Comiterea crimelor de război a devenit o parte integrantă a modului în care Moscova duce războiul și Kievul nu ar trebui să stea pe gânduri și să-i aducă pe presupușii autori ruși în fața justiției, susține Oleksandra Matviiciuk, șefa organizației Centrul pentru libertăți civile, organizație care a câștigat ex-aequo Premiul Nobel pentru Pace în acest an.
„Timp de zeci de ani, Rusia a folosit pe de-o parte războiul, ca metodă de a-și atinge interesele geopolitice, și pe de alta, crimele de război ca modalitate de a câștiga aceste războaie”, a declarat pentru Serviciul ucrainean al RFE/RL într-un lung interviu, Oleksandra Matviiciuk, care conduce Centrul pentru libertăți civile.
„Ei au înțeles că pot face tot ce vor, deoarece nu au fost pedepsiți pentru crime de război în Cecenia, Moldova, Georgia, Mali sau în Siria. Prin urmare, până când nu vom putea face dreptate, nu va exista o pace durabilă în regiunea noastră”, a mai spus Matviiciuk.
Oleksandra Matviiciuk, avocată de profesie, spune că dorește să se folosească de statura proeminentă a organizației pentru a solicita acțiuni internaționale împotriva încălcărilor drepturilor omului și pentru investigarea numărului tot mai mare de dovezi care indică crime de război comise de forțele rusești de la invazia din 24 februarie a Kremlinului în Ucraina.
„Se vede că toate aceste crime au un caracter sistemic”, spune ea. „Este clar că acestea nu sunt comise de o anumită unitate a forțelor armate ruse, ci că fac parte din cultura de război a Rusiei”.
Înființat în 2007, Centrul pentru Libertăți Civile a fost creat cu scopul de a face presiuni asupra autorităților ucrainene pentru a transforma țara într-o democrație cu drepturi depline și pentru a se asigura că aceasta este guvernată de statul de drept.
Însă această misiune s-a schimbat în 2014, când Moscova a anexat cu forța Peninsula Crimeea și după declanșarea luptelor cu trupele paramilitare susținute de Rusia în estul Ucrainei, moment în care organizația a început să adune documente în legătură cu abuzurile din timpul conflictului, precum și cum modul în care au dispărut criticii Kremlinului, jurnaliști, politicieni și activiști.
De la declanșarea războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, organizația a colaborat îndeaproape cu parteneri naționali și internaționali pentru a strânge documente legate de potențialele crime de război rusești împotriva civililor ucraineni.
Până în prezent, au documentat peste 21 000 de exemple de crime de război comise de forțele rusești începând din 2014, dintre care multe au avut loc după invazia Moscovei din februarie.
„Timp de opt ani am tot atras atenția la faptul că Rusia comite crime de război... și timp de opt ani lumea nu a acordat atenție acestei practici criminale”, a declarat Matviiciuk.
Căutarea responsabilității
Oleksandra Matviiciuk spune că devine tot mai presant pentru ea să susțină cât mai mult eforturile de a-i aduce în fața instanțelor de judecată pe autorii unor presupuse crime de război.
Tribunalul de la Nürnberg, spune ea, ar trebui luat ca model. Cu toate acestea, spre deosebire de aceste procese, care au început să tragă la răspundere criminalii de război naziști abia după ce Germania a pierdut Al Doilea Război Mondial, Oleksandra Matviiciuk susține că un efort similar de tragere la răspundere a Rusiei pentru crimele de război ar putea începe imediat.
„Nu trebuie să așteptăm ca Rusia să piardă. De ce am face ca cererile oamenilor pentru justiție să depindă de asta?" se întreabă Oleksandra Matviiciuk. „Trebuie să creăm acum un tribunal internațional și să începem toate procedurile necesare pentru a aduce criminalii de război ruși în fața justiției”.
Însă acest lucru nu este ușor
Centrul pentru Libertăți Civile a militat mult timp pentru ca Ucraina să se afilieze la Curtea Penală Internațională. Țara a devenit acum membră cu drepturi depline, dar Kievul accepta jurisdicția instanței asupra crimelor comise pe teritoriul său începând din 2013.
Ucraina trebuie, de asemenea, să navigheze prin politica complicată care coordonează organizații internaționale precum cea a Națiunilor Unite, unde Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate și poate exercita drept de veto asupra rezoluțiilor prezentate în cadrul acestui organism.
Oleksandra Matviiciuk critică ONU, despre care spune că „nu își îndeplinește atribuțiile”. Ea spune că agenda organizației este confiscată de state puternice din punct de vedere militar. Cu toate acestea, ea recunoaște că ONU rămâne cel mai bun instrument disponibil pentru un tribunal internațional care să poată oferi responsabilitate.
Dat fiind că Consiliul de Securitate este blocat de vetoul Rusiei, Oleksandra Matviiciuk afirmă că Kievul ar trebui să își concentreze eforturile diplomatice pentru a obține voturi la Adunarea Generală a ONU, unde ar fi nevoie de sprijinul a două treimi din țări pentru a adopta o astfel de măsură. Acest lucru înseamnă că Ucraina va trebui să câștige încrederea unor țări precum Brazilia, India și multe națiuni din Africa, care au relații complexe și istorice cu Moscova.
„Trebuie să atragem sprijinul țărilor pentru această idee. Acest tribunal nu ar trebui să fie creat doar [pentru că] am adunat cinci state laolaltă și apoi am înființat un tribunal”, a declarat Matviiciuk. „Avem nevoie de legitimitate pentru acest instrument... și cea mai bună [modalitate de a face acest lucru] este în cadrul ONU.”
Scris de Reid Standish la Praga, pe baza unui reportaj realizat de Sofia Sereda pentru Serviciul ucrainean al RFE/RL.
