Până joi, 23 de candidați semnaseră angajamentul ILGA și au explicat cum va arăta, concret, susținerea pe care o vor oferi ei.
Această campanie este doar la început, dar deja se vede cum țările care îngrădesc cel mai mult drepturile LGBTQ+ au cei mai puțini reprezentanți pe lista semnatarilor.
De exemplu, singurul candidat din România care a semnat, până joi, acest angajament este Nicu Ștefănuță, care va candida pentru realegere. El este la acest moment independent afiliat grupului Verzilor Europeni în cadrul Parlamentului European.
„Voi pune presiune pe Guvernul României să implementeze deciziile Curții Europene de Justiție și a Curții Europene pentru Drepturile Omului și să oprească violența, homofobia și transfobia”, promite Ștefănuță.
El face referire la două hotărâri ale tribunalelor europene care cer României să recunoască drepturile comunității LGBT+, despre care premierul Marcel Ciolacu spune că românii nu sunt pregătiți să le susțină. Activiștii LGBTQ+ din România acuză politicienii că sunt cu mult în urma populației, care este mai deschisă decât o arată politicile publice.
Decizia CEDO din septembrie 2023 obligă România să recunoască și să protejeze legal familiile formate din persoane de același sex, după ce 21 de cupluri au dat în judecată statul român pentru a le recunoaște drepturile.
„Respectarea Convenției Europene a Drepturilor Omului nu este opțională, numai dacă nu vrem să o luăm pe „arătura” illiberală pe care sunt țări precum Federația Rusă sau Turcia. Deciziile CEDO, Curtea europeană care veghează la protejarea drepturilor fundamentale ale fiecăruia dintre noi, se execută”, a declarat pentru Europa Liberă România Florin Buhuceanu, inițiatorul procesului care-i poartă și numele.
La Curții de Justiție a Uniunii Europene a ajuns un alt caz pentru recunoașterea familiilor gay, tot intentat de un român. Adrian Coman și partenerul său american, Clai Hamilton, s-au căsătorit în 2010 la Bruxelles, însă autoritățile române refuză să recunoască validitatea căsătoriei lor și să-i dea americanului, în baza ei, drept de ședere în România.
În 2021, Parlamentul European a cerut Comisiei să sancționeze România pentru „eșecul său repetat” de a respecta drepturile familiei Coman-Hamilton, anume libertatea de mișcare în UE. „În momentul în care ajungem la Otopeni noi nu mai suntem un cuplu căsătorit, noi devenim persoane singure care nu au nici un fel de drepturi în relație una cu alta”, declara la acel moment Adrian Coman.
Singurii doi eurodeputați români care fac parte din intergrupul parlamentar pentru drepturile persoanelor LGBT+ sunt Nicu Ștefănuță și Ramona Strugariu (de la partidul REPER).
Singurii alți semnatari est-europeni de până acum al acestui angajament sunt Katalin Cseh, eurodeputată din Ungaria, și Martin Hojsik, eurodeputat din Slovacia.
Starea drepturilor LGBTQ+ în Moldova
Potrivit datelor ILGA, pe hârtie drepturile persoanelor din comunitatea LGBTQ+ sunt mai bune în Republica Moldova decât în România, Ucraina și multe alte țări central și est-europene, dar și decât în Italia.
Moldova are un procentaj de 39% pe o scară unde 0 înseamnă încălcarea pe față a drepturilor comunității și 100% este respectul deplin și egalitatea completă.
În topul clasamentului european sunt Belgia și Danemarca, cu 76%, urmate de Spania cu 74% și Finlanda cu 70%. Codașe sunt România cu 18%, Polonia cu 15% și Belarusul cu 12%, în timp ce situația este îngrijorătoare în Rusia și Armenia (8%), Turcia (4%) și Azerbaidjan (2%).
