Articolul care pedepsește „îmbogățirea ilicită” a fost introdus în Codul Penal în 2014, oferind procurorilor o pârghie nouă pentru a combate corupția în rândul demnitarilor și funcționarilor publici. Acesta prevede pedepse între 3 și 7 ani de închisoare pentru funcționarii cu averi care depășesc în mod semnificativ veniturile. Aceștia pot fi pedepsiți chiar dacă își înregistrează casele și mașinile pe numele unor intermediari, iar bunurile dobândite ilegal le pot fi confiscate.
Doar două persoane au fost condamnate în baza acuzației de îmbogățire ilicită: judecătorul Oleg Melniciuc și un medic. Melniciuc a fost găsit vinovat în prima instanță, în septembrie 2021, dar a contestat decizia la Curtea de Apel Chișinău.
Niciun verdict nu a fost pronunțat în 2023, arată datele Europei Libere după verificarea deciziilor judecătorești din anul curent. Iar raportul de activitate al Procuraturii Generale arată că nu au existat condamnări pentru îmbogățire ilicită nici în 2022.
În cazul Melniciuc, procurorii au considerat că cheltuielile acestuia au depășit veniturile cu peste 640 de mii de lei, iar judecătorul, între timp suspendat din funcție, primise alte 606 mii de lei sub formă de donații de la membrii familiei ale căror venituri erau mai mici decât sumele donate.
Judecătoria din raionul Anenii Noi l-a găsit vinovat și l-a condamnat la șapte ani de închisoare cu condiția că Melniciuc va rămâne în libertate până la decizia instanței de apel. Acum, cazul este pe rol la Curtea de Apel din Chișinău. Judecătorul acuzat afirmă că ancheta și procesul de judecată ar fi fost viciate, iar „îmbogățirea ilicită” nu ar fi fost încă dovedită.
Dosare finalizate în 2023: un fost ofițer CNA și un fost deputat comunist
În unul din cele două dosare de îmbogățire ilicită trimise în judecată în 2023 este vizat Ghenadie Tănas, fost șef de direcție al Centrului Național Anticorupție, și patru presupuși complici ai acestuia. Procurorii spun că, în perioada 2014-2021, inculpatul și membrii familiei sale au acumulat averi de 13,6 milioane de lei, sumă care depășește semnificativ veniturile oficiale.
Procurorii au pus sechestru pe active evaluate la 26 de milioane de lei. Prima ședință în acest caz a fost amânată la cererea avocaților, iar următoarea a fost fixată pentru 1 februarie 2024. Tănas se declară nevinovat și spune că dosarul i-ar fi fost intentat din motive politice.
În cel de-al doilea caz, sunt vizați fostul deputat PCRM, Victor Mândru, și fiul său. Procurorii spun că, între 2014 și 2017, veniturile oficiale ale fostului deputat și ale membrilor familiei sale au fost de 1,7 milioane de lei, în timp ce cheltuielile au depășit 3,3 milioane de lei. În acest dosar, autoritățile au pus sechestru pe active în valoare de 1,6 milioane de lei. Procesul a demarat în luna mai 2023, iar instanța a început audierea martorilor.
Victor Mândru este unul dintre deputații transfugi care au părăsit Partidul Comuniștilor în 2015. S-a alăturat ulterior Partidului Democrat. La începutul anului 2022, procurorii au anunțat că investighează 14 deputați transfugi într-un dosar de îmbogățire ilicită. Dar cazul lui Mândru este singurul ajuns în instanță. Fostul deputat se declară nevinovat.
Dosare finalizate în 2022: un fost director SIS, un fost președinte CSJ, un fost procuror general adjunct
În septembrie 2022, procurorii au trimis în instanță un dosar în care sunt inculpați Vasile Botnari, fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și soacra acestuia. Potrivit anchetei, veniturile oficiale ale familiei Botnari în perioada 2014-2019 au fost de numai 329 de mii de lei, în timp ce proprietățile achiziționate sunt estimate la peste 19 milioane de lei. Procurorii au pus sechestru pe active evaluate la 28 de milioane de lei.
Cazul este examinat de Judecătoria Buiucani. La una dintre ședințele de judecată, un avocat, reprezentând compania soției lui Botnari, a cerut ridicarea sechestrului de pe două mașini, susținând că inculpatul nu are nicio legătură cu acestea. Cererea a fost respinsă de instanță. Avocatul lui Botnari susține că acuzarea a amestecat datele la care s-ar fi produs presupusul delict, fără să țină cont de faptul că inculpatul nu a deținut constant funcții publice. Tot așa, deși acuzația de îmbogățire ilicită se referă la perioada 2014-2019, ancheta mai face trimitere la o tranzacție care a avut loc cu mult mai devreme, în 2009, când soacra inculpatului a cumpărat o casă.
