Datele PNUD arată că unul din trei moldoveni ar putea ajunge la limita sărăciei dacă se prelungește războiul din Ucraina - în prezent, acest procentaj fiind estimat la 25%. O convorbire cu președintele Comisiei Protecție Socială din Parlament, deputatul PAS Dan Perciun, care explică cum se gândesc aleșii poporului să ușureze șocul economic multiplu resimțit în aceste zile de moldoveni, confruntați cu inflația ridicată, nesiguranța energetică și urmările economice ale războiului din Ucraina vecină.
Iată câteva dintre principalele teme ale interviului:
- De la 1 aprilie o să indexăm cu 13,94 procente. Inflația e mare, de asta am și ajustat formula că, dacă n-o ajustam, ar fi fost 5,1.
- De asemenea, a fost majorat salariul minim în sectorul real de la 2.900 la 3.500 de lei, deci încercăm să anticipăm pe alocuri șocurile care vin, suntem într-o situație în care avem și o criză a refugiaților, și o criză economică, și pandemia nu s-a finalizat și, într-adevăr, sunt niște provocări mari pentru guvernare.
- Biroul Național de Statistică arată că în jur de 25 la sută din cetățeni sunt sub pragul sărăciei absolute, pragul nefiind înalt, e vreo 2.200 de lei, probabil, pragul sărăciei absolute astăzi.
- Cel mai bun instrument pentru lupta cu sărăcia este crearea locurilor de muncă, decât ajutor social sau alte instrumente: omul are un venit stabil, are sentimentul propriei valori.
- În jur de 100 de mii de refugiați ucraineni s-ar putea să rămână o perioadă mai lungă de timp în Republica Moldova.
Europa Liberă: „Peste 30 la sută din populația Republicii Moldova ar putea ajunge sub pragul sărăciei, iar în următorul an fiecare al doilea moldovean riscă să devină sărac” – am citat dintr-o analiză pe care a făcut-o Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Și tot în această analiză se mai arată că legăturile economice apropiate ale Republicii Moldova cu Ucraina și cu Federația Rusă, două țări aflate în război de o lună de zile, escaladarea crizei energetice, impactul fluxului de refugiați – sunt factori care contribuie la aprofundarea crizei social-economice în Republica Moldova. Ce pot și ce trebuie să facă autoritățile statului pentru ca să nu aveți o revoltă de proporții mari în țară?
Dan Perciun: „Deci, autoritățile fac deja mai multe lucruri pe parcursul ultimelor luni ca să atenueze efectul șocurilor pe care le-ați menționat și Dvs. Din toamnă, ne confruntăm cu problema majorării prețurilor la produsele energetice, la energie termică, la gaz. A fost acel program de compensare care se va finaliza în luna martie, prin care guvernul a alocat 3,1 miliarde de lei pentru a compensa acele creșteri și în cazul energiei termice, de exemplu, s-a compensat 80 la sută din majorare, în cazul gazului – un pic mai puțin, pentru că am considerat că energia termică livrată centralizat nu poate fi deconectată discreționar sau regulată discreționar de către consumatori. Și atunci, pentru că oamenii nu pot să controleze consumul am compensat mai mult.
Recent, Comisia pentru Situații Excepționale a plafonat marjele la un șir de produse sociale, în special, produse alimentare de uz larg, pentru ca să mai temperăm din creșterea prețurilor; discutăm acum despre compensarea prețurilor la electricitate. În același timp, avem această indexare pe o formulă mai avantajoasă decât ceea ce era în legea adoptată săptămâna trecută în parlament, deci în loc să indexăm pensiile cu 5,1 cum ar fi trebuit să se întâmple dacă aplicam legea în varianta anterioară, acum o să indexăm cu 13,94 la sută, este și acesta un pas pentru a mai atenua din aceste creșteri. De asemenea, a fost majorat salariul minim în sectorul real de la 2.900 la 3.500 de lei, deci încercăm să ne ajustăm și să anticipăm pe alocuri șocurile acestea care vin, suntem într-o situație în care avem și o criză a refugiaților, și o criză economică, și pandemia nu s-a finalizat și, într-adevăr, sunt niște provocări mari pentru guvernare, dar încercăm să fim aproape de oameni, să auzim nevoile lor, să acționăm prompt și unde este posibil din bugetul de stat să venim cu anumite ajutoare și stimulente, și nu doar pentru oameni, dar și pentru mediul de afaceri, că și acesta contează.”
Europa Liberă: Ați anunțat despre indexarea pensiilor de la 1 aprilie, indexarea va fi de 13,94 la sută pentru toate pensiile, dar se întrebau unii că cei săraci ar putea să beneficieze de o indexare de 139 de lei, iar cei bogați de 1.390 de lei.
