Linkuri accesibilitate

„Mai multe decenii în R. Moldova face ravagii o altă pandemie, cea a corupției” (VIDEO/AUDIO)


În fiecare duminică la Europa Liberă: Punct și de la capăt
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:50:30 0:00

În fiecare duminică la Europa Liberă: Punct și de la capăt

„Punct și de la capăt” cu Natalia Morari. Oaspetele emisiunii: fostul ministru al Economiei, Vadim Brânzan.

Prieteni, vă salut pe undele postului de Radio Europa Liberă. Este emisiunea „Punct și de la capăt” și eu, Natalia Morari. Vă propun să uitați pentru următoarele 45 de minute de haosul politic despre care se discută la nesfârșit și să ne gândim la ceea ce este cu adevărat important: ce putem face acum cu economia moldovenească? Putem oare încă salva mediul de afaceri dacă acesta nu era salvat atunci când aceasta trebuia cel mai mult? În general, ce ne așteaptă în timpul apropiat și cum putem scăpa de haosul economic de care ne apropiem? Despre toate acestea vom vorbi cu invitatul meu special, ex-ministru al economiei, domnul Vadim Brânzan. Deci, în aceste zile fierbinți în Chișinău, în sensul direct și indirect, am decis să mă distanțez puțin de haosul politic pentru a discuta despre ceea ce, de fapt, este foarte important și despre care, spre regret, se discută puțin în ultima perioadă de timp. Este vorba despre criza economică în miezul căreia ne aflăm și care, probabil, încă nu a ajuns la cotele sale maxime. Despre aceasta vom vorbi cu Vadim Brânzan, ex-ministru al economiei și al infrastructurii din cadrul guvernului Sandu.

În fiecare duminică la Europa Liberă: Punct și de la capăt
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:49:41 0:00

Europa Liberă: Dle Brânzan, să pornim de la diagnosticarea stării pacientului, dacă putem compara Republica Moldova cu o persoană bolnavă de coronavirus: pacientul este mai degrabă viu sau mort, din perspectiva stării în care se află economia noastră?

Vadim Brânzan: „Pacientul se află în stare critică. Însă cred că există șanse nu doar pentru a supraviețui, dar și pentru a crește în viitor. Situația este critică, PIB-ul a scăzut, probabil, până la 10%. Vom afla aceasta la sfârșit de an. Însă nu este o situație similară cu anii ’90, când acesta a scăzut cu 50%. Atunci, într-adevăr, era o situație critică.

Dacă am supraviețuit în anii ’90, vom rezista și acum. Este foarte important să întreprindem măsuri necesare la timp, în toiul pandemiei, atunci când curba celor infectați crește exponențial. Este important de tăiat această bucată de la bun început, pentru ca ea să nu crească prea mult în sus, ci să cadă jos...”

Europa Liberă: De a o coborî...

Vadim Brânzan: „Acum este foarte important de a întreprinde măsuri pentru stimularea economiei. Măsurile trebuie luate pentru stimularea atât a cererii generale, cât și a veniturilor populației etc.”

Europa Liberă: Vă propun să discutăm mai târziu despre măsurile necesare. Aș vrea neapărat să vorbesc cu dumneