Președintele moldovean Igor Dodon a avut la Soci, marți, 10 octombrie, o întrevedere cu omologul său rus, Vladimir Putin, în cadrul căreia l-a asigurat că nu va semna nicio lege anti-rusească, chiar dacă majoritatea parlamentară o va vota repetat. Vicepreședintele Parlamentului de la Chișinău, Iurie Leancă, se arată sceptic că dialogul dintre cei doi președinți va ajuta mult la rezolvarea problemelor moldo-ruse.
Europa Liberă: Unii experți cred că dosarul cooperării moldo-ruse s-a transferat la Președinție. Dvs. astăzi cum definiți cooperarea interstatală – e una în ascensiune, e una care a înghețat?
Iurie Leancă: „Doar două cuvinte despre această intensitate a relațiilor dintre cei doi președinți – nimic nou sub soare. Aduceți-vă aminte de 2001 când cetățeanul Voronin a devenit președinte al Republicii Moldova și în primul an la fel s-au întâlnit de șase ori. Care au fost efectele pentru Republica Moldova? Și atunci nu aveam această discrepanță între Guvern și președinte, atunci președintele era oligarhul nr. 1 din Republica Moldova și cum visa el noaptea, ziua acționau și instituțiile statului respectiv. Deci, după această intensitate de întâlniri, comparabilă cu cea a lui Dodon, iar Dodon văd că a învățat bine lecția de un discipol veritabil al lui Voronin și merge pe aceeași cale, dar istoria se mai repetă.
Care au fost efectele acestei intensități din 2001? În 2004-2005, același Voronin, prin ministrul său de Externe, numea Rusia „țară care ne-a ocupat Transnistria”; au intervenit primele sancțiuni dure după nesemnarea Memorandumului Kozak ș.a.m.d. Eu sunt adeptul dialogului, sunt convins că la întrevederi de acest gen pot fi rezolvate anumite probleme, doar că știți cum e: când ești prea aproape de soare, arzi - când ești prea departe – intri într-un proces de hibernare care poate rezulta la fel în moarte, pentru că îngheți. Această intensitate creează suspiciuni. Nu-mi dau seama ce poți discuta cu asemenea regularitate, mai ales că Dodon nu deține pârghii reale nici pe domeniul politicii interne, nici pe cel al dimensiunii externe; nu am văzut, deocamdată, beneficii nici pentru capacitatea noastră de a exporta nestingherit pe piața rusească de mărfuri…”
Nu-mi dau seama ce poți discuta cu asemenea regularitate, mai ales că Dodon nu deține pârghii reale nici pe domeniul politicii interne, nici pe cel al dimensiunii externe
Europa Liberă: Dar tocmai Igor Dodon e cel care spune sus și tare că anume datorită relației bune pe care o are el cu Vladimir Putin s-a reușit de deblocat exportul către Federația Rusă, exportul mărfurilor moldovenești și că piața Federației Ruse acum absoarbe o parte din ceea ce trimite Moldova?
Iurie Leancă: „Se laudă că din momentul în care a devenit președinte de trei sau patru ori, așa scrie acolo…”
Europa Liberă: A crescut exportul mărfurilor moldovenești către Rusia.
Iurie Leancă: „…de trei-patru ori. Deci, această înseamnă că, dacă în anul 2016 în această perioadă exportam, să zicem, de 100 de milioane de dolari, anul acesta înseamnă că am exportat de 300 sau 400 de milioane de dolari. În primul rând, această 3 sau 4 deja te pune să ai o anumită neîncredere și când te uiți la statistică… Am văzut ultimele cifre – exportul a crescut cu 12 la sută. Deci, nu putem vorbi despre o deblocare, nu putem vorbi despre o normalizare a acestor relații, fiindcă în 2014 sancțiunile ne-au fost impuse pe criterii strict politice care n-aveau nimic comun cu…”
Europa Liberă: Vă referiți la embargoul impus vinurilor?