Dan Perciun: „Întotdeauna indexarea s-a făcut ca procent din pensie. Noi anul acesta am introdus un lucru nou pentru Republica Moldova, cel puțin pentru ultimii 10-15 ani, cu siguranță, el a mai existat la mijlocul anilor 2000, adică o indexare diferențiată. Deci, noi am spus că pentru pensiile care sunt mai mari decât un salariu mediu pe economie vom indexa doar partea pensiei care nu depășește acest salariu mediu, ceea ce înseamnă că dacă e o pensie de 50 de mii de lei, o să indexăm doar primele 9.900, că atât e salariul mediu pe anul trecut. Am introdus un plafon, pentru ca să nu avem situații când cineva beneficiază de o compensare a pierderii puterii de cumpărare de 5.000 de lei, iar altcineva – de 400 sau 500 de lei, deja am introdus acest plafon, este o măsură temporară...”
Europa Liberă: Doar anul acesta se va aplica, da?
Dan Perciun: „Este o măsură care se aplică doar anul acesta, la această etapă; o să vedem cum o să fie primită, care au să fie discuțiile, consecințele și o să decidem dacă e cazul s-o aplicăm permanent sau o păstrăm doar anul acesta. Plus că putem discuta despre plafon și noi mergem în teritorii, vorbim cu oamenii. E clar că pentru oameni și o pensie de 9.900 de lei pare a fi mare, dar în același timp e o pensie la care oamenii au contribuit și trebuie să găsim aici un echilibru, fiindcă nici nu putem să nu indexăm pensiile mai mari de, nu știu, 4-5 mii de lei, dar, pe de altă parte, parcă și ne dorim să nu oferim câte 5, 6, 7 mii de lei celor care au pensii deja foarte mari.
Noi am încercat să găsim un punct de reper, un echilibru pentru anul acesta
Noi trebuie să găsim acest echilibru și echilibrul astăzi este în jurul salariului mediu ca punct de reper. Putem discuta dacă e un punct bun sau nu, dacă ar trebui, dar asta e o discuție pe care trebuie s-o avem în societate ca să nu descurajăm în același timp oamenii care astăzi lucrează să achite în fondul de pensii, să nu zică că, „uite, noi achităm, dar cine știe în 5 sau în 10 ani aceștia au să ne plafoneze, în general, indexarea și n-o să mai vedem nimic din pensia noastră, au să ne-o stabilească bine, dar după aceea o să se devalorizeze”. Aici sunt niște lucruri fine, noi am încercat să găsim un punct de reper, un echilibru pentru anul acesta, pentru că indexarea totuși e de 14 la sută, nu-i mică, ar genera niște creșteri absolute pe pensiile mari foarte mari. Și atunci am zis că anul acesta plafonăm la 9.900 indexarea și revenim la această discuție în 2-3 luni sau anul viitor, mai aproape de luna aprilie, în funcție de cum vor evolua lucrurile. Nu știu dacă pentru cetățeni partea asta tehnică neapărat este relevantă, dar până acum cum se făcea indexarea? Se lua inflația medie pe parcursul anului și de asta formula actuală genera o indexare de 5,1 la sută, noi nu am avut inflație în prima parte a anului trecut, inflația a apărut cam începând cu luna iulie și s-a acumulat în a doua parte. Și atunci când făceai o medie, ieșeai cu o indexare mică. Noi am verificat, am calculat, am decis că nu este acceptabil să indexăm cu 5,1 și am luat creșterea pentru luna decembrie a anului 2021 față de luna decembrie a anului 2022 și asta este cât s-a acumulat în creșterea prețurilor între decembrie 2021 și decembrie 2022, și asta reprezintă 13,94 la sută. Încercăm cumva să fim flexibili și, în funcție de ceea ce arată cifrele, să mai ajustăm cadrul legal ca totuși să putem veni cu niște indexări măcar cât de cât semnificative.”
Europa Liberă: Știți ce v-ar reproșa un cetățean? Că el știe că buzunarul lui este ars de facturi.
Dan Perciun: „Păi, asta și vă zic, inflația e mare, de asta am și ajustat formula ca să genereze o indexare de 13,94, că dacă n-o ajustam ar fi fost 5,1.”
Europa Liberă: Și cetățeanul asta v-ar spune, că el achită facturile și că nu-i mai rămân bani pentru a-și cumpăra alimente, cel puțin, pâine și la pâine ceva.
Dan Perciun: „Este adevărat, e o situație foarte complicată din multiple motive care, din păcate, nu depind de noi, de la războiul din Ucraina, care nu poate să nu ne afecteze economic, inactivitatea portului din Odesa, reducerea importurilor, compromiterea piețelor pentru cei care exportau în Ucraina sau în Rusia ș.a.m.d., bineînțeles că au un impact economic; anterior majorările la bursele internaționale a prețurilor la gaz și la petrol, clar că au repercusiuni. Ceea ce a făcut guvernul, am venit cu anumite compensații, ca să mai atenuăm din aceste șocuri.”
