În cadrul unor dezbateri găzduite marți, 19 decembrie, de Parlamentul Republicii Moldova a fost prezentat proiectul noului Cod al Audiovizualului, elaborat în cadrul unui grup de lucru format din experți naționali și internaționali. Jurnaliști și organizații de media de la Chișinău insistă de mai mult timp pe nevoia îmbunătățirii cadrului de reglementare a activității mass media, astfel încât să fie asigurat pluralismul mediatic și concurența loială în rândul instituțiilor media. În ce măsură le-a reușit acest lucru și ce prevede noul proiect de document pentru Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova vom afla de la expertul media Ion Bunduchi, directorul executiv al Asociației Presei Electronice.
Europa Liberă: Așadar, ieri, în Parlament a fost prezentat noul proiect al Codului audiovizualului, care ar urma să fie redenumit la propunerea grupului de lucru în Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova. Este o primă variantă a proiectului despre care s-a spus că aduce o nouă viziune asupra modului în care va avea loc furnizarea și distribuția serviciilor media audiovizuale. Dvs. ați lucrat la acest proiect și o să vă întreb, întâi de toate, prin ce se deosebește ca idee de ceea ce avem acum?
Ion Bunduchi: „Noi ne-am propus de la bun început să transpunem în legislația audiovizuală națională normele europene și evident că documentul central este directiva numită uzual „serviciile media audiovizuale” și atunci când propunem să redenumim și actualul Cod al audiovizualului vine să confirme o dată în plus, să zicem așa, hotărârea, decizia autorităților legislative de la Chișinău să transpună în practică normele europene. Bine, Europa din 2010 operează cu alte noțiuni decât operăm noi – servicii media audiovizuale și furnizori de servicii. Noi am rămas cam de carul istoriei și până astăzi operăm cu niște noțiuni învechite. Și așa cum ar trebui toți să vorbim în același limbaj, credem că o transpunere și a limbajului în legislația națională este binevenită.”
Europa Liberă: Despre îmbunătățirea cadrului de reglementare mass-media se discută de mai mult timp. În ultimii ani a devenit o îngrijorare exprimată nu doar la nivel local. Răspunde ceea ce se propune acum la nevoia de asigurare a pluralismului media, a independenței și concurenței loiale?
Ion Bunduchi: „Noi credem că da, vrem să credem că da, dacă nu cumva cele care sunt azi în text să fie schimonosite mai departe, pentru că așa a fost în 2006, când a fost adoptat actualul Cod. Pe timpul acela proiectul a fost schimbat cam în proporție de 80 la sută, dar 20 la sută au rămas niște prevederi foarte interpretabile și atunci am avut ce am avut. Până azi de peste 100 de ori a fost modificat Codul și nu mai răspunde nici provocărilor, nici realităților. De aceea, având în vedere toată practica noastră, practica și bună, dar mai ales cea proastă, uitându-ne cum acționează alții, ce norme urmează și ce efecte dau asemenea norme, am încercat să le transpunem în acest text de proiect de nou Cod. Evident sunt câteva elemente centrale. Dacă nu asigurăm o independență economică, care stă la baza independenței editoriale a instituțiilor mediatice audiovizuale, atunci cam nu rezolvăm nimic. Noi am pornit de la înțelegerea faptului că nu poți contracara fenomenul acesta, propaganda internă și externă doar ceva interzicând, de aceea am propus să privim la acest pericol în complexitate și atunci ne
Peste 100 de ori a fost modificat Codul și nu mai răspunde nici provocărilor, nici realităților
referim și la niște cote de produs propriu, pe care trebuie să-l ofere fiecare instituție mediatică, fiecare furnizor de servicii media publicului. Ne referim la anumite cote de opere europene care trebuie să intre în grilele de programe ale furnizorilor, ne referim la produsul oferit de producătorii independenți din Moldova și tare mult sperăm ca și această piață să se dezvolte. Și atunci, dacă le luăm în complexitate, inclusiv un anumit număr de canale pe care trebuie să le ofere distribuitorii de servicii, atunci toate luate împreună credem că ar putea asana situația proastă de astăzi, ca să nu mai zic că enumerăm 17 principii de comunicare audiovizuală pe care ar trebui să le urmeze oricine operează în spațiul audiovizual, inclusiv în principiu protejarea spațiului audiovizual național.”
Europa Liberă: Cum rămâne cu distribuția publicității, care în mare măsură contribuie la sustenabilitatea financiară a unor media?
Ion Bunduchi: „Absolut și ceea ce am afirmat de fiecare dată: în mass-media nu poate să fie acceptată poziția dominantă care este astăzi prescrisă de Legea concurenței – 50 și mai mult. În mass-media noi credem că poziția dominantă trebuie să se oprească la 30. Prin poziție dominantă avem în vedere că și cel care are cote de audiență respective nu trebuie să strângă de pe piața publicității mai mult de 30 la sută, ca să permită și celorlalți să se dezvolte și aici concentrarea ori monopolizarea, ori situațiile dominante sunt nocive. Am încercat asta să explicăm și în cadrul subgrupului de lucru unde am dezbătut de vreo cinci ori proiectul, și în cadrul grupului lărgit de lucru. Ca să putem înțelege, mass-media poate deveni independentă financiar, dacă este o concurență loială pe piața publicității.”
