Bine că internetul e mare și suportă multe. Dar nu este pentru toți la fel de sigur. Așa cum una din categoriile vulnerabile sunt copiii, elevii, un grup de cercetători a studiat într-un efort la scară națională cu ce riscuri și capcane online se confruntă noua generație.
Pandemia de COVID-19 a determinat lumea practic să își trăiască viața în mediul virtual. Inclusiv pe adolescenții despre care se crede că se simt în online ca peștele în apă. Numai că orele petrecute pe rețele sociale sunt direct proporționale cu riscurile la care se expune tinerii, consideră apărătorii drepturilor copiilor din cadrul centrului „La Strada”. Potrivit unei cercetări ce a analizat comportamentul elevilor în online, fiecare al doilea copil recunoaște că i s-a cerut cel puțin o dată să expedieze imagini cu caracter sexual și doar unul din zece copii au spus că vor discuta această situație cu părinții.
Directoarea programului „Copii” din cadrul centrului „La Strada”, Elena Botezatu, constată că pandemia nu a făcut decât să agraveze pericolele din mediul virtual și asta pentru că micuții navighează pe internet în mare parte fără supravegherea părinților:
„La fel observăm că vârsta copiilor care trăiesc experiențe ce-i pot expune riscului de abuz sexual online este mult mai mică. Datele studiului pentru 2020 ne arată că atât copilul de 9 ani, cât și copilul de 17 ani poate trece prin situația în care să primească o solicitare cu caracter sexual pe aplicații de tip chat. Observăm că dacă în 2017 cel mai des copilul de 15 ani era expus riscului de a fi hărțuit online, în 2020 vârsta copiilor a scăzut, deci categoria de vârstă 12-14 ani este cea mai vulnerabilă.”
De asemenea, continuă Elena Botezatu, este greșit să se mizeze pe părinți când vine vorba de siguranța copiilor în mediul online. Și asta pentru că profilul copiilor abuzați în spațiul virtual este următorul: provin din familii vulnerabile și sunt crescuți de un singur părinte sau chiar de bunici, care pur și simplu nu au cunoștințele necesare pentru a-i ghida pe cei mici în online.
Comunicatoarea Alina Găină de la Centrul Media pentru Tineri de peste șapte ani îi încurajează pe adolescenți, mai ales pe cei din mediul rural, să gândească critic. Chiar astăzi a participat la un atelier dedicat tinerilor din Rădenii Vechi, Ungheni. Alina constată că dacă o bună parte dintre adolescenți știu că trebuie să evite mesajele din partea străinilor ce-i abordează online, pre-adolescenții, adică copiii de 9-11 ani sunt cei mai vulnerabili:
A crescut și rata de hate online, de bulling online, imagini vulgare
„Odată cu pandemia nu doar tinerii și copiii petrec foarte mult timp online, dar și foarte mulți adulți. Din toată ecuația asta, pentru că sunt acolo copii, tineri și maturi, a crescut și rata de hate online, de bulling online, imagini vulgare. Riscurile evident că au crescut pentru că evident și numărul de utilizatori a crescut cu mult. Cei de 12-13 ani sau cei din clasele primare au foarte puțină pregătire. Gândirea lor critică este în dezvoltare. Nici emoțional nu sunt pregătiți să vadă o imagine vulgară. Ce fac dacă le apare o fotografie cu nudități? Ce fac dacă cineva se conectează pe zoom cu ei?”
Îngrijorările formulate de Alina Găină se oglindesc în cercetarea Centrului „La Strada”. Iată doar câteva concluzii: 9 din 10 copii produc și expediază cu regularitate filmulețe cu sine, patru dintre acești copii nu știu cum să modifice setările de confidențialitate pe rețelele sociale, iar fiecare al șaptelea copil nu știe ce informație poate fi publicată online și care nu ar trebui spusă nimănui.
Directoarea programului „Copii” al organizației, Elena Botezatu, crede că în condițiile în care pericolul de a fi abuzați este „doar la un click” distanță, nu se mai poate miza doar pe părinți sau profesori. O soluție ar fi multiplicarea serviciilor de raportare a cazurilor de abuz online, atât de către operatorii de telefonie mobilă, cât și cei de internet.