În raportul din 2023 al ILGA, una dintre cele mai mari probleme din Moldova este discursul discriminatoriu al politicienilor și preoților împotriva persoanelor LGBTQ+, ceea ce a dus și la bullying în rândul tinerilor și la violență.
Un eveniment marcant pentru comunitate a fost decizia din 2022 a Consiliului pentru Egalitate în cazul lui Marin Pavlescu, un tânăr care a fost hărțuit pentru orientarea sa sexuală în cadrul Brigăzii Infanterie Motorizată nr.2 „Ștefan cel Mare”.
Consiliul a solicitat acțiuni disciplinare împotriva celor care nu l-au protejat pe tânărul militar. După ce acesta a refuzat să se întoarcă în unitatea militară din cauza hărțuirii, ministerul Apărării a încercat să pornească o cauză penală pentru dezertare, cerere refuzată de procuratura Municipiului Chișinău în mai 2022. Tânărului i s-a acordat o compensație de 120.000 de lei în instanță pentru violența fizică și psihică îndurate în unitatea militară.
Cel puțin șase cetățeni ruși LGBTQ+ care se află în Moldova pentru că au fugit de o posibilă înrolare în armata rusă spun că nu se pot întoarce acasă, după ce autoritățile moldovene le-au respins solicitările de azil politic pe motiv că nu-i crede.
„Eschivarea de la îndeplinirea serviciului militar în Federația Rusă nu constituie un risc de a fi expuși persecuției”, a argumentat Inspectoratul General pentru Migrație. Activiștii de la ONG-ul Genderdoc-M din Chișinău spun că „răspunsurile, complet trase la indigo, arată dezinteresul IGM de a analiza în profunzime cazurile și ne arată că instituția nu pune preț pe temerile și riscurile cu care se confruntă solicitanții”.
Potrivit Genderdoc-M, oamenii din comunitatea LGBTQ+ sunt mai acceptați de societatea moldovenească decât înainte. 65% dintre moldoveni spun că nu ar accepta să fie vecini cu o persoană LGBTQ+, față de 80% în 2022. Șase din zece moldoveni nu ar accepta colegi de muncă LGBTQ+ și 80% nu ar accepta o persoană LGBTQ+ drept membru al familiei.
Regiunile separatiste ale Moldovei sunt mai conservatoare. În 2022, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat un decret pe model rusesc, prin care interzice propaganda “relațiilor netradiționale LGBT” în mass-media. Decizia a fost criticată de Ombudsmanul Moldovei și de societatea civilă.
Și autoritățile din Transnistria au anunțat legislație pe model rusesc, la începutul acestui an. Tiraspolul spune că va sancționa pe cei care fac „propaganda relațiilor sexuale netradiționale”. Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, spune pentru Europa Liberă că este o mișcare îngrijorătoare, care caută să mobilizeze ultraconservatorii regiunii.
Situația din România
Atât la București cât și la Chișinău, marșurile Pride au înregistrat cele mai mari numere de participanți din istoria lor în 2023. La Chișinău nu s-a înregistrat niciun incident la marșul din 2023, chiar și după ce primarul capitalei a amenințat că-l va interzice.
La nivel global, cât și în România, 9% dintre persoane se identifică drept LGBTQ+.
În România, discursul anti-LGBTQ+ este susținut mai ales de partidul extremist AUR, condus de George Simion, cât și de Biserică.
Potrivit barometrului de opinie din 2023 al Asociației MozaiQ, 41% dintre români susțin sau sunt neutri pe tema parteneriatului civil și căsătoriei gay, iar tinerii și cei din București sunt în general cei mai mari susținători ai comunității. Șapte din zece români și-ar accepta copilul dacă ar fi gay și consideră că persoanele LGBTQ+ contribuie la bunăstarea societății, însă 56% spun că ar vrea ca marșul Pride să fie interzis.
Partidul extremist AUR încearcă să organizeze un nou referendum anti-LGBTQ, după ce cel din 2018 a eșuat din cauza participării reduse.