Iurie Leancă: „Embargoul nu doar vinurilor. În 2014 și pe prune, și mere, și struguri ș.a.m.d., după ce am semnat Acordul de Asociere. Deci, a fost o decizie absolut politică și una care nu are nimic comun cu regulile unui comerț corect și bazat pe principiul interesului reciproc. După asta, Rusia n-a făcut nimic altceva decât să favorizeze anumite regiuni din Republica
Rusia n-a făcut nimic altceva decât să favorizeze anumite regiuni din Republica Moldova și anumite entități
Moldova și anumite entități, iar prin politica lui Dodon până acum, cel puțin, s-a continuat exact aceeași politică – de a oferi lui Dodon șansa să-și promoveze anumite entități care pot exporta pe piața Federației Ruse. Deci, nu știu dacă cineva își dorește o astfel de relație între două state suverane, subiecți ai dreptului internațional.”
Europa Liberă: Dar care rămâne a fi locul și rolul Guvernului în a gestiona acest dosar al relațiilor moldo-ruse?
Iurie Leancă: „Până la urmă, tot ce înseamnă relații comerciale, crearea unui regim favorabil ține, în primul rând, de ambele guverne. Și pe acest motiv când am fost și prim-ministru m-am axat pe un dialog cu premierul de atunci și de acum al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, și cred că aceste eforturi trebuie continuate. Ceea ce ar trebui în mod normal să facă dl Dodon, e să completeze și să complementeze acțiunile Guvernului. Din păcate, Guvernul puțin s-a cam dat la o parte de acest exercițiu. Înțeleg că este foarte complicat, fiindcă chiar și discuțiile mele cu dl Medvedev rezultate nu au adus, din momentul în care ne-au impus sancțiunile, dacă nu mă înșel, în luna iulie și până la finele mandatului meu de prim-ministru. Deci, în jumătate de an, deși am avut câteva întâlniri. Înțeleg că e foarte complicat, înțeleg că persistă în continuare un factor politic, interesul de a-l susține acum pe Dodon, de a-l ajuta.”
Europa Liberă: Vladimir Putin chiar asta a și spus acum când a primit scrisorile de acreditare ale mai multor ambasadori, inclusiv al celui moldovean, asta a și spus că el salută documentele care au fost convenite între cei doi lideri dau rezultate.
Miza sunt alegerile din 2018, în cazul în care, Doamne ferește!, Dodon și partidul lui vor avea o majoritate
Iurie Leancă: „Eu nu știu la ce rezultate se referă, nu am văzut statistici sau anumite elemente care ar vorbi despre o îmbunătățire cardinală în situația muncitorilor moldoveni care se află în Federația Rusă, dar încă o dată: sunt adeptul unor relații corecte, civilizate, bazate pe respect reciproc, iar prin astfel de politici pe care le promovează Dodon în raport cu Federația Rusă nu cred că putem ajunge la o normalizare și o stabilitate și previzibilitate, ceea ce contează. Toate aceste beneficii pe care le primește dânsul din partea Federației Ruse, mă tem că au și un anumit preț, au un anumit cost.”
Europa Liberă: Eu chiar voiam să vă întreb: Care ar fi prețul pe care-l plătește Republica Moldova atunci când politicienii de aici insistă că îmbunătățesc relația cu Federația Rusă?
Iurie Leancă: „Deocamdată, nu există niciun preț din simplul motiv că Dodon nu are pârghii de a influența evoluția pe plan intern sau extern. Sigur că miza sunt alegerile din 2018 și în cazul în care, Doamne ferește!, Dodon și partidul lui, că el așa și nu s-a mai distanțat de partidul lui, nu a devenit președintele tuturor cetățenilor din Republica Moldova, vor avea o majoritate, iată atunci bănuiesc că vom vedea anumite polițe plătite. Deși chiar și acum anumite declarații scandaloase făcute și înainte de asta pe relația cu Ucraina – un subiect care ar trebui să fie pentru noi o vacă sfântă, dacă doriți, integritatea teritorială a Ucrainei, fiindcă în momentul în care pui la îndoială integritatea Ucrainei, implicit recunoști că și Moldova are o problemă în acest sens și nu neapărat trebuie să ne respecte această integritate alții, cum ar fi Federația Rusă. Dar polițele mari bănuiesc că vor fi plătite în urma unui eventual succes, încă o dată, Doamne ferește!, al lui Dodon și al socialiștilor după 2018.”
