Guvernarea socialistă a închis uşa Uniunii Europene pentru R. Moldova, dar nu merge pe un demers anti-european deschis de frica revoltelor sociale de felul celor care au dus la căderea regimului Ianukovici din Ucraina vecină, declară la Europa Liberă un fost secretar de stat din ministerul apărării, Dumitru Mînzărari. Specialist în probleme de securitate, Dumitru Mînzărari avertizează în acelaşi interviu asupra riscului unor cedări importante în viitor în fața Rusiei, explicând de asemenea ce crede el că urmăreşte guvernarea socialistă prin intenţia de a deschide mai multe aeroporturi internaţionale în R. Moldova.
Dumitru Mînzărari: „Riscul există și e posibil ca Moldova să facă multiple cedări, să devină mult mai vulnerabilă în plan extern față de Federația Rusă, ceea ce va duce și la vulnerabilități de ordin intern, datorită curentei strategii pe care guvernarea socialistă a selectat-o. Să vă explic ce am în vedere. Dacă ne amintim cum a căzut în 2014 regimul Ianukovici, acest lucru s-a întâmplat pentru că acesta s-a opus direct politicilor de apropiere de Europa. A fost o rezistență publică directă, tranșant s-a mers la anularea Acordului de Asociere, tranșant s-a indicat că se dorește apropierea de Rusia. Și acest lucru a servit drept motiv pentru explozia protestelor în Ucraina. Această greșeală a fost înțeleasă bine în special de ruși și, astăzi, rușii, consiliindu-l pe dl Dodon și guvernarea socialistă, ei ar dori să evite o repetare a scenariului ucrainean.
E posibil ca Moldova să facă multiple cedări...
De aceea nu vor spune în mod deschis că, gata, am închis ușa pe direcția apropierii de Europa, ceea ce de fapt se întâmplă realmente, ușa spre Europa pentru Moldova a fost închisă de aici, de acasă, de către guvernarea socialistă, însă retoric și pentru public, să folosim o metaforă cumva, faptul că ușa a fost închisă se ține ascuns. Populația este liniștită cu aceste fraze că vom continua colaborarea cu Uniunea Europeană, însă în spatele cortinei, în spatele scenei se lucrează intens anume pentru a bloca orice inițiative cu Uniunea Europeană și a ne ancora mai puternic cu Federația Rusă, a ne face mai vulnerabili față de Federația Rusă prin diferite inițiative economice și politice. Și anume acest lucru l-a scos în vileag interviul acordat recent de dl Aureliu Ciocoi Europei Libere. Frazele de genul că nu este nimic serios în consolidarea relațiilor și cu Rusia, faptul că interesul nostru național este să explorăm toate posibilitățile, inclusiv cu Rusia, acestea sunt explicații la implementarea unor politici de apropiere de Federația Rusă, în special economice. Oricare relație economică, oricare contract economic cu o companie rusească creează o potențială vulnerabilitate pentru un atac din partea Rusiei față de R. Moldova, pentru că toate companiile rusești sunt controlate și direcționate de guvernul rus.
Chiar dacă nu este astăzi, în orice moment guvernul rus poate să trimită emisarul său la șeful companiei și să îi spună: „Uite, tu ai preluat controlul asupra Moldtelecom-ului. Noi dorim ca să le permiți specialiștilor noștri din serviciile de securitate deghizați în colaboratori de-ai tăi să instaleze aparataj de monitorizare a conversațiilor, trebuie să le permiți să o facă”. Vă dau un exemplu foarte simplu, sunt mult mai multe și mai sofisticate...”
Europa Liberă: Iată, haideți să analizăm un alt exemplu – aeroportul. Vedeți, un interes foarte mare, subit cumva apărut, pe acest capitol. Și președintele Dodon, și săptămâna trecută premierul Chicu vorbea despre nevoia ca să se construiască mai multe aeroporturi, despre nevoia ca acesta internațional care există să fie reîntors statului, iar anterior Dodon vorbea despre interesul rusesc pentru acest aeroport. Cam de ce a apărut, brusc, nevoia ca, în primul rând, să se lanseze în R. Moldova mai multe aeroporturi internaționale, nu se știe încă unde și cum? Și doi: eventual acest aeroport existent, după ce se clarifică treaba cu concesiunea, să intre cumva pe mâna Rusiei.