Europa Liberă: În ce măsură a fost luată în vedere preocuparea ce vizează concentrarea proprietății media? Ori așa cum spunea recent Ambasadorul Statelor Unite în Moldova, James Pettit, acesta este unul dintre cele mai mari obstacole în calea independenței mass-media, în opinia sa.
Ion Bunduchi: „Absolut și, apropo, Ambasada Statelor Unite, ca și proiectul comun al Uniunii Europene și Consiliului Europei ne-au susținut în elaborarea acestui proiect de nou Cod. Într-adevăr, concentrarea, dar pentru ca să nu fie concentrare, trebuie să avem niște norme juridice foarte exacte și nu doar să mimăm desconcentrarea. Nu poate fi contracarată monopolizarea, dacă am luat două licențe și le-am oferit unui prieten,
Ambasada SUA, UE și Consiliul Europei ne-au susținut în elaborarea acestui proiect de Cod
bunăoară. De aceea, noi credem că am stabilit niște mecanisme care să stăvilească acest fenomen care-i nociv pentru toți. Când vorbim de audiovizual, cel puțin în Moldova până astăzi are cel mai mare impact asupra conștiinței noastre, a percepției realităților și atunci cu siguranță sunt mai multe lucruri de asanat, inclusiv concentrarea, care-i unul din cele mai mari pericole, dar sunt și altele, pentru că, bunăoară, retransmisiile ce înseamnă? Mai ales retransmisiile masive dintr-o zonă care ajung încoace și ne pun în genunchi? Iată de ce mai multe prevederi care să îmbunătățească climatul în Republica Moldova sunt necesare și cred că și-au găsit locul în textul noului proiect.”
Europa Liberă: Dar să ne aducem aminte, la Forumul mass-media recent, președintele Parlamentului, Andrian Candu, a apărat oarecum afacerile politicienilor în presă, spunând că „în lume sunt televiziuni bogate și mai puțin bogate, cu proprietari bogați și mai puțin bogați, sunt televiziuni publice și sunt televiziuni private”, l-am citat aici. Cum apreciați Dvs. din acest punct de vedere dialogul cu guvernanții?
Ion Bunduchi: „Dacă e să vorbim de subgrupul nostru în care am elaborat acest proiect de Cod, a fost un dialog foarte constructiv. Așa îl calificăm noi, toți membrii subgrupului. Când e vorba de dorința unora de a pune mâna pe cât mai multe televiziuni, da, este o tendință universală. În toate țările politicienii vor să aibă influență. Noi încercăm să demonstrăm că influența unei televiziuni ori efectul unei televiziuni nu trebuie să fie cel ideologic, pentru că am avut experiența asta și dacă nu învățăm din 70 și ceva de ani de realitate sovietică, atunci călcăm pe greblă. Nu să urmărim efectul ideologic, ci trebuie să urmărim efectul informării, educării și distrării publicului, plus efectul economic. Și iată avem nevoie și de o altă optică asupra acestui domeniu. Dacă o să trăim cu ideea că și în alte case mai mari politicienii vor televiziuni, vom bate pasul pe loc și niciodată nu vom avea un cetățean informat, pentru că doar un om informat poate contribui adecvat la prosperitatea inclusiv materială a țării.”
Nu să urmărim efectul ideologic, ci trebuie să urmărim efectul informării, educării și distrării publicului, plus efectul economic
Europa Liberă: Unul din articolele din acest proiect se referă la asigurarea informării corecte, dacă nu greșesc. Devine obligație sau un angajament pe care trebuie să și-l asume onest fiecare radiodifuzor?
Ion Bunduchi: „Vorba e că, dacă intrăm pe segmentul mass-media, inclusiv ori în particular în audiovizual, trebuie să acționăm conform unor principii universal recunoscute. Da, acest domeniu este unul deschis, ori câmpul ocupațional nu-i închis cum ar fi la chirurgi sau, bunăoară, la procurori – oricine dorește vine încoace, dar dacă vine în această profesie, atunci trebuie să urmeze niște reguli stricte și în situația în care noua autoritate de reglementare a domeniului va urma monitorizările pentru ca să vadă în ce măsură cei care fac audiovizual urmează principiile, și dacă nu le urmează, trebuie să fie sancționați, atunci cred că poate fi ușor asanată situația de azi.”
Europa Liberă: Nu este o variantă finală a proiectului. Aveți încrederea că propunerile care vor veni și îmbunătățirile vor păstra linia pe care și-o doresc experții din mediul neguvernamental și proiectul va ajunge să fie aprobat cât de curând?
Ion Bunduchi: „Să zicem așa, noi tare am dori ca aceasta să fie varianta finală, dar noi doar elaborăm, noi nu avem prerogativa să votăm și ceea ce am remarcat și la prima prezentare publică a documentului în întregime, am spus că noi am promis și am încercat să facem un document bun care, în opinia noastră, este conform standardelor europene și bunelor practici internaționale. Și pe parcursul acestei jumătăți de an noi am avut alături doi experți europeni, care ne-au consultat ori de câte ori a fost necesar. De aceea zic: după noi, textul este unul bun, dar nu noi votăm.”