În momentul în care pui la îndoială integritatea Ucrainei, implicit recunoști că și Moldova are o problemă în acest sens
Europa Liberă: Credeți că, dacă se îmbunătățește relația Moldovei cu Federația Rusă va avea de suferit cooperarea moldo-comunitară, pentru că Igor Dodon inițial declara că ar putea să se ajungă la denunțarea Acordului de Asociere, după asta, a făcut un pas înapoi, dar oricum el nu vede cu ochi buni apropierea Moldovei de Uniunea Europeană? Și se pare că acest subiect e pe agenda dlui Dodon și a dlui Putin atunci când se întâlnesc?
Iurie Leancă: „Cred, bazându-mă pe experiența mea, că așa cum astăzi e concepută această relație de către Președinția de la Chișinău e una nocivă și care nu ne va aduce beneficiile pe care ni le dorim și noi, și Federația Rusă.”
Europa Liberă: Eu vă întrebam și mai direct: Afectează acest dialog bun al dlui Dodon cu dl Putin relația Moldovei cu UE?
Iurie Leancă: „Deocamdată, nu afectează sub nicio formă din simplul motiv că, așa cum am spus, Dodon nu are pârghii de a influența politica noastră externă la modul real. Deși această confuzie care se creează în mai multe capitale, în mod special, la unii decidenți importanți care nu au timp să se uite pe detalii, să analizeze că dincolo de declarațiile deseori scandaloase ale lui Dodon dacă pot urma și anumite acțiuni. Sigur că iată vine această confuzie; confuzie înseamnă percepție deseori deformată, distorsionată despre Republica Moldova și în urma acestor percepții, respectiv, sigur că suferă relația noastră cu Uniunea Europeană și cu Occidentul per ansamblu. Zilele astea a fost la Chișinău vicepreședinta Bulgariei. Mă gândeam că anumite parale interesante există între Bulgaria și Republica Moldova – și acolo la putere e un președinte socialist și vicepreședinte, respectiv, că e un caz unic, iar la putere e un Guvern prooccidental. Iată, uitați-vă că, totuși, în materie de politică externă, acest președinte socialist oricum acționează în coordonanță cu Guvernul, pledează pentru participarea activă în NATO a Bulgariei, pentru o participare activă în cadrul Uniunii Europene, se pregătește de preluarea președinției Bulgaria în 2018. De ce n-am putea și noi să ne conducem exact de acest principiu, fiindcă eu sunt absolut convins că Dodon înțelege care e raportul de forțe, înțelege de unde ne vine lucoarea, înțelege de unde pot veni și trebuie să vină resurse financiare ș.a.m.d., dar acest oportunism de care dă dovadă, iată că îl face să manipuleze, să speculeze și să ne creeze numai probleme?”
Dodon înțelege care e raportul de forțe, dar acest oportunism de care dă dovadă, iată că îl face să manipuleze, să speculeze și să ne creeze numai probleme
Europa Liberă: Să vă întreb dacă s-a găsit deznodământul numirii ministrului Apărării, pentru că e tocmai candidatura propusă de către Dvs.?