Dumitru Mînzărari: „Este încă un exemplu cum ne putem vulnerabiliza față de Rusia economic. Unul din motivele pentru a crea mai multe aeroporturi invocate de dl prim-ministru a fost că s-ar dori să se reducă prețurile, să creeze mai multă competiție în domeniul transporturilor aeriene, fapt care este unul eronat. Pentru că astfel de logică va fi corectă când am avea o cerere care ar fi mult mai superioară ofertei existente, însă dacă examinăm cazul cu atenție, ar fi foarte dificil să fim convinși că cererea de zboruri internaționale în Moldova este mult mai mare decât oferta și că Aeroportul Internațional Chișinău nu face față acestei cereri. Și în aceste condiții, dacă ar fi adevărat, dar nu sunt de acord că este, liberalizarea pieței de transporturi aeriene, crearea unor condiții favorabile față de low-cost-uri ar fi fost o soluție mult mai optimală decât cea invocată de dl prim-ministru.
Pentru a convinge publicul de necesitatea deschiderii aeroportului din Tiraspol pentru zboruri internaționale...
Propunerea sa de a deschide mai multe aeroporturi internaționale o percep în felul următor: în primul rând, s-ar fi creat condiții pentru a convinge publicul de necesitatea deschiderii aeroportului din Tiraspol pentru zboruri internaționale, fapt care acum nu este permis. Și se folosește același paravan inofensiv la care m-am referit anterior, se folosește un argument economic, însă deschiderea aeroportului din Tiraspol, dacă se va face va fi doar din considerente militare, doar pentru a permite potențial Federației Ruse să-și consolideze prezența și influența în R. Moldova și se va permite la fel creșterea independenței economice și politice a regimului de la Tiraspol. De asemenea au fost anterior vehiculate în presa de la Chișinău unele idei că ar fi bine să se deschidă un aeroport internațional și la Comrat. La fel cred că această declarație a dlui Chicu e folosită pentru a pregăti terenul referitor la astfel de inițiative. Dar încă o dată repet: Moldova nu are nevoie de mai multe aeroporturi. Și în continuare cred că după cum se dezvoltă situația economică și demografică există riscul ca nici Aeroportul Internațional Chișinău să nu fie folosit la capacitatea sa maximă. Moldova, dacă va deschide noi aeroporturi, acest lucru va genera în consecință un potențial pentru ca o forță străină să poată aduce rapid la noi forțe militare pe calea aerului. Din motivul că nu avem frontiere terestre cu Rusia, așa cum are Ucraina, o invazie ascunsă, prin proxy, prin omuleți verzi pe calea terestră, așa cum a fost în Ucraina, este mai puțin probabilă, însă pe calea aerului este chiar foarte posibilă. Iarăși, nu vorbim de o invazie clasică a rușilor cu tancuri, vorbim de apariția câtorva sute de persoane îmbrăcate civil, înarmate, reprezentând poporul, garda națională a poporului transnistrean sau, mai știi, găgăuz, care vor fi folosiți pentru a consolida anumite declarații politice ale PSRM-ului sau ale partenerilor lor de la Comrat. Deci, eu vorbesc acum despre cele mai negative, cele mai proaste posibile scenarii, însă în condițiile guvernării curente probabilitatea lor crește.
Și aceste scenarii ar putea fi folosite în cazul că ar apărea riscul ca PSRM să piardă puterea, deci înseamnă că dacă va apărea riscul ca Rusia să piardă influența în R. Moldova. Așadar, asistăm la măsuri de prevenire a plecării PSRM-ului de la putere prin forță, se creează condiții ca să prevină un transfer democratic al puterii din partea PSRM către forțe democratice și antirusești în R. Moldova. Vorbesc despre un scenariu foarte negativ, unul din cazurile worst-case scenario, însă în condițiile existente, în condițiile riscului că PSRM pierde puterea, aceste scenarii ar putea fi aplicate. Și celor sceptici vreau să le aduc aminte anul 2014 în Ucraina, când oricine ar fi spus că Rusia va agresa militar Ucraina ar fi fost trimis la psihiatru, însă acest lucru s-a întâmplat. Din punct de vedere militar, și o mare parte a expertizei mele este militară, văd acest risc fiind în creștere în R. Moldova, după reformatarea guvernării în actuala componență și după declarațiile recente ale prim-ministrului R. Moldova și ministrului de externe.”