Europa Liberă: Este clară suma pe care ați identificat-o ca de la 1 aprilie toți vârstnicii să beneficieze de pensii indexate?
Dan Perciun: „Da. Și pot să vă spun că față de ceea ce a fost bugetat mai alocăm încă 1,5 miliarde de lei.”
Europa Liberă: Deci, per total suma ar fi de?...
Dan Perciun: „De 2,6, dar pot să vă spun că adițional, odată cu schimbarea formulei, costurile adiționale pe care acum trebuie să le găsim sunt de 1,5 miliarde de lei în plus față de ceea ce noi am pus în buget.”
Europa Liberă: Și banii acum sunt, de la 1 aprilie pensiile vor fi majorate?
Dan Perciun: „N-avem cum să nu-i găsim, o să-i găsim...”
Europa Liberă: Deci, respectiv, pensia minimă se va majora de la 2.000 de lei la 2.278 de lei?
Dan Perciun: „Exact.”
Europa Liberă: Dar câtă lume primește această pensie?
Dan Perciun: „Sunt vreo 300 de mii de cetățeni care aveau o pensie mai mică de 2.000 de lei și au beneficiat de acea majorare până la 2.000 și tot ei vor fi cei care vor beneficia de creșterile ulterioare, la 2.278 de lei.”
Europa Liberă: Ați venit cu vestea bună pentru unii că indexați pensiile și ați dat și o veste proastă ceva mai devreme, că doar pentru luna martie vor fi compensate cheltuielile pentru gaze.
Dan Perciun: „Da, pentru că totdeauna, tradițional în Republica Moldova ajutorul pentru perioada rece a anului a fost dat din luna noiembrie până în luna martie, aceste 5 luni fiind considerate a fi perioada rece a anului, căci se mai încălzește afară...”
Europa Liberă: Dar șeful de la Moldovagaz tocmai a anunțat că ar putea pentru luna aprilie prețul să se ridice la 1.000 de dolari pentru mia de metri cubi de gaz.
Dan Perciun: „Ar putea, dar și o să consumăm mult mai puțin. Dacă e cald afară, închidem încălzirea centralizată și nu consumăm, în general, energie termică, pe gaz rămâne aragazul la care cred că până la 30 de metri cubi, în general, consumă o gospodărie. Deci, dacă se încălzește, nici costuri nu vom mai avea și atunci renunțăm la aceste compensații și discutăm despre energia electrică.”
Europa Liberă: Și la energia electrică e clar cu cât ar putea să contribuie statul pentru a putea ajuta cetățeanul?
Dan Perciun: „O să contribuie semnificativ, dar ministerul și guvernul sper săptămâna viitoare sau în cel mult două săptămâni să anunțe public care o să fie schema de compensare, iarăși o să încercăm să-i țintim pe cei mai vulnerabili ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că, întrucât nevoile umanitare sunt deja la un nivel maxim, războiul creat de Kremlin amenință securitatea alimentară în întreaga lume, ar putea să apară iarăși panică și lumea să se înghesuie să facă iarăși cantități mari de provizii, așa cum s-a întâmplat atunci cu procurarea sării, cu cumpărarea altor produse în exces.
Dan Perciun: „Lumea nu trebuie să facă panică, nu există riscuri pentru securitatea noastră alimentară, la momentul de față există rezerve suficiente de grâu și de alte cereale. Mai mult ca atât, acele șocuri de scurtă durată care au apărut din cauza perturbării lanțurilor logistice, ele se refac, businessul este suficient de abil și agil ca într-o perioadă de o săptămână, două săptămâni, trei săptămâni, dacă nu era un producător sau producătorul nu mai poate exporta, se reorientează. O să aibă, eventual, anumite consecințe asupra prețurilor, s-ar putea să fie mai scump ca să aducem din Polonia, să aducem din Ucraina...”
Europa Liberă: Doar transportul ar putea să fie de 2-3 ori mai scump și atunci se va răsfrânge asupra prețului final al mărfurilor.
De la prețul de import să stabilească foarte clar că până la prețul din magazin să nu poate depăși marja un anumit plafon
Dan Perciun: „Ar putea să fie, într-adevăr, acest efect, dar pe produsele de primă necesitate guvernul a plafonat marjele comerciale și acesta este instrumentul de care dispune statul, de la prețul de import să stabilească foarte clar că până la prețul din magazin să nu poate depăși marja un anumit plafon. Și în penultima, dacă nu greșesc, decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale au fost plafonate pentru 10-12 categorii de produse marjele acestor prețuri, pentru că ele se aplică pe prețul de import. Asta este intervenția pe care o are statul pe această parte, plus totuși mizăm în continuare și avem așteptări de la Consiliul Concurenței, avem un nou director, acolo unde există înțelegeri de cartel pe anumite piețe, unde sunt acțiuni concertate din partea unor agenți economici să intervină mai activ decât se întâmplă pe moment. Instituția încă nu este, sincer vorbind, suficient de funcțională și incisivă, a fost schimbat un om în acea instituție, dar deja sunt semnale că se pornește și această instituție să fie mai activă și să țintească anumite piețe, unde sunt abuzuri.”