Într-un alt dosar de îmbogățire ilicită, a fost trimis în judecată, în 2022, fostul șef al Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, după o anchetă care a început în septembrie 2019 și a durat aproape patru ani. Pentru a putea intenta dosarul, procurorii au trebuit să ceară Consiliului Superior al Magistraturii permisiunea de a iniția urmărirea penală împotriva lui Druță ca judecător.
Acuzarea spune că, între 2014 și 2019, Druță ar fi achiziționat proprietăți în valoare de aproximativ 12,8 milioane de lei prin intermediul rudelor, dar în declarațiile sale de venituri, valoarea proprietăților ar fi fost diminuată la circa 4,5 milioane de lei. Procurorii au pus sechestru pe active evaluate la 12 milioane de lei, inclusiv mai multe imobile și o mașină.
În acest caz, instanța a început deja audierea martorilor, iar Druță pledează nevinovat. La una din ultimele ședințe de judecată, pe 1 noiembrie, în calitate de martor a fost audiată fiica acuzatului, afirmând că, la rugămintea mătușii sale care locuiește în Italia de a o ajuta, a cumpărat două apartamente de care a avut grijă timp de mai mulți ani, achitând serviciile comunale.
Martora susține că tatăl său nu are nicio legătură cu apartamentele. Aceasta a afirmat că a adus personal din Italia sume de aproximativ 70.000 de euro în mai multe tranșe – bani de la mătușă pentru bunicul și bunica.
În cel de-al treilea dosar de îmbogățire ilicită finalizat în 2022, au fost deferiți justiției fostul procuror general adjunct, Ruslan Popov, și soția sa, Iulia, procuror din Procuratura Chișinău.
Cei doi sunt acuzați în legătură cu faptul că au avut cheltuieli cu 3,2 milioane de lei mai mari decât veniturile declarate. În acest caz, mai figurează alte trei persoane. Procurorii au sechestrat proprietăți estimate la 6 milioane de lei. Într-un alt episod de îmbogățire ilicită vizându-l pe Popov ancheta mai continuă.
Fostul procuror general adjunct spune că dosarul este fabricat. În această toamnă, Popov a suferit un accident vascular cerebral. Astfel, pe 28 noiembrie 2023, Judecătoria Buiucani, unde are loc procesul, a amânat ședințele de judecată în acest caz până la 19 ianuarie 2024.
Două dosare finalizate în 2021: un fost deputat și un fost procuror notoriu
În noiembrie 2021, procurorii au transmis în judecată cazul fostului deputat democrat, Constantin Țuțu.
Procurorii susțin că, între 2014 și 2019, cheltuielile acestuia, inclusiv pentru construcția unei case, au depășit veniturile declarate cu 3,5 milioane de lei. Procurorii au pus sechestru pe active evaluate la 800 de mii de lei.
Primele audieri a martorilor în cazul lui Țuțu au început în martie 2022. Acuzatul susține că cheltuielile nu i-au depășit veniturile și pledează nevinovat. În apărarea sa, Țuțu a spus că și-a „construit personal” casa, iar procurorii au umflat valoarea imobilului.
A mai ajuns în instanță în 2021 dosarul de îmbogățire ilicită a lui Nicolae Chitoroagă, fostul șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.
Potrivit procurorilor, între 2014 și 2019, familia lui Chitoroagă a achiziționat proprietăți în valoare de 6,4 milioane de lei, deși veniturile oficiale au fost de numai 2,2 milioane de lei. Activele fostului procuror, care pledează nevinovat, au fost puse sub sechestru.
Audierile preliminare în acest caz s-au încheiat în decembrie 2021, iar acum instanța audiază declarațiile martorilor acuzării.
De ce se lasă așteptate deciziile de judecată
Pentru sistemul judiciar din R. Moldova, cazurile de îmbogățire ilicită sunt relativ noi. Cele mai multe astfel de dosare au fost intentate în 2022, inclusiv 45 de către Procuratura Anticorupție și 15 de către Centrul Național Anticorupție. În 2021, au fost intentate 14 dosare, iar în 2020 – 0 dosare.
Centrul de Resurse Juridice, o organizație neguvernamentală care monitorizează justiția, a calculat că un proces penal în justiția moldoveană durează, în medie, un an. Examinarea unui caz de corupție durează mai mult, media depășind trei ani.
Judecătorii explică acest lucru prin volumul mare de muncă pe care îl au în general, spunând și că adesea duc lipsă de asistenți și secretari.
Pentru a accelera examinarea cazurilor de corupție, inclusiv a celor legate de îmbogățirea ilicită, autoritățile intenționează să creeze o instanță anticorupție la Chișinău. Pe 29 noiembrie, parlamentul a adoptat în primă lectură un proiect de lege privind crearea unei asemenea instanțe.
