Privite de sus în țările puternice, dronele interceptoare ale Ucrainei au fost gândite din capul locului pentru a doborî drone iraniene de tip Shahed-136.
Este exact tipul de dronă pe care Iranul l-a oferit Rusiei, cu tot cu manualul de producție, la începutul războiului. Rusia a redenumit aceste drone în Gheran și le produce în masă, fiind principala armă cu care lovește pe scară largă Ucraina.
Una din soluțiile cele mai bune de până acum a Ucrainei este drona P1-Sun, care este și mai ieftină decât Shahed, se mișcă mai repede și poate doborî nu una, ci câteva ținte.
În prezent, în mai multe țări din Golful Persic se află peste 200 de specialiști militari ucraineni, iar autoritățile spun că prezența lor a produs deja rezultate.
Ce este „Pisiun”
Un diminutiv ucrainean care poate fi tradus ca „pișulică”., drona P1-Sun este dotată cu patru motoare, care pornesc simultan ridicând-o cu ușurință în aer.
Cu o simplă mișcare a degetelor, operatorul poate accelera interceptorul până la viteza maximă de 310 km/h - mult peste viteza maximă a Shahed-ului, de 185 km/h - ceea ce-i permite interceptarea relativ ușoară a principalei amenințări aeriene în masă din partea Rusiei.
„Dacă vorbim despre eficiența loviturilor, avem deja peste 2.000 de doborâri confirmate – anume de «Shahed» - și peste 3.000 de doborâri totale de ținte aeriene”, a spus serviciului ucrainean al Europei Libere un reprezentant al companiei producătoare de drone SkyFall, în cadrul unei emisiuni a proiectului Donbas Realii.
SkyFall spune că i-a luat 4 luni să dezvolte drona „Pisiun, de la prototip până la doborârea primei ținte. Este folosită din toamna lui 2025, fiind îmbunătățită permanent, atingând o eficiență de la 80% până la 100%, în funcție de condițiile meteorologice și de abilitățile pilotului, a mai spus reprezentantul companiei, care a cerut să vorbească în condiții de anonimitate din motive de securitate.
Cererea din partea armatei ucrainene este constantă, așa încât în Ucraina există și mai multe tipuri de drone-interceptoare, inclusiv dezvoltate de ucraineni în parteneriat cu alte țări, și mai mulți producători.
Una dintre aceste drone este și „Octopus”, dezvoltată în comun de ministerului Apărării din Ucraina și un grup de experți britanici, fiind produsă de mai mult de zece companii.
„Am organizat împreună cu Ministerul Apărării o sesiune de informare cu toți atașații militari – peste 38 de reprezentanți – pentru a explica din ce este alcătuit ecosistemul nostru de aviație de luptă fără pilot și de apărare antiaeriană de mici dimensiuni”, a spus serviciului ucrainean al Europei Libere Igor Fedirko, director executiv al asociației producătorilor de armament „Consiliul ucrainean al industriei de apărare”.
Noile amenințări
Operațiunea americano-israeliană împotriva Iranului este relevantă pentru cum arată acțiunile militare între state cu potențial diferit.
Totul a început după un model tipic pentru Statele Unite. Din 28 februarie, după lovituri masive cu rachete lansate din aviație, rachete Tomahawk de pe nave și salve de rachete din sisteme HIMARS, aliații au neutralizat apărarea antiaeriană iraniană și, în câteva săptămâni, au stabilit dominația totală în aer.
Dar Iranul a răspuns „asimetric” cu rachete și dronele direcționate masiv spre țările vecine din Golful Persic, care nu sunt implicate direct în ostilități.
Doar o parte dintre lovituri au vizat infrastructura militară americană din regiune, iar dronele au lovit și clădiri rezidențiale din orașe, precum și obiective ale infrastructurii petroliere.
Samuel Bendett, cercetător la Center for Naval Analyses, spune că răspunsul Iranului ridică întrebări despre măsura în care „forțele armate ale lumii au acordat cu adevărat atenție la ceea ce se întâmpla în Ucraina” încercând să înțeleagă și să învețe lecții din atacurile rusești combinate, cu drone cu rază lungă și rachete.
În ultimele două săptămâni, Iranul folosește, în medie, 85 de drone și 25 de rachete pe zi, dar au ajuns și la sute pe zi, iar țările vizate au fost nevoite să tragă din tot ce au pentru a le doborî.
În afară de irosirea de rachete costisitoare, de milioane de dolari, contra unor Shahed-uri de câteva zeci de mii de dolari bucata, țările din Golful Persic mai trebuie să monitorizeze constant dronele iraniene care pot fi lansate de unde nu se așteaptă, mai spune Bendett.