Europa Liberă: Despre atenuarea sărăciei o să insist să ne spuneți Dvs. Totuși, e clar câtă lumea în Republica Moldova e considerată săracă, câți cetățeni ai Republicii Moldova trăiesc la limita existenței?
Dan Perciun: „Da, există această statistică de la Biroul Național de Statistică. Vorbim despre aceea că în jur de 25 la sută din cetățeni sunt sub pragul sărăciei absolute, pragul nefiind înalt, îi vreo 2.200 de lei, probabil, pragul sărăciei absolute astăzi. În ultimii ani a existat o anumită atenuare. Statul dispune de câteva instrumente, în general cel mai bun instrument pentru lupta cu sărăcia este crearea locurilor de muncă, decât ajutor social sau alte instrumente, crearea locurilor de muncă este cel mai eficient, omul are un venit stabil, are sentimentul propriei valori. Deci, asta este important - crearea locurilor de muncă.”
Europa Liberă: Dar ca să fie create aceste locuri de muncă, trebuie investiții, și nu doar investiții?
Dan Perciun: „Da, trebuie investiții. Ei bine, e nevoie de mediul de afaceri în general și sistemul judecătoresc contează, și garanția acestor investiții, și creditarea preferențială. Fondul de subvenții în agricultură a fost dublat, majorat cu 50 la sută, de la un miliard la un miliard și jumătate anul acesta, de exemplu, dar a venit peste noi criza fertilizanților, care s-au scumpit foarte mult, pentru că s-a scumpit gazul. Pe de altă parte, am avut un foarte bun în agricultură anul trecut...”
Europa Liberă: Da, dar stocurile sunt pline și foarte mulți fermieri, agricultori deplâng situația că ei nu pot să-și exporte din ceea ce exportau pe piețele tradiționale, ne referim și la exportul din Republica Moldova spre Ucraina și Rusia...
Dan Perciun: „Toate lucrurile se suprapun. Pe de o parte, noi am avut un an bun în agricultură, asta a însemnat venituri mai mari pentru ei, posibilitatea de a investi, în același timp s-au scumpit fertilizanții, există problema cu piețele de desfacere, se încearcă a reorienta producția spre piețele europene, poate să simplificăm niște proceduri acolo ca să ajungă cel puțin mai simplu în Uniunea Europeană produsele noastre în perioada aceasta de criză. Am văzut și declarația președintelui Elveției, care a zis că și Elveția este dispusă să primească, dar acolo nu-i vorba doar de Elveția, ci de câteva țări care să primească produsele noastre agricole prin niște proceduri simplificate. Deci se lucrează în direcția aceasta, ca să mai deschidem niște piețe.”
Europa Liberă: Haideți să revenim la crearea locurilor de muncă și, mai ales, cât de bine trebuie să fie plătite aceste locuri de muncă și unde pot fi ele create.
Dan Perciun: „Revenind la sărăcie, acesta este un instrument. Agricultura este clar că rămâne un domeniu în care potențialul este mare de a continua crearea locurilor de muncă, și locuri de muncă mai bine plătite, dar asta înseamnă valoare adăugată, procesare ș.a.m.d. S-a schimbat politica de subvenționare, deci pe lângă faptul că s-a majorat fondul, s-a schimbat politica de subvenționare, ca să stimulăm anume activitățile cu valoare adăugată mai înaltă, mai mulți bani să subvenționăm procesarea și alte activități care să genereze locuri de muncă stabile, nu locuri de muncă pentru zilieri, care azi sunt, mâine nu sunt, în funcție de perioada anului, dar locuri de muncă stabile în procesare. Cât de repede o să aibă aceasta un impact?
Acum, în situația această regională complicată, provocările sunt mai mari decât erau anterior.
Acestea sunt schimbări structurale care durează și care sunt afectate de situația din Ucraina, toate se suprapun, nu ne putem izola și spune că de mâine, pentru că s-a majorat cu 50 la sută subvenționarea, automat o să fie o explozie a locurilor de muncă în agricultură, dar sunt niște pași în direcția aceasta, după care eu știu că Ministerul Economiei a simplificat procedurile de garantare a creditelor. Și sunt deja peste un miliard de lei de garanții oferite pentru agenții economici prin procedura aceasta simplificată de către ODIMM, o agenție din subordinea Ministerului Economiei, care oferă asemenea credite; se discută și alte măsuri adiționale de susținere a mediului economic și de atragere a investitorilor străini. Aceasta tot este o sursă importantă de generare a locurilor de muncă. Acum, în situația această regională complicată, provocările sunt mai mari decât erau anterior...”