Iurie Leancă: „Așteptăm cu nerăbdare ședința Curții Constituționale care trebuie să se pronunțe, iată, pe acest caz de sfidare flagrantă din partea președintelui Republicii Moldova a Constituției. Sper să aibă loc această ședință cât mai curând posibil, fiindcă țara deja e de aproape 10 luni fără ministru al Apărării, situația prin care trece și regiunea, și continentul, și lumea nu e cea mai fericită, din păcate, și e nevoie de un ministru, e nevoie de reforme în armată, e nevoie de discuții foarte serioase cu partenerii noștri din afară cum consolidăm capacitatea de apărare și securitatea Republicii Moldova. Și din acest motiv, vreau să cred că această decizie va fi pronunțată cât mai curând.”
Europa Liberă: Și credeți că Eugen Sturza va ajunge în fruntea Ministerului Apărării?
Iurie Leancă: „Bineînțeles! E lucrul care trebuie să se întâmple.”
Europa Liberă: Fără decretul președintelui?
Iurie Leancă: „În momentul în care președintele violează flagrant Constituția, sper Curtea să propună o altă soluție.”
Europa Liberă: Iar Igor Dodon a spus că va fi primul precedent în istoria Republicii Moldova ca stat independent.
Iurie Leancă: „Nu, primul precedent este faptul când președintele într-o manieră atât de sfidătoare refuză să îndeplinească Constituția Republicii Moldova. Iată aici e un precedent foarte periculos. Și de aici începe numărătoarea, nu de la o eventuală decizie a Curții Constituționale.”
Europa Liberă: Pentru vineri este preconizată o ședință a Guvernului și Parlamentului, sunt invitați șefii comisiilor parlamentare și membrii Cabinetului de miniștri să discute mersul reformelor, agenda care reiese din planul de acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană. Dvs. ce notă dați astăzi mersului reformelor în țară?
Mi-aș dori și eu ca și toată lumea să avansăm mult mai rapid, cu mult mai mare eficiență, astfel încât și situația economică să evolueze mai repede
Iurie Leancă: „Din 10 puncte, cred că aș pune așa o notă „satisfăcătoare”, între „6” și „7”, cred și simt că mi-aș dori și eu ca și toată lumea să avansăm mult mai rapid, cu mult mai mare eficiență, astfel încât și situația economică să evolueze mai repede și să vină mai mulți bani în bugetul țării și să putem odată și odată să asigurăm condiții cât de cât decente pentru pensionari, pentru slujbași, pentru studenți. Dar totuși am trecut printr-o criză profundă în 2015 și în 2016 care a lăsat o amprentă profundă a situației de astăzi, a pus într-o anumită dificultate relația noastră cu donatorii noștri principali din afară. Deci, reformele pe anumite domenii au mers binișor, pe alte domenii, deocamdată, trenează.”
Europa Liberă: Care este explicația că reformele trenează, cu excepția anilor 2015-2016?
Iurie Leancă: „Dacă pe sistemul bancar, de exemplu, lumea spune, cei din afară și cei din interior, că situația s-a stabilizat, că nu mai pot fi admise și comise astfel de fraude, că sistemul astăzi e mult mai previzibil și mult mai stabil, pe domeniul justiției încă nu avem o claritate pe elementele-cheie ale acestei reforme. Cum facem așa încât încrederea, chiar dacă am văzut în anumite sondaje că este o anumită creștere a încrederii din partea cetățenilor, oricum încă există suspiciuni, neîncredere, acuzații de justiție selectivă… Deci, încă o dată: sper că cetățenii Republicii Moldova au văzut că chiar în domeniul combaterii corupției o mișcare există și asta cumva mă face să compar situația de la noi cu cea din România din 2006-2007 când a început la fel lupta mult mai aprigă împotriva corupției în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar atunci când justiției i se dă calificativul „justiție selectivă”, e greu de crezut că o luptă adevărată, înverșunată împotriva corupției se duce așa cum cere buchea și spiritul legii, dar nu e o răfuială cu adversarii politici?