Relația Ucrainei cu țările din Golful Persic – „există nuanțe”
Dronele au schimbat „economia” războiului, iar soluțiile dezvoltate de Ucraina par exact ceea ce trebuie. Dar încheierea contractelor în domeniul apărării cu țările Orientului Mijlociu nu este lipsită de dificultăți pentru Kiev.
Cercetătoarea Maria Zolkina de la fundația ucraineană „Inițiative Democratice” s-a ocupat de relația cu Orientul Mijlociu în ultimii ani, fiind stabilită în Qatar.
Ea spune că relațiile Ucrainei cu țările din Golful Persic s-au deteriorat când Ucraina a sprijinit Israelul după atacul Declarată organizație teroristă în SUA și UE. în toamna anului 2023.
„Există anumite nuanțe”, spune experta, dar țările arabe din Golful Persic, se conduc totuși de un interes pragmatic. Ucraina nu este văzută neapărat ca o țară aliată în plan politic, ci ca „un laborator de soluții gata în domeniul tehnologiilor anti-dronă”.
Este o premisă pe care Ucraina o poate transforma „dacă nu într-o alianță, atunci într-un parteneriat strategic profund” cu țările din Orientul Mijlociu”.
La sfârșitul lunii martie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat Orientul Mijlociu – Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Cu Qatarul, Ucraina a și semnat un acord în domeniul apărării pe o perioadă de 10 ani..
Zelenski a explicat că, în schimbul sistemelor anti-dronă, Ucraina caută ajutor pentru a procura alt tip de armament de care are nevoie, inclusiv interceptoare contra rachetelor balistice, dar și resurse energetice.
„Pentru Ucraina, aceasta nu este doar o chestiune de prestigiu (...). Am convenit deja asupra posibilităților de a consolida apărarea antiaeriană, de a dezvolta în comun producția de armament și, de asemenea, asupra cooperării în domeniul energetic”, a spus președintele Ucrainean în discursul său de seară, pe 30 martie.
„Trebuie să ne creștem producția”
În multe țări dezvoltate, utilizarea intensivă a dronelor în războiul ruso-ucrainean a fost percepută mult timp drept o soluție locală, într-un război de uzură, care nu se poate repeta neapărat în alte părți.
Evenimentele din Iran arată că nu este neapărat așa, că amenințarea reprezentată de drone este în creștere, iar aceste arme pot fi preluate ușor de actori non-statali, iar experiența și capacitățile de producție ale Ucrainei capătă o valoare deosebită.
Sistemul ucrainean de interceptare a „Shahed”-urilor nu ține doar de operator și de dronă, ci de o întreagă infrastructură, care include diverse sisteme de detecție - de exemplu senzori acustici și arme electronice.
În Golful Persic, interesul pentru dronele ucrainene exista și înainte de războiul din Iran, spune Maria Zolkina, dar problema a fost că Ucraina nu a fost pregătită să împărtășească aceste tehnologii sau să producă mai mult.
Industria de apărare ucraineană lucrează exclusiv pentru a asigura necesitățile armatei ucrainene, așa încât pentru export „este nevoie să ne creștem producția internă”, este de acord și Igor Fedirko de la „Consiliul ucrainean al industriei de apărare”.
Compania SkyFall spune că este pregătită să contribuie. „Acum, avem capacități de producție care pot asigura până la 50.000 de interceptoare pe lună”, spune reprezentantul companiei.
Interceptorul său, „Pisiun”, este în prezent cel mai ieftin de pe piață – pentru armata ucraineană costă aproximativ 1.000 de dolari, față de 5 milioane de dolari, cât costă o rachetă PATRIOT, de exemplu.
Dar Ucraina trebuie să acționeze cu atenție, tocmai pentru a nu irita Statele Unite, Casa Albă semnalând că nu vede cu ochi buni oferta președintelui Zelenski pentru țările Orientului Mijlociu.
„Dacă nu va exista o escaladare între Kiev și Washington în privința livrărilor de drone și a unor eventuale ultimatumuri, la care administrația americană este în prezent capabilă în relația cu Golful Persic, atunci Ucraina va lucra acolo și va exista o anumită nișă”, spune Marina Zolkina, adăugând: „Nu vom deține monopol – acolo vor fi, cel puțin, Statele Unite. Dar vom fi prezenți”.
Acest material este o adaptare după o emisiune a Serviciului ucrainean al Europei Libere (RFE/RL)
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te