Europa Liberă: Și atunci mai mulți cetățeni se gândesc să-și facă valiza și să apuce calea străinătății?
Dan Perciun: „Nu este cazul să facă lucrul acesta, pentru că guvernul depune toate eforturile posibile ca să gestionăm aceste crize care vin una după alta peste noi și să facă tot posibilul.”
Europa Liberă: Dle deputat, uitați-vă că pronosticurile sunt destul de sumbre. Dacă se ajunge la situația aceasta despre care vorbește Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare că fiecare a treia persoană ar putea să trăiască în sărăcie, acest lucru demotivează o bună parte din populație să rămână acasă.
Dan Perciun: „Asta s-ar întâmpla în condițiile în care guvernul n-ar întreprinde măsuri, dar guvernul întreprinde măsuri – de la indexare, de la majorarea salariului minim, de la compensarea cheltuielilor majorate la energia electrică și termică etc.”
Europa Liberă: Iată, eu analizez că pensia minimă se va majora de la 2.000 la 2.278 de lei. De 278 de lei astăzi ce poți să cumperi și cu ce te ajută acești nici 300 de lei?
Dan Perciun: „E clar că te ajută un pic, dar nu rezolvă problema, însă și acești 278 de lei, raportați la toți pensionarii pe care îi avem astăzi în Republica Moldova, înseamnă un efort adițional de 1,5 miliarde de lei.”
Europa Liberă: Povara financiară e mare, dar cetățeanul nu va simți un sprijin mare din partea autorităților.
Sunt domenii în care nu s-a întâmplat într-adevăr nimic sau foarte puțin în 30 de ani
Dan Perciun: „E adevărat, dar ceea ce încerc eu să spun e că noi nu avem un buget nelimitat. Suntem toți dispuși să oferim și pensii mai mari, și compensații mai generoase, dar trebuie să ținem cont și de ceea ce ne putem permite la această etapă, din ceea ce ne putem permite facem astăzi maximum posibil, ca să atenuăm aceste șocuri, care nu depind de noi. Din păcate, prețul global la gaze nu depinde de noi, disponibilitatea anterioară a Rusiei să fi furnizat mai multe gaze pe piața europeană n-a depins de noi, declanșarea războiului în Ucraina n-a depins de noi, iar războiul afectează absolut totul, de la disponibilitatea resurselor până la prețuri, până la situația energetică, dar pe anumite dimensiuni, unde putem compensăm. Sunt domenii în care nu s-a întâmplat într-adevăr nimic sau foarte puțin în 30 de ani și care ne-au vulnerabilizat major, securitatea energetică, de exemplu. Guvernul pentru prima dată anul acesta a stabilit că o să cumpărăm energie electrică din două surse cel puțin, n-o să mai cumpărăm doar de la Cuciurgan, de la Moldavskaia GRES, o să cumpărăm și dintr-o alternativă și aceasta înseamnă securitate energetică. Se muncește la aceea ca să facem stocuri de gaze, Republica Moldova n-a făcut niciodată stocuri de gaze naturale până acum și asta clar că te afectează într-un proces de negocieri, că ai pistolul pus la tâmplă și, dacă nu ești suficient de tolerant și flexibil, pistolul împușcă. Stocuri înseamnă mai mare spațiu de negocieri și securitate energetică, plus dacă vorbim de securitate energetică, văd că se întâmplă și schimbări mari la nivel european. Uniunea Europeană, din câte înțeleg, anul acesta pentru prima dată o să negocieze și o să cumpere concertat achizițiile de gaze naturale. Și asta înseamnă că n-o să negocieze fiecare stătuleț aparte, dar toate statele împreună și atunci puterea de negociere a Uniunii Europene este enormă și, respectiv, posibilitatea de a negocia prețuri mult mai bune de achiziție. Acum, cu toate evenimentele care au loc, în general o să se schimbe lumea în care noi trăim și o să apară și anumite oportunități generate de toate situațiile acestea de criză în care ne aflăm noi astăzi, pentru că criza pentru mulți oameni a fost în sfârșit acel punct de cotitură când, gata, se renunță la petrol, gaze rusești se cumpără organizat. Deci o să fie niște schimbări majore și cu un pic de noroc o să fie bine și pentru noi.”
Europa Liberă: Dvs. știți foarte bine ce arată sondajele de opinie, că frica cea mai mare a cetățenilor Republicii Moldova este frica pentru viitorul copiilor.