Sper că cetățenii Republicii Moldova au văzut că în domeniul combaterii corupției o mișcare există
Iurie Leancă: „În România, după 10 ani de reforme și succese categorice, nimeni nu le poate contesta, mulți politicieni și astăzi insistă că există justiție selectivă. Deci, e greu să te debarasezi cumva de anumite percepții. Noi care suntem în faza chiar incipientă în acest sens, sigur că acuzații sunt mult mai multe. Eu mereu am mers pe ideea că atâta timp cât noi vom lupta doar în cadrul nostru, aceste acuzații vor fi făcute mereu. Din acest motiv, când am fost prim-ministru am insistat foarte mult pe această misiune a Uniunii Europene care ne-ar ajuta pe noi pe reforma justiției, fiindcă unul din beneficii ar fi că în prezența europenilor aceste acuzații de subiectivism, de prăfuială, cum spuneți Dvs., politică, de faptul că luptăm cu oponenții noștri folosind anumite pârghii, ar fi mult mai mici. Și îmi pare foarte rău că…”
Europa Liberă: De ce această misiune nu a mai ajuns la Chișinău?
Iurie Leancă: „În 2015 a început criza și atunci nimeni nu se mai preocupa de reformele adevărate. Ne-am antrenat într-un război fratricid de la care au avut de beneficiat doar dușmanii și integrării europene, și dușmanii statului, fiindcă uitați-vă ce pesimism și neîncredere acum există în societate și migrația respectiv în afara țării.”
Europa Liberă: 50 la sută dintre cetățeni zic că sunt nehotărâți atunci când vine vorba despre cui să-i dea votul.
Iurie Leancă: „E poate și firesc într-un fel în situația de incertitudine care există astăzi. Pe de altă parte, e tocmai un spațiu pentru partide să fie mai explicite, să vorbească mai mult despre agenda lor, să vină cu soluții foarte concrete pe problemele-cheie. Deci, această situație nu există doar în Republica Moldova; în democrații mult mai avansate există o oboseală, o neîncredere față de elite, față de cei care au condus sau conduc țările respective.”
Europa Liberă: Dar explicația Dvs. că Republica Moldova, localitățile statului rămân depopulate care ar fi? Dacă încercați totuși să aduceți mesajul pozitiv că există eforturi care se depun pentru a schimba situația în bine, de ce lumea continuă să plece?
Iurie Leancă: „Această criză din 2015-2016, fiindcă în 2014 lumea începuse să vină acasă, încă nu era un fenomen de anvergură, dar apăruse o încredere în viitorul acestui stat și pe vize am obținut atunci, și Acordul de Asociere, și proiecte de infrastructură, drumuri, poduri, grădinițe ș.a.m.d. și trebuia să primim bani pentru dezvoltarea agriculturii și să depunem cererea de aderare. Deci, și vorbeam despre reforma justiției cu acest sprijin european, dar noi suntem cei mai mari dușmani ai noștri. Noi am distrus totul ce am creat cu atâta greu și am avut cu toții de suferit. Și cel mai mult au avut de suferit oamenii din Republica Moldova. Iată cum să facem așa încât să reapară încrederea, speranța și atunci omul să vrea să rămână acasă sau unii să revină în țară, iată asta e cea mai mare provocare și problemă pentru cei care sunt și la putere, și în opoziție, apropo, fiindcă uneori opoziția uită că ea nu trebuie doar să lupte cu puterea, dar trebuie să se gândească și la faptul că la un moment dat, eventual, ar putea veni la putere și să nu se pomenească că n-o să mai rămână aici nimeni în țară.”
Noi suntem cei mai mari dușmani ai noștri. Noi am distrus totul ce am creat cu atâta greu și am avut cu toții de suferit
Europa Liberă: Dvs. ce credeți despre acest ajutor de 100 de milioane de euro – va ajunge în Republica Moldova, când va ajunge, în ce condiții?
