Ucrainei Volodimir Zelenki, a pledat din nou pentru impunerea de sancțiuni economice și mai drastice Rusiei, a cerut mai mult ajutor militar pentru Ucraina și a avertizat că Ucraina nu este singura țintă a Rusiei în actualul război.
Așa cum a făcut în decursul întregului maraton de discursuri ținute în fața multor parlamente naționale, începând cu Congresul american, și de această dată Zelenski a făcut o paralelă între soarta țării sale și cea țării căreia i se adresează: în cazul României, a reamintit de revoluția sângeroasă din decembrie 1989, singura cale găsită de români pentru a înlătura un regim criminal. La fel, ucrainenii încearcă acum să oprească crimele comise de conducerea de la Moscova, a afirmat Zelenski, Mai multe amănunte AICI.
Drum însângerat | Cum vrea să transforme Putin dezastrul militar și umanitar în victorie
Observatori politici se întreabă ce ar putea Vladimir Putin să facă pentru a transforma ceea ce este acum un dezastru militar, într-o aparentă victorie, fie și limitată.
Trupurile a cinci bărbați descoperite în subsolul unui sanatoriu pentru copii din localitatea Bucea, după plecarea armatei ruse, 4 aprilie 2022
La acest sfârșit de săptămâna, pe măsură ce forțe ucrainene au eliberat localități din regiunea Kiev și în alte părți imaginile transmise cu cadavre pe străzi și mărturiile unor victime ale atrocităților ruse fac și mai evident că judecata morală a președintelui Biden că Putin este un criminal de război, care nu poate rămâne la putere este una valabilă.
Dar asta nu înseamnă că liderul de la Kremlin nu încearcă să găsească o ieșire cu aparența unei victorii. Primul pas a fost să declare că scopul inițial al operațiunii a fost sud-estul Ucrainei și nu întreaga țară. O ipoteză contrazisă de realitate, dar Putin nu pare să se împiedice de adevăr.
Mai multe amănunte AICI.
Zelenski: Rusia vrea să extermine întreaga națiune a Ucrainei
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia de genocid și de încercarea de a elimina „întreaga națiune” a Ucrainei, la o zi după descoperirea de gropi comune și de civili aparent excutați sumar în apropiere de Kiev.
„Acesta este genocid, [e] eliminarea întregii națiuni și a poporului”, a declarat Zelenski în emisiunea „Face the nation” de la televiziunea CBS, potrivit unui script pus la dispoziție de această rețea, citat de Agenția France Presse. Mai multe detalii AICI.
Portul ucrainean Odesa de la Marea Neagră a fost bombardat cu rachete
Portul ucrainean Odesa de la Marea Neagră a fost bombardat cu rachete în 3 aprilie devreme, a anunțat pe Telegram ministrul ucrainean de interne Anton Herascenko, precizând că în mai multe locuri din oraș au izbucnit incendii, iar unele din rachete au fost doborâte de apărarea anti-aeriană locală. Canalul Telegram al consiliului orășenesc Odesa a confirmat atacurile. Mai multe detalii AICI.
Dacă ești împotriva războiului, claxonează!
Protest în Chișinău, în fața Ambasadei Federației Ruse.
Chișinăul dezminte mobilizarea de trupe în regiunea transnistreană
Biroul pentru politici de reintegrare al Guvernului de la Chișinău afirmă că nu deține informații care să confirme mobilizarea de trupe în regiunea transnistreană.
Anunțul Biroului pentru reintegrare vine după ce ministerul ucrainean al apărării a anunțat sâmbătă dimineață că Rusia și-ar repoziționa trupele din regiunea transnistreană pentru o posibilă acțiune militară împotriva Ucrainei
Victoria Nuland: Pentru negocieri serioase, Rusia trebuie să înceteze focul în Ucraina
Statele Unite sprijină decizia Ucrainei de a se așeza la masa negocierilor cu Rusia în ciuda unor cereri rusești „absolut inacceptabile”, dar Rusia trebuie să accepte o încetare a focului deplină ca negocierile să poată „deveni serioase”, a declarat Victoria Nuland, subsecretar de stat pentru afaceri politice într-un interviu cu televiziunea Current Time.
„Soluțiile diplomatice în conflicte ar trebui, în general, să vină după un acord de încetare a focului, nu în mijlocul luptelor. Iar rușii nu au dorit deloc o încetare completă a focului, așa încât negocierilor să poată deveni serioase”, a spus diplomata americană cu o vastă experiență în afacerile Rusiei și Europei de Est.Mai mult, AICI.
Plan UE în 10 puncte pentru Moldova și celelalte țări afectate de criza refugiaților
Miniștrii de interne ai celor 27 de țări ale UE au căzut de acord luni seara, 28 martie, în unanimitate, să pună la punct o structură de triere și control al acestei imigrații masive, de un tip nou, din Ucraina, care nu fusese prevăzută de tratatele fondatoare ale UE.
Planul prevede o coordonare a UE cu Moldova, pentru a “reloca” imigranții de acolo și pentru a evita, de pildă, traficul de persoane, devenit foarte prosper pentru rețelele criminale.
Tot așa, în cazul precis al Moldovei, textul prevede transferuri sporite și desfășurarea rapidă a unor echipe Frontex în Moldova. Transferurile, în cooperare cu ICNUR (UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați) și OIM și sprijinite de finanțare UE, reprezintă o prioritate imediată.
In Europa au ajuns deja 3,8 milioane de refugiați din Ucraina.
Moldova primește primele ajutoare americane pentru refugiații ucraineni
SUA acordă Republicii Moldova ajutoare de 30 de milioane de dolari pentru găzduirea refugiaților ucraineni. Ambasadorul american la Chișinău, Kent D. Logsdon, a făcut anunțul pe 20 martie la Centrul Fides pentru refugiați, din Chișinău. El s-a arătat „foarte îngrijorați” de ceea ce s-ar putea întâmpla în regiune, dar a adăugat că, „în acest moment, nu există semne că Moldova ar putea fi ținta unui atac”. Mai multe, într-o relatare semnată de Liliana Barbăroșie.
Moscova și „operațiunile ei militare”
În ultimele aproape opt decenii, fosta Uniune Sovietică (URSS), iar apoi și moștenitoarea sa, Federația Rusă, au fost implicate în multe conflicte militare. De fiecare data, denumirea oficială a agresiunii a fost alta decât cea occidentală, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.