Dan Perciun: „E și normal grija față de copii să fie principala preocupare și întotdeauna așa a fost. Și aici este și situația de securitate care este în regiune, care la acest moment este vulnerabilă, dar stabilă și aici e vorba și de un pic de noroc. Acum noi nu vedem riscuri majore, într-adevăr, ele nu sunt și nu le vedem în viitorul apropiat. Pe de altă parte, perspectivele de dezvoltare, deci cu o schimbare și la nivel regional, și apariția unor oportunități acolo, și cu susținerea masivă care eu cred că o să vină din partea Uniunii Europene, și în contextul depunerii cererii, și din discuțiile pe care le-am avut...”
Europa Liberă: Depunerii cererii de aderare la Uniunea Europeană, dar despre acest lucru se vorbește mult și se spune că nu se va întâmpla curând posibil, pentru că e nevoie de negocieri, e nevoie ca Republica Moldova să-și facă tema de acasă, iar tema de acasă înseamnă implementarea multor reforme, dar aceste reforme cer și timp.
Dan Perciun: „Corect, da, până la aderare este un pas intermediar, care se numește statutul de candidat. Și se pare că există o șansă reală să obținem acest statut destul de curând.”
Europa Liberă: Ce ar însemna destul de curând?
Dan Perciun: „În termene proxime.”
Europa Liberă: În cinci ani, 10 ani? Și acesta-i tot termen proxim.
Dan Perciun: „Nu, nu, nu. Noi nu vorbim de termen mai lung de un de zile, vorbim de perioada următoare. Asta este înțelegerea mea la moment că există această opțiune reală, iar statutul de candidat înseamnă și teme pe acasă foarte multe, pentru că e procesul de ajustare a legislației la rigorile europene, dar înseamnă și fonduri de preaderare care pot fi valorificate și pentru agricultură, și pentru infrastructură, și pentru alte necesități și ar fi un real imbold. În general, toate lucrurile vor fi mai clare în decurs de o lună-două, în funcție de cum evoluează războiul din Ucraina.”
Europa Liberă: Dar de ce luați în calcul o lună-două?
Dan Perciun: „Pentru că sper foarte mult să se clarifice lucrurile în Ucraina într-o lună-două.”
Europa Liberă: Rata șomajului care este astăzi?
Rata șomajului în momentul de față este foarte mică, pentru că noi avem 2,2%
Dan Perciun: „Rata șomajului în momentul de față este foarte mică, pentru că noi avem 2,2%. Noi avem o mare problemă, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă este o instituție care poate nu răspunde așteptărilor cetățenilor, cetățenii nu se adresează. Ca noi să avem o rată reală a șomajului, cetățenii ar trebui să meargă la agenție și să declare că ei caută un loc de muncă, să fie contabilizați ca șomeri și să apară în statistici. Ei nu merg, probabil, o parte pentru că nu văd utilitatea, poate agenția nu lucrează suficient de bine cu agenții economici ca să identifice oportunitățile de angajare și, respectiv, avem o rată formală mică, dar este clar că ocuparea populației este foarte joasă, avem doar 40 la sută din populație care sunt ocupați, adică fie salariați, fie antreprenori individuali, fie lucrează sezonier. Și aici avem mai multe probleme. Una, de exemplu, ține de faptul că în cazul doamnelor rata de ocupare este și mai mică, pentru că statul nu are servicii elementare de creșă, și atunci și să vrei să lucrezi, nu ai cu cine lăsa copilul și nu poți ieși la lucru și aceasta duce la o rată mai mică a angajării, și la o criză a forței de muncă. Pe de altă parte, avem foarte puțin suport pentru persoanele cu dizabilități care vor să lucreze, deși avem subvenții care se oferă unui angajator care ia la lucru persoane cu dizabilități, nu funcționează acest mecanism. Și bani se dau, și lege este, și cadru normativ este, dar nu se întâmplă și avem ocupare mică pentru doamne și pentru persoanele cu dizabilități, plus rămâne problema angajării formale a zilierilor, care sunt foarte mulți în realitate și foarte puțini cu statut real de zilieri. Oamenii lucrează, evident, în agricultură, dar anul trecut am avut pe hârtie 17 mii de zilieri, iar oameni care au fost identificați de către Casa Națională de Asigurări Sociale oficial ca zilieri circa o mie de oameni. Vă dați seama că în condițiile în care lucrează vreo 150 de mii, să ai o mie oficial nereflectați nicăieri perturbă toată statistica.”
Europa Liberă: Dar la negru mai lucrează multă lume?
Dan Perciun: „Da, undeva o treime cu siguranță lucrează la negru.”
Europa Liberă: Și nu pot fi responsabilizați angajatorii?