Iurie Leancă: „Ceea ce știu eu cu siguranță e că avem nevoie de acești bani, că nu e vorba doar de banii în sine, deși două miliarde de lei, dintre care 60 la sută sunt bani nerambursabili, bani pe degeaba, ca să înțeleagă toți cetățenii din Republica Moldova, înseamnă foarte mult, dar dincolo de semnificația pecuniară, financiară e și una de simbol. Neoferirea acestor bani ar însemna, de fapt, iarăși o perioadă glacială între Chișinău și Bruxelles. Pe acest motiv, avem o misiune cu toții foarte clară – să facem tot ce e posibil ca să îndeplinim și condițiile tehnice, și să avem un dialog activ politic cu decidenții de la Bruxelles, fie că e vorba de Comisia Europeană, că e vorba de Parlamentul European, pentru a convinge că acești bani sunt necesari pentru cetățenii din Republica Moldova. Eu cred că șanse bune există în acest sens. Iată, pe 25-26 vom avea la Strasbourg ședința Comitetului Interparlamentar Republica Moldova – Uniunea Europeană și acest subiect va fi pe agendă – oferirea acestor bani; vom avea și o ședință a Consiliului Parlamentar pe Integrarea Europeană, săptămâna viitoare vom discuta pe fiecare subiect, începând cu acești bani și terminând cu reforma justiției, drepturile omului, interconectarea energetică și iată cu acea ocazie sper să am și eu, și colegii mei mai multe discuții la Strasbourg cu parlamentarii europeni pentru a explica încă o dată ce facem, de ce facem și unde vrem să ajungem.”
Europa Liberă: De ce atât de greu vin investițiile în Moldova?
Fără investiții directe în economie, nu vom putea niciodată să creăm suficiente locuri de muncă
Iurie Leancă: „Din păcate, investițiile în Moldova niciodată nu au venit așa cum ne-am fi dorit. Fără investiții directe în economie, nu vom putea niciodată să creăm suficiente locuri de muncă, să creștem prin competiție salariile oamenilor, așa cum se întâmplă în România și să dezvoltăm un potențial economic și competitiv. Mereu am avut probleme – ba se schimba cursul radical de politică externă și internă, din 2001 până în 2009; în 2015 am intrat iarăși, numai când începeam să pregătim anumite premise, în 2014, de exemplu, trebuia să vină același „Leoni Wiring Systems” cu 4 mii de locuri de muncă la Strășeni; vorbeam la Cahul, a fost aici ministrul pentru Dezvoltare Economică din Germania, trebuia să vină, cel puțin, să inițiem discuții cu vreo șapte-opt companii germane care aveau să-și delocalizeze producție din Cehia, Polonia mai spre Est. Iarăși, a venit 2015, „Leoni” s-a dus în România, alte companii n-au mai venit. Deci, noi, din păcate, nu avem stabilitate, nu avem previzibilitate. De aceea și ziceam că este un mare pericol ca în 2018 iarăși să se schimbe, printr-o eventuală victorie a socialiștilor, cursul nu doar de politică externă, dar și de cea internă și cea mai mare datorie a celor care se consideră proeuropeni, prooccidentali, fiindcă doar așa putem construi o țară viabilă, ar fi bine de 10 ori să se gândească cum își formulează mesajul, ce spun cetățenilor și după aceea, în funcție de asta, să acționeze.”
Europa Liberă: Iar percepția cetățenilor este că guvernările aproape că nu s-au deosebit una de alta pe culoare politică în acești 26 de ani de independență.
Din păcate, nu avem stabilitate, nu avem previzibilitate. Este un mare pericol ca în 2018 iarăși să se schimbe, printr-o eventuală victorie a socialiștilor, cursul nu doar de politică externă, dar și de cea internă
Iurie Leancă: „Nu pot să fiu de acord cu asemenea percepție, fiindcă totuși diferențe mari au existat în funcție de ce au făcut comuniștii și ce am făcut noi din 2009 încoace. Diferențele au fost unele pozitive pentru dezvoltarea comunelor. N-a fost nicio localitate unde să nu fie proiecte de apă, de canalizare, drumuri, grădinițe, școli ș.a.m.d. Doar că au fost mereu tot felul de forțe și obscure, și revanșarde, care pe la spate, iată, furau bani; unele instituții nu-și făceau datoria și bineînțeles că iată am rămas cu toții cu această moștenire și percepție că proeuropenii au admis acest furt, deși el a început încă hăt înaintea noastră, pe timpul comuniștilor.”
