Liderul de la Kiev s-a referit la consolidarea relațiilor bilaterale pentru viitorul european al celor două state. Așteptăm un nou imbold pozitiv în relațiile dintre Republica Moldova și Ucraina, contând și pe suportul Maiei Sandu în ameliorarea situației și păstrarea sistemului educațional în limba maternă, a declarat Europei Libere Dr. Ion Popescu, asociat onorific al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, președinte al Uniunii Internaționale „Comunitatea Românească din Ucraina”.
Europa Liberă: Ce schimbări ar putea aduce această victorie a Maiei Sandu în alegerile prezidențiale din R. Moldova în relația cu vecinii, în primul rând, și cu Ucraina?
Așa o mobilizare a diasporei nu a văzut nicio țară din cele ex-sovietice și socialiste...
Ion Popescu: „În primul rând, aș dori să vă mulțumesc pentru disponibilitatea de a transmite felicitările noastre Excelenței Sale, dnei Maia Sandu, în calitate de președinte al Uniunii Internaționale „Comunitatea Românească din Ucraina”. Iar totul despre ce ați întrebat Dvs. depinde de poziția echipei în primele 100 de zile. Pentru că, dacă se vor realiza acele provocări apărute în urma acestui scrutin, atunci vom putea vorbi și prin prisma relațiilor cu țările vecine. Am în vedere lucruri strategice și tactice. În primul rând, trebuie de creat toate condițiile pentru urgentarea integrării europene. Al doilea este crearea condițiilor pentru ca în Moldova să apară clasa mijlocie, prin crearea condițiilor ca marea majoritate a diasporei muncitoare care e plecată în Vest să aibă posibilitatea să se întoarcă acasă, având susținere din partea statului în crearea întreprinderilor mici, pentru ca să se poată realiza. De asta ei și au ieșit masiv la vot, cred eu.
Și al treilea – garantarea prevederilor Constituției R. Moldova, ca stat social, și realizarea actului de independență de stat, totul ce-i scris acolo să fie adus în conformitate și în Constituția. Și sunt lucruri de ordin tactic, despre care se poate vorbi mai târziu. Dar trebuie de atras atenția la două lucruri. Primul: foarte masiv a votat diaspora. În comparație cu primul scrutin, au ieșit cu 112 mii de alegători mai mult decât în primul tur de scrutin. Nimeni nu s-a așteptat la așa ceva.
Aproape 16% din alegătorii care au participat la vot, au fost cei care s-au prezentat la secțiile de votare din străinătate. Așa o mobilizare nu a văzut nicio țară din cele ex-sovietice și socialiste, se are în vedere mobilizarea diasporei. Practic, cei care sunt acasă au venit la secția de votare pe jos, fără să cheltuiască prea mult. Însă în Italia, Franța, Belgia, Germania, Marea Britanie și-n alte țări europene, oamenii au plătit bani grei pentru drum, ca să ajungă dimineața, să stea în rând, ca să poată vota. E o chestie foarte importantă, dar și o obligațiune a echipei care a câștigat, pentru că, dacă se vor repeta greșelile care au fost în țările vecine, mai ales în Ucraina, când cei care câștigau, în scurt timp, voiau să se facă buni cu adversarii și cu cei care au votat contra, uitând de alegătorii săi, după aceea au creat condițiile în care se află aceste țări... Există un mandat foarte mare, foarte puternic, pentru echipă, care trebuie realizat. Referitor la țările vecine, vorbim în primul rând de Ucraina, pentru că suntem din Ucraina.”
Europa Liberă: Și pentru că liderul de la Kiev, dl Zelenski a felicitat-o pe Maia Sandu pentru câștigarea acestor alegeri prezidențiale și pentru că și președintele ucrainean a spus că așteaptă cu nerăbdare ca în continuare să se muncească împreună pentru consolidarea relațiilor bilaterale și pentru un viitor european, cele două state vor avea acum un parcurs sigur pe calea integrării europene?
Ion Popescu: „Va depinde și de conjunctura internațională, inclusiv de criza economică, pandemie, dar și mișcările geopolitice care au loc atât în Vest, cât și în Est. Să nu uităm de zona de instabilitate dintre cele două mări, Marea Baltică și Marea Caspică: Belarus, Ucraina, Donbasul, Crimeea, Georgia, alături Transnistria. Depinde acum cum vor evolua lucrurile. Și ne uităm și la ce se întâmplă în Karabah, o zonă de instabilitate avem. Practic, majoritatea Ucrainei și R. Moldova se află pe partea europeană și ar fi păcat să nu se folosească de acest lucru. Dar încă o dată mă întorc la cifrele respective. Ne uităm că din 943 de mii de alegători care au votat pentru Maia Sandu, 243 600 sunt cei care au votat din diasporă. Dacă ne uităm la cifre concrete, sunt 26,83%. Adică, mai mult de o pătrime din cei care au votat sunt diaspora. Trebuie de ținut cont care sunt aspirațiile diasporei, ce au așteptat, de ce au venit și au votat așa masiv. Încă o dată repet: nici lucrătorii din Ucraina, care sunt într-o proporție mai mare decât în Republica Moldova, nici din alte țări, nu au ieșit așa masiv la vot în diaspora muncitoare, cei care sunt în Europa. Adică au venit cu un semnal puternic, acesta a fost votul nu atât pentru Maia Sandu ca persoană, a fost un vot de orientare și de niște aspirații, care trebuie realizate.
E nevoie de un parlament cu o majoritate pro-prezidențială...