Dan Perciun: „Paradoxul e că în toate discuțiile pe care le-am avut în ultima perioadă, atât angajatorii, cât și angajații vor Inspecția Muncii mai puternică și noi vrem o Inspecție a Muncii mai puternică. Noi o s-o ajutăm să devină mai puternică, fiindcă este o instituție-cheie ca, pe de o parte, să nu avem concurență neloială, căci asta se întâmplă de fapt, cineva plătește taxe și impozite, iar cineva angajează la negru și-i mai competitiv și, pe de altă parte, avem situații de abuz din partea angajatorilor inclusiv în agricultură. Duminica trecut au fost două discuții în grup cu zilierii de la Bălți și istoriile de acolo sunt foarte urâte și ceea ce vă spun oamenii că se întâmplă în realitate e foarte trist, de la copii care lucrează pe câmpuri, până la vârstnici care se accidentează, cad din copac la cules de cireșe și nu beneficiază de niciun fel de protecție din partea statului. Deci, trebuie să consolidăm Inspecția Muncii, până nu facem lucrul acesta, putem să avem cele mai bune legi, hotărâri de guvern, dar dacă nu există instituția care să responsabilizeze angajatorul și să-l protejeze de concurență neloială, putem să scriem noi orice am scrie în legi.”
Europa Liberă: Dar este adevărat că această Inspecție a Muncii la angajatorul privat nu are acces să-i facă controale?
Dan Perciun: „Are acces, dar aici este o lege a controlului de stat care este un pic întortocheată și creează anumite bariere, fiindcă s-a vrut foarte mult în perioada guvernării Partidului Democrat să existe o atitudine foarte loială față de business și este bine să fie o atitudine bună față de business, dar trebuie să avem și instituții ale statului puternice care să protejeze businessul de concurența neloială. Noi lucrăm acum cu Inspecția Muncii la identificarea mai bună a riscurilor, ca ei să țintească mai bine întreprinderile unde merg, dar sunt și lucruri banale. Ca să înțelegeți, din toate inspecțiile teritoriale doar 6 au mașini. Și atunci, cum poate, bunăoară, Inspecția din Fălești să se deplaseze și să verifice liderii din Fălești, dacă inspectorul nu are mașină, el nu poate ieși din raion?”
Europa Liberă: Pentru asta sunteți ales al poporului, ca să interveniți în norma legală, s-o ajustați și să faceți ca să existe condiții normale pentru ca fiecare entitate în stat să-și facă datoria în baza buchiei și spiritului legii.
Dan Perciun: „Absolut. Și în calitate de președinte al Comisiei de protecție socială, în permanență discutăm cu Inspecția Muncii, vom avea și vineri încă o ședință adițională, că este război și au fost peste 20 de zile în care nu era vorba despre asta, dar vom reveni la discuțiile acestea și trebuie consolidată această instituție neapărat. Noi o să facem tot ceea ce depinde de noi ca asta să se întâmple și să devină, într-adevăr, o instituție funcțională, dar nu un instrument de îmbogățire pentru anumite persoane.”
Europa Liberă: Se va împlini o lună de la invazia rusă în Ucraina. De pe 24 februarie și până astăzi în Republica Moldova au ajuns și s-au stabilit peste 100 de mii de refugiați, aproape o jumătate din acest număr sunt copii. Din moment ce s-a anunțat că există mecanisme de protecție socială și pentru refugiați, cum vedeți Dvs. aplicarea acestor mecanisme, ca să nu apară suspiciuni din partea cetățenilor Republicii Moldova că prea mult v-ați focusat doar pe soarta refugiaților și ați uitat de cetățenii Republicii Moldova?
Dan Perciun: „Noi încercăm să facem față, prioritatea, bineînțeles, sunt cetățenii Republicii Moldova, sunt și au să rămână, dar și în cazul refugiaților încercăm să găsim niște soluții pentru niște oameni care s-au pomenit într-o situație foarte, foarte complicată. Au fost deschise acele centre de plasament, acreditate sunt mai mult de 90 care au oferit cazare temporară, noi am avut peste 350 de mii de oameni care au venit, 250 de mii au mers mai departe...”
Europa Liberă: Au fost în tranzit pe teritoriul Republicii Moldova.
Dan Perciun: „În jur de 100 de mii s-ar putea să rămână o perioadă mai lungă de timp în Republica Moldova. Și vreau să vă zic că unii dintre ei deja s-au angajat, a fost o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale ca să simplificăm procedurile de angajare, deci să poată să se angajeze legal și rapid. Mulți dintre ei anume asta fac, oamenii nu au bani și atunci au nevoie de un venit, merg și lucrează, se integrează în societatea noastră și eu cred că asta o să continue. Ministerul Educație a stabilit o procedură prin care copiii ucraineni pot audia lecțiile, ei nu primesc note la momentul de față, nu participă...”
Europa Liberă: Cum sunt ajutați refugiații, direct acești oameni care au fugit din calea războiului și familiile care au găzduit acești refugiați, pentru că solidaritatea a fost admirabilă, așa vorbește toată lumea?