Europa Liberă: În altă ordine de idei, am citit o declarație pe care o făcea Grigori Karasin, viceministrul de Externe al Federației Ruse, cu referire la soluționarea conflictului transnistrean și el spunea că Rusia va fi gata să evacueze trupele, munițiile din stânga Nistrului atunci când se va găsi o soluție politică a problemei transnistrene. Această declarație nu e în premieră, am mai auzit-o…”
Iurie Leancă: „Am auzit-o de 26 de ani.”
Europa Liberă: Dar ce mesaj transmite Moscova prin această declarație?
Iurie Leancă: „Că nu s-a schimbat nimic la Moscova, că e aceeași politică de condiționare a retragerii fostei Armate a 14-a de soluționarea conflictului transnistrean. Noi mereu și aici, slavă Domnului, a fost o anumită coerență – nu mai știu ce spune Președinția pe acest subiect -, dar în linii mari a fost o anumită coerență și mereu am zis că nu există nicio dependență între un subiect și alt subiect. Aflarea trupelor străine pe teritoriul Republicii Moldova este o încălcare flagrantă a dreptului internațional, a suveranității Republicii
Reglementarea conflictului transnistrean e o problemă care nu ar trebui să fie sub nicio formă condiționată
Moldova. Reglementarea conflictului e o problemă care nu ar trebui să fie sub nicio formă condiționată. Deci, din păcate, Federația Rusă nu și-a schimbat acest mesaj și condiționează în continuare retragerea de soluționare, iar conflictul nu poate fi soluționat, de aceea că dânșii în continuare susțin financiar, politic și altfel regiunea separatistă transnistreană. e un cerc vicios, iar soluția ar fi, din punctul lor de vedere, o soluție după „modelul Kozak”, model totalmente inacceptabil pentru noi.”
Europa Liberă: Deci, perspectiva reglementării transnistrene rămâne în ceață?
Iurie Leancă: „Sigur că da. Apropo, dânșii tot zic că, iată, reglementarea conflictului și după aceea retragem trupele, aduceți-vă aminte că unul din elementele „proiectului Kozak” era tocmai crearea bazei militare. Chiar și aici e o lipsă de sinceritate din partea colegilor de la Moscova.”
Europa Liberă: Iar poziția Chișinăului e clară pe moment, cum totuși vrea să soluționeze acest conflict transnistrean?
Iurie Leancă: „În condițiile unui climat de război rece dintre Est și Vest nu cred că își poate cineva imagina că există soluții reale pentru reglementarea conflictului. Tot ce trebuie să facem astăzi este să pregătim premisele, iar asta înseamnă o conlucrare mult mai bună cu Ucraina și mă bucur că relația s-a activizat, inclusiv iată pe controlul comun pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. O comunicare mult mai activă cu partenerii noștri principali din Occident și sigur că trebuie să discutăm și cu Federația Rusă, dar, în primul rând, cu Kievul trebuie să avem o înțelegere foarte bună. Faptul că acum au și ei conflicte înghețate și fierbinți, sunt convins că au schimbat optica la Kiev, inclusiv pe conflictul transnistrean, fiindcă e o problemă de securitate nu doar pentru Republica Moldova, dar și pentru Ucraina.”
Europa Liberă: Și acum interesul ar fi mai mare din partea Ucrainei pentru ca această problemă transnistreană să fie soluționată?