Europa Liberă: Asta ar explica, de exemplu, de ce atât Igor Dodon, cât și socialiștii lasă impresia că se joacă cu prietenia cu toți cei din jur, inclusiv cu România? Ați văzut, probabil, recenta declarație a dlui Dodon de Ziua Națională a României, care a stârnit foarte multe controverse. Vreau să vă întreb însă pe Dvs.: ce credeți despre rolul Occidentului în toată această poveste, mai ales ca lucruri despre care vorbeați mai sus să nu se întâmple? Din câte înțeleg, din câte observ, există așa o părere general acceptată la nivel de experți că dl Dodon a reușit să-i îmbuneze cumva și pe americani, și pe europeni, iar Dvs. chiar spuneați, un gând am să citez aici, pe care l-am văzut la Dvs. că „i-a cam dus de nas pe Hogan și Michalko”, avându-i în vedere pe ambasadorii americani și europeni la Chișinău. Aș vrea să elaborați un pic, iată, această idee.
Dumitru Mînzărari: „Asta se bazează pe acea dinamică la care m-am referit anterior și care s-a întâmplat în Ucraina. Dodon a înțeles că o rezistență deschisă, o mișcare antieuropeană, antioccidentală deschisă îl va defavoriza, fiindcă va apărea un suport mult mai mare din partea Occidentului către forțele proeuropene din Moldova.
Însă dacă d-lui retoric continuă să spună că el nu va face mari schimbări în vectorul geopolitic al R. Moldova, că doar optează pentru prietenie cu toți, inclusiv cu Rusia, aceste cuvinte îi vor adormi pe occidentali. La aceasta m-am referit că i-a dus de nas, i-a indus în eroare, căci cu vorbele sale, practic le-a creat niște impresii greșite, intenționat le-a creat niște impresii greșite ambasadorilor americani și Delegației Uniunii Europene și continuă să aplice această strategie, inclusiv din motivul că atunci când ambasadorii occidentali la Chișinău raportează în capitalele lor că la Chișinău a venit un guvern pro-rus și trebuie să facem ceva, poate să ajutăm forțele pro-europene care au nevoie de susținere, cancelariile occidentale ar putea evalua situația și spune că „noua guvernare continuă să mențină vectorul pro-european, va continua să protejeze drepturile cetățenilor și nu vedem motive pentru a ne alarma”.
Se aplică, într-un fel, strategia de război hibrid, pe care Rusia a aplicat-o în Ucraina...
Se aplică, într-un fel, strategia de război hibrid, pe care Rusia a aplicat-o în Ucraina, adică crearea impresiei că situația nu s-a schimbat, crearea unor paravane de fum și în spatele acestor paravane de fum se implementează planurile dorite care nu sunt observate. Deci, consolidarea dependenței Moldovei față de Rusia, finalizarea intenției dl Dodon de a prelua controlul asupra schemelor corupte și de control al fluxurilor financiare pe care le avea dl Plahotniuc până la el. Dacă dl Dodon va reuși acest lucru, el va avea controlul asupra unei mari părți a deputaților Partidului Democrat, va fi capabil să nu facă alegeri parlamentare încă câțiva ani de zile, iar dacă îi izbutește acest lucru, atunci va reuși să ancoreze R. Moldova într-o dependență față de Rusia atât de puternică, încât viitoarele alegeri parlamentare ar fi posibil să le câștige iarăși PSRM. Dar pentru a-și atinge aceste scopuri, dl Dodon are nevoie de timp, paravanul acesta de fum, calmarea atât a populației, cât și a occidentalilor cu vorbele acestea dulci se fac pentru a evita opoziția, atât o mobilizare a populației în Moldova, fiindcă e mai dificil să mobilizezi populația contra dlui Dodon atunci când el spune că nu-i nicio schimbare pe linia vectorului european.”