Dan Perciun: „E corect. Noi avem câteva momente: avem refugiați care sunt cazați de către stat, să zicem așa, de autoritățile publice locale și centrale. Acolo-i: cazare, mâncare, condiții minime de trai pentru o anumită perioadă de timp și avem mulți care au plecat, într-adevăr, în familii. Organizația Națiunilor Unite pentru Refugiați urmează să ofere două indemnizații: una pentru familiile care i-au găzduit sau îi mai găzduiesc și una pentru refugiați. Indemnizația pentru familiile cu refugiați va fi unică, deci acordată o singură dată, nu din banii noștri...”
Europa Liberă: Adică nu din bugetul de stat?
Dan Perciun: „Nu din banii statului, din resursele puse la dispoziție de comunitatea internațională. Pentru familii era vorba de o indemnizație în mărime de 3.500 de lei, așteptăm să vedem decizia finală. La drept vorbind, organizațiile internaționale se mișcă nu atât de repede pe cât noi ne-am dori, dar sunt și acolo niște proceduri birocratice care trebuie parcurse, noi în îndemnăm de fiecare dată să se miște mai repede, pentru că noi înțelegem că familiile când au primit refugiați nu neapărat intuiau pe ce perioadă îi primesc și asta pune o presiune pe bugetul familiei. Și atunci e important cât mai rapid să vină această indemnizație ca un prim pas. Mai departe o să ne gândim ce facem, pentru că au să fie mulți care au să aibă nevoie de condiții de cazare cât de cât accesibile de lungă durată. Chiar și dacă își găsesc un loc de muncă și au un venit, închirierea unui apartament în Chișinău poate fi dificilă la un moment dat, mai ales că prețurile au explodat, așa că împreună cu ministerul ne gândim la soluții pe termen mediu și lung. A fost important primele zile să absorbim șocul și acum avem sarcina să ne gândim mai departe ce o să facem și cum o să gestionăm această situație, dar asta poate fi și o oportunitate pentru noi. O oportunitate, pentru că vreau să vă spun că sunt medici care s-au angajat în spitalele noastre, noi avem lipsă de specialiști în diverse domenii, avem în general o lipsă a forței de muncă. Deci, dacă vin oameni care vor să se integreze în societatea noastră și să contribuie la economia Republicii Moldova, este și un lucru bun aici.”
Europa Liberă: Dar în ajutorul refugiaților au venit și autoritățile publice locale, am auzit cel puțin din două raioane – de la Cahul și de la Ștefan Vodă – că la nivel de raion nu ar fi ajuns suportul care li se recomandă acestor autorități de nivelul doi, pentru că ei ar fi cheltuit niște bani și nimeni nu i-ar fi recompensat cu acele sume cheltuite.
Dan Perciun: „Guvernul a alocat deja 21 de milioane de lei pentru rambursarea acestor cheltuieli. Mecanismul nu este unul complicat, dacă la nivel de raion sau la nivel de primărie a fost creat un centru pentru refugiați, el se acreditează de către Agenția Națională pentru Asistență Socială și această acreditare durează o zi, pentru că ea este mai mult formală la această etapă, fiindcă nu merge nimeni să verifice dacă toate condițiile corespund sută la sută și ea are o singură menire – să deschidă posibilitatea finanțării din bugetul de stat a acestor centre. De aceea, îndemnul către toți primarii care au deschis și le mai au deschise aceste centre să scrie această simplă solicitare de a fi recunoscută încăperea într-o grădiniță sau într-o școală care a fost închisă și a rămas clădirea în sat să fie recunoscută în calitate de centru pentru refugiați și au să acceseze niște fonduri. Și acolo sunt normative, de exemplu, pentru alimentație, dacă e vorba de servicii – 70 de lei pe zi, dacă se procură produse și se pregătește mâncarea în incintă – 50 de lei pe zi; se rambursează cheltuielile pentru energia electrică, termică în anumite proporții, anumite costuri de personal. Deci există un mecanism. Controversele eu cred că au apărut și din relațiile complicate dintre consiliile raionale și primării. Nu prea aud primarii să treacă prin direcțiile de asistență socială la nivel de raion, în virtutea relațiilor mai delicate care există între APL-1 și APL-2.”
Europa Liberă: Pentru că se vorbește foarte mult acum pe fundal de război despre criza economico-socială, să vă întreb: criza pandemică nu mai există?
Dan Perciun: „Cifrele arată un pic mai bine decât arătau anterior, numărul de cazuri este în scădere, Comisia pentru Situații Excepționale în Sănătate Publică a mai relaxat din restricții, pentru că cifrele arată mai bine și la nivel global la fel arată ceva mai bine. Asta nu înseamnă că nu trebuie să continuăm să ne vaccinăm, să ne facem a treia doză, să avem imunitate și să luăm toate precauțiile. Niciodată nu știm cum, nu dă Doamne, mai mutează o dată virusul și ne trezim cu altă tulpină mai contagioasă și mai periculoasă, dar la momentul de față lucrurile sunt sub control, fluxul de bolnavi de COVID este mai mic.”
