Ziarul de Gardă scrie că în timp ce autoritățile dau asigurări că situația este sub control, două spitale raionale au decis să procure suplimentar aparate de ventilare artificială a plămânilor. În cazul ambelor achiziții, câștigătoare a fost desemnată o companie care ar aparține unui om de afaceri, ce ar fi vizat într-un dosar al licitațiilor trucate în medicină. „Contractul a fost semnat recent, iar tehnica a fost deja livrată, astfel că spitalul dispune deja de patru astfel de aparate”, scriu jurnaliștii de la Ziarul de Gardă.
Într-un articol publicat pe portalul SIC.md, autorii Marcel Spătari și Stas Madan scriu că avem urgent nevoie de un nou mecanism de protecție a salariaților. În material se scrie că izolarea populației, limitarea circulației și sistarea multor activități vor avea fără îndoială un efect devastator asupra economiei și vor lovi, în primul rând, în categoriile cele mai vulnerabile, printre care și lucrătorii salariați. Cadrul legal din Republica Moldova oferă multă flexibilitate angajatorilor în gestiunea relațiilor de muncă, iar consecințele crizelor economice sunt în principal suportate de salariați. „În lipsa unui mecanism concret de susținere a salariaților de către stat în perioada de carantină, riscurile sunt majore, în primul rând pentru populație, dar și pentru sustenabilitatea pe termen lung a întreprinderilor”, subliniază Marcel Spătari și Stas Madan.
„Covid 19 și pâinea noastră cea de toate zilele” – așa este intitulat un articol de opinie, semnat de Veaceslav Negruță și publicat în Gazeta de Chișinău. Autorul scrie că problema societății noastre deocamdată nu este lipsa de produse alimentare, ci suficiența de resurse financiare pentru a cumpăra produsele necesare. Negruță afirmă că autoritățile sunt obligate să dispună deja de anumite planuri de intervenții imediate, medii și de lungă durată, pe care să le anunțe societății și care să ajute la evitarea unor crize și speculații în această perioadă de stare de urgență, dar și după revenirea la normal. „Deși nimeni nu riscă azi să spună cu certitudine cum va arăta această normalitate după Covid-19”, conchide autorul.
Moldovenii sunt o națiune extrem de mobilă, cu aproape un milion de cetățeni aflați peste hotare, iar migrația reprezintă un canal de propagare a impactului socio-economic al crizei, dar și medical evident, afirmă coordonatorul de programe la Oficiul Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) în Moldova, Ghenadie Crețu, transmite IPN. El afirmă că mulți dintre migranți au încercat și continuă să încerce să revină acasă, expunându-se pe sine, dar și familiile, rudele și chiar și comunitățile lor riscului de propagare mai departe a virusului. „Deja există un efect extraordinar de propagare a efectelor negative generate de criza medicală – criza economică, dar și cea de natură umanitară”, spune Ghenadie Crețu. Potrivit lui, în condițiile în care mulți dintre moldoveni au încercat și continuă să încerce să revină acasă, este foarte important mesajul de responsabilizare a diasporei, care poate fi propagat de către autorități, dar și cu implicarea asociațiilor diasporei.
Tot IPN o citează pe directoarea executivă a Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova, Liliana Busuioc, care a menționat că în actuala situație, generată de pandemia cu COVID-19, companiile din diferite industrii sunt supuse unor riscuri enorme. În opinia sa, cele mai vulnerabile sunt întreprinderile mici și mijlocii. Or, ponderea acestora în economie este de circa 98%. Busuioc a adăugat că principalele frici ale antreprenorilor sunt legate de plata salariilor la timp, în contextul veniturilor ratate, plata impozitelor și alte plăți. Aceștia nu știu cum vor face față contractelor cu furnizorii, în special în ceea ce ține de plata chiriilor pentru spațiile comerciale, se subliniază în material.
Președintele Consiliului Audiovizualului și-a depășit atribuțiile când a semnat dispoziția privind modul cum trebuie reflectate subiectele legate de răspândirea coronavirusului, a comentat pentru Radio Chișinău expertul media, Eugeniu Rîbca. În plus, el menționează că în Codul serviciilor media există norme care se referă la situația de stare de urgență, iar unele prevederi ale dispoziției semnate de președintele CA duc la instaurarea cenzurii. „Nu s-au luat în considerație prevederile Codului serviciilor media audiovizuale, potrivit cărora este interzisă orice imixtiune din partea autorităților publice în ceea ce privește conținutul, forma și modalitățile de creare și prezentare a programelor audiovizuale”, a subliniat Eugeniu Rîbca.
Expertul economic, Sergiu Gaibu, citat de Radio Chișinău, susține că în această perioadă s-au întors în mare parte muncitorii sezonieri. Iată de ce, Sergiu Gaibu consideră că aceste persoane pot fi reintegrate în economia națională, însă pentru aceasta, Guvernul trebuie să aplice o serie de măsuri, cum ar fi debirocratizarea aparatului de stat în relația cu mediul de afaceri. „Pe o perioadă scurtă, guvernul ar trebui să gândească niște mecanisme de asistență socială, pe termen lung, să relanseze micul business pentru ca să asigure crearea de mici afaceri și respectiv a locurilor de muncă unde se pot angaja aceste persoane. Acei migranți care au revenit și care au reușit să acumuleze un mic capital, trebuie să aibă posibilitatea să deschidă ușor o afacere”, a afirmat expertul.
Pe site-ul Jurnal.md a fost publicat un reportaj despre Svetlana Anghel, șefa Centrului medicilor de familie din Cărpineni, Hâncești, care zilnic se deplasează câțiva zeci de km pentru a consulta bolnavii din Bălceana și din satul vecin, Sofia, ambele localități fiind în carantină de coronavirus. În articol se scrie că femeia activează la Bălceana după ce fostul medic din sat și sora medicală au fost infectați cu coronavirus. Ea spune că lucrează de dimineață până seara și că nu are timp să-i fie frică, fiindcă se simte sigură cu echipamentele de protecție.
Într-un articol de analiză pentru portalul Noi.md, Veaceslav Matveev scrie că situaţia ce ţine de sporirea numărului celor infectaţi cu coronavirus se acutizează în continuare, dar acest lucru ține „nu doar de boala în sine, ci şi de perspectiva de schimbare a lumii noastre, a atmosferei socio-psihologice, de înrăutățirea economiei mondiale în viitorul apropiat”. Autorul subliniază că „lumea pe care o ştiam nu va mai reveni. Scurta epocă liberală s-a încheiat. Măsurile totalitare distructive, care anterior provocau revolta societății, azi sunt salutate”. Matveev conchide că sarcina noastră este să înțelegem și să elaborăm scenariul nostru pozitiv de dezvoltare a țării noastre.