Sunt convins că acum Kievul are o abordare dacă nu identică, apoi similară cu a Chișinăului
Iurie Leancă: „Cel puțin, sunt convins că acum Kievul are o abordare dacă nu identică, apoi similară cu a Chișinăului – că e un pericol de securitate, că e un precedent inclusiv pentru conflictele cu care se confruntă Ucraina ș.a.m.d. Și iată cu asta trebuie să ne preocupăm noi – să avem răbdare, viziune și să creăm aceste premise pentru a aborda conflictul atunci când se schimbă atmosfera regională ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Pentru că se apropie anul 2018, anul centenarului Unirii, să vă întreb: ce credeți despre Unirea celor două state – Republica Moldova și România?
Iurie Leancă: „Cum spunea marele Ion Creangă, „n-ar fi rău să fie bine”. Bineînțeles că Unirea ar rezolva multe probleme. A doua zi am fi membri ai NATO, ai Uniunii Europene, ar veni aici alte resurse financiare, pensiile s-ar egala într-un an-doi cu cele de pe malul drept al Prutului, doar că în ce măsură e posibilă, în ce măsură majoritatea cetățenilor - fiindcă așa ceva se poate rezolva doar printr-un plebiscit - sunt gata? Constatăm cu regret că nu există, deocamdată, o astfel de abordare în mijlocul majorității cetățenilor din Republica Moldova. Pe acest motiv, cred că ce am făcut în calitate de ministru și prim-ministru trebuie continuat și mai departe. Să facem așa încât
Să facem așa încât interdependența între ambele maluri ale Prutului să fie mult mai mare
interdependența între ambele maluri ale Prutului să fie mult mai mare; să facem așa încât spațiul educațional, cultural să fie unul comun; să facem așa încât investițiile românești să fie mult mai mari aici; să facem așa încât cetățenii Moldovei, atâta timp cât încă nu avem suficiente locuri de muncă, să plece nu în Rusia și să avem câte 200 și ceva de morți pe an, dar să plece peste Prut, unde lipsesc sunt suficiente brațe de muncă. Deci, avem mult de făcut în acest sens și aș prefera mai puțină vorbă și mai multe acțiuni.”
Europa Liberă: De ce de atâtea ori s-a amânat termenul de dare în folosință a gazoductului Iași-Chișinău?
Iurie Leancă: „Valentina, tot ce pot să vă zic, dacă aș fi rămas prim-ministru și după 2015, acest gazoduct ar fi fost deja o realitate. Și am demonstrat-o atunci în 2013 când am deschis, pe 27 august, de Ziua independenței, și peste un an am dat în exploatare Iași-Ungheni și astăzi am fi mult mai avansați și pe o interconexiune pe energetică. Această criză, după cum vă spuneam, iarăși ne-a jucat marea festă. Slavă Domnului că cel puțin acum apar niște contururi mult mai precise a construcției respective, a gazoductului, mă refer și e o chestie absolut imperativă, fiindcă până astăzi noi nu știm în 2019 Rusia își va îndeplini promisiunea de a sista livrările de
Dacă aș fi rămas prim-ministru și după 2015, acest gazoduct ar fi fost deja o realitate
gaze prin Ucraina, deci, înseamnă că și prin Moldova. Și atunci ne vom pomeni că nu avem capacitatea de a aduce gaze din altă parte. Vedeți că în România totuși cercetările continuă, rezervele, resursele din Marea Neagră sunt în creștere… Deci, ar fi o chestie de imperativitate maximă și la fel pe energia electrică, și cu podurile. Uitați-vă că podurile distruse de armata sovietică atunci când se retrăgea în 41, noi de atunci niciun pod nu am construit... În 2013-2014, cel puțin, ne-am pornit la nivel de identificare a priorităților – Ungheni, Cahul, Leova sau Cantemir, acolo există un pod care cu anumite investiții poate fi pus iar în vigoare. Deci, iată cu ce trebuie să ne ocupăm și atunci putem ajunge la un moment când Unirea de facto va exista și cetățenii vor vedea și de pe un mal, și de pe altul că doar în beneficiul tuturor e o astfel de relație.”
