«Influența neliniștitoare a confreriilor în Turcia»: este unul din titlurile pe care le găsim în această dimineață în prima pagină a cotidianului Le Monde.
«Impunitate» este un alt termen cu care Le Monde definește activitatea acelor multe confrerii religioase islamice, aparținând branșei sufismului, care operează fără restricții în interiorul statului turc.
Totul a pornit de la dezvăluirile cotidianului de opoziție, de stânga, Birgün (Ziua), în legătură cu căsătoria forțată a unei fetițe de 6 ani, petrecută în interiorul confreriei religioase İsmailağa (Nakșbandiya), de care este apropiat și președintele Recep Tayyip Erdoğan.
İsmailağa este o confrerie turcă de tip sufi, (despre care am mai scris aici, vezi și fotografia unor asemenea misionari pe care i-am întâlnit prin țări din Balcani deja în anii 1990). Se știe deja că islamul arid și intolerant practicat de Erdoğan și pe care el și apropiații lui ar dori să-l introducă în Constituție, rupând cu laicitatea impusă de Atatürk, se situează foarte departe de Islamul otoman. Imperiul otoman era tolerant religios, în ciuda a ceea ce ne spun manualele de istorie și miturile naționale din Balcani.
Islamul practicat la Înalta Poartă era de natură sufi, pietistă și contemplativă. Până la răspândirea, cu sprijin occidental, inițial britanic, a Islamului wahabit, cel care formează fundația ideologică a Arabiei Saudite, întreaga lume islamică era penetrată de sufism.
Această confrerie turcă, însă, İsmailağa, foarte apreciată de Erdoğan, aparține curentului sufi numit Nakșbandiya, arid și tradiționalist, curent la care adera, de pildă, chiar și răposatul lider taliban afgan Mollah Omar.
Scrie Le Monde: «Unele pasaje sordide din mărturia victimei, în vârstă de 6 ani în momentul faptelor, arată acte de pedofilie comise cu aprobarea părinților victimei: « — „Kadir mi-a mângâiat corpul (...). Am plâns, iar Kadir mi-a spus că suntem căsătoriți. A zis că suntem căsătoriți la fel cum sunt părinții mei. A spus: „Tu ești soția mea, eu sunt soțul tău. Oamenii căsătoriți joacă astfel de jocuri, dar tu nu trebuie să dezvălui asta nimănui”», spune articolul din Birgün.
„Oare politicienii care au tot frecventat secta İsmailağa au jucat un rol în această afacere?” întreabă jurnalistul. De la publicare, reporterul Timur Soykan e acuzat că ar fi insultat islamul și este acum linșat virtual pe rețelele de socializare.
Teoretic, însă, și dintr-un punct de vedere strict legal, juridic, Turcia rămâne chiar și actualmente, sub Erdoğan, un stat la fel de laic, pe hârtie, pe cât este și Franța.
ONU „profund alarmată” de soarta femeilor afgane
În timpul acesta, Consiliul de Securitate al ONU a anunțat marți că este „profund alarmat” de suprimarea dreptului femeilor de a studia și de a lucra pentru ONG-urile locale și internaționale din Afganistan, potrivit CNN.
Consiliul de Securitate a cerut „participarea deplină, egală și semnificativă a femeilor și fetelor” în societatea afgană. La rândul său, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut regimului taliban să abroge hotărârile recente privind angajarea și educația femeilor, numindu-le „încălcări nejustificate ale drepturilor omului”.
Covid în China: la Pekin „poate dura o zi întreagă să ajungi la crematoriu”
Tot în Franța, Libération se ocupă de situația sanitară și socială cumplită din China, unde după aproape trei ani de politică foarte strictă de „zero Covid”, ridicarea bruscă a măsurilor sanitare de control provoacă un val de contaminări și de decese fără precedent. Spitalele și morgile sunt debordate.
Libération scrie și că după doi ani și jumătate de control total al populației, Pekinul se luptă acum să justifice ridicarea actuală a restricțiilor sanitare și că puterea e preocupată mai ales de modalitatea de a ascunde amploarea deceselor legate de Covid. Printre contorsiunile propagandei, scrie Libération în editorialul numărului de azi, ceea ce face Pekinul este o adevărată strategie a haosului.
Criza locuințelor în Georgia: „Nu voi avea de ales decât să părăsesc Tbilisi dacă se continuă așa”
Același Libération are în această dimineață un reportaj din Tbilisi, în Georgia, despre foarte serioasa criză a locuințelor declanșată de valul de refugiați ruși cu bani.
Capitala Georgiei se confruntă cu o criză majoră a locuințelor. De la începutul războiului din Ucraina, datorită scutirii de viză, țara a cunoscut un aflux masiv de ruși. Ar fi cu totul peste 100.000 într-un oraș cu abia un milion de locuitori. Dar oferta de locuințe nu ține pasul cu cererea. Drept urmare, chiriile au crescut cu 116% față de 2021, arată un studiu al băncii TBC. În urmă cu un an, trebuia plătit în medie echivalentul a 150 de euro până la 250 de euro pentru a sta într-un apartament cu două sau trei camere. De acum încolo, a devenit greu să găsești un apartament la mai puțin de 700 de euro. O situație deosebit de critică pentru localnici, într-o țară în care salariul mediu este în jur de 350 de euro.
Epidemia de morți misterioase printre magnații ruși continuă
O epidemie (una și mai ucigătoare decât pandemia de Covid) pare să bântuie printre oligarhii ruși, chiar și printre cei fugiți în străinătate.
Astfel, un magnat și politician rus, fabricant de cârnați, care a criticat la un moment dat invadarea Ucrainei de către Rusia, a murit după ce a căzut pe fereastră de la etajul trei al unui hotel de lux din India.
Cum o rezumă, la Londra, The Daily Telegraph, Pavel Antov (al doisprezecelea oligarh rus apropiat puterii și mort misterios anul acesta) era membru al partidului Rusia Unită al lui Vladimir Putin și un multimilionar, după ce a fondat una din cele mai vândute mărci de cârnați din Rusia.
Omul se afla într-o excursie în India pentru a sărbători aniversarea a 66 de ani, când a fost găsit într-o baltă de sânge în fața Hotelului Sai International din Rayagada, un orășel din sudul Indiei.
În India, NDTV citează poliția, care insistă că omul și-a luat viața după ce a devenit deprimat din cauza morții prietenului său, găsit mort în același hotel, cu puțin timp înainte.
Antov a fost președintele comisiei pentru agricultură din cadrul legislativului din regiunea Vladimir din Rusia și a fost clasat de către Forbes ca având o avere de 130 de milioane de dolari. Era fondatorul mărcii Vladimir Standard, un important producător de carne din Rusia.
În luna iulie, el postase însă pe WhatsApp un mesaj în care critica atacurile cu rachete ale Rusiei asupra Kievului drept „terorism”.
La scurt timp după aceea, Antov și-a cerut scuze publice pentru postare, insistând că mesajul — pe care îl ștersese — fusese postat de altcineva pe contul lui. El a insistat atunci că este în realitate „un patriot și un susținător al președintelui Putin și al țării mele” și că „împărtășește cu totul obiectivele” invadării Ucrainei de către Kremlin.
Un ofițer de poliție indian citat de NDTV a spus că Antov era deprimat „din cauza morții prietenului său”.
Respectivul prieten, un anume Vladimir Bidenov, fusese și el găsit mort în camera sa de la primul etaj al hotelului, joia trecută, înconjurat de sticle de vin goale.