Și, în primul rând, trebuie de uitat la problema bugetară, de creat toate posibilitățile ca bugetul în R.Moldova să fie echilibrat. Al doilea lucru care trebuie de făcut, trebuie de diversificat cât mai mult dependența de energie, ca statul să devină mai independent, să nu-i dicteze nimeni. Alt lucru care trebuie de făcut: când se creează condițiile pentru investitori, trebuie de ținut cont de ecologie, dar și de protecția pământului și pădurilor care au mai rămas în R. Moldova, agricultura, care poate să fie un motor. Dar de creat condiții pentru tehnologiile IT. Aici ar fi un lucru extraordinar, pentru că se vine cu un mandat destul de puternic. Dar, pentru realizarea acestui lucru, e nevoie de un parlament cu o majoritate pro-prezidențială și de un guvern loial. Și trebuie de făcut lucrul acesta urgent. Dacă nu obține să aibă așa de un guvern și o majoritate parlamentară, eu cred că ar fi oportun de a căuta toate posibilitățile legale pentru alegeri parlamentare anticipate, pentru a folosi această credibilitate și a avea o majoritate în parlament, ca împreună cu parlamentul și cu guvernu, scopurile pe care și le-a pus să le poată îndeplini. Iar dacă aceste lucruri vor merge bine, în Moldova va reveni stabilitatea. Și, în felul acesta, paralel, trebuie de ținut cont și de cele trei pături sociale, care au adus această victorie. În afară de diaspora muncitoare, să nu se uite de intelectualitatea de acasă și de oamenii de la țară, care au un simț patriotic. Pentru că, dacă ne-am uita pe harta Moldovei, pe raioane, vom observa că pe axa de la Bălți, în afară de raionul Sângerei, au câștigat adversarii, Transnistria - au câștigat sudul, Găgăuzia și Taraclia, dar și Basarabeasca, adică la frontieră cu Basarabia de Sud, din Ucraina – au câștigat adversarii. Maia Sandu și cu echipa sa a câștigat centrul și municipiul Chișinău. De văzut care sunt cauzele, că-i așa de divizată R. Moldova? Și aici tot trebuie de căutat variante: poate prin descentralizare, poate prin alte căi, mai multe posibilități bugetare pentru autoritățile locale, dar pe de altă parte, trebuie să se simtă și cuvântul Chișinăului. Iar el va fi puternic când pe o poziție se vor afla președintele, parlamentul și guvernul. O spun ca expert, nu ca președinte al comunității românești din Ucraina. ”
Europa Liberă: Maia Sandu a avut o discuție cu omologul său de la Kiev, dl Zelenski, și au vorbit despre nevoia de a fi depuse eforturi în vederea consolidării relațiilor bilaterale. Ce vedeți Dvs., prioritar, să se întâmple în cooperarea moldo-ucraineană?
Ion Popescu: „În primul rând trebuie de readus încrederea, declarații clare că recunoaște integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv Crimeea. Țineți minte ce declarații făceau unii șefi ai statului. Al doilea lucru – de revenit la punctele comune de frontieră și vamale. Al treilea lucru, aș crede eu, e nevoie de un proiect de infrastructură puternic, pentru un coridor de transport în jurul Mării Negre, care ar aduce la construcția unui pod peste Dunăre, la care să participe, poate, și R. Moldova. Și asta atunci ar însemna ameliorarea relațiilor nu numai cu Ucraina, dar și cu România. Dacă vă aduceți aminte, prin anii 90 exista un triunghi: Chișinău – Kiev – București. În acest triunghi, s-ar putea de găsit foarte multe lucruri comune, care ar duce la realizarea acestor idei. Dar aș atrage atenția și la niște lucruri care creează probleme.
Trebuie de readus încrederea, declarații clare că recunoaște integritatea teritorială a Ucrainei...
Referitor la sistemul de învățământ în limba maternă, mai ales în sudul Basarabiei. Aceste chestii trebuie rezolvate, pentru că elevii care studiază în limba română, chiar dacă părinții se declară moldoveni, e aceeași limbă. Trebuie de căutat posibilitatea de a ameliora problemele care s-au ivit odată cu adoptarea legii din 2017, Legea Învățământului. Trebuie de căutat posibilități de a coordona eforturile, la nivel internațional, atât la nivelul ONU, la nivelul Consiliului Europei, la nivelul UNESCO, a altor organizații, unde putem avea niște lucruri foarte importante. Cu atât mai mult că disponibilitatea președintelui a fost declarată. Dar acum să vedem care vor fi realitățile. Că prea des, la noi, se fac declarații și când se ajunge la eșalonul doi, la realizare, se pun bețe în roate. De asta spun că e foarte important. Nu vorbesc de partea ucraineană. Azi vorbesc de victoria doamnei Maia Sandu. E nevoie să aibă o echipă puternică și să aibă un numitor comun, atât la nivel de președinție, la nivel de aparat, la guvern și în parlament.”
Europa Liberă: Admiteți evoluții și pe dosarul transnistrean, în cooperarea moldo-ucraineană?
Ion Popescu: „Teoretic, da. Chiar punctele astea de trecere comune la frontieră etc. ar putea duce la acest lucru. Vedeți că, în R. Moldova, comparativ cu Ucraina, mulți cetățeni au participat la vot. În Ucraina, din păcate, cei care sunt în zona necontrolată de Kiev, în Donețk, nu au participat la alegerile locale, care au avut loc în luna octombrie. Se încearcă organizarea alegerilor în primăvara anului viitor. Nu știu unde vom ajunge, dar problemele care există trebuie văzute și prin prisma pragmatică, unde putem întreprinde niște măsuri care să fie în favoarea ambelor părți. Și atunci se poate ajunge la un numitor comun. Unicul lucru care trebuie combătut este contrabanda care trece prin Transnistria. Dacă acest lucru se va face, atunci cred că se pot rezolva multe probleme la acest nivel.”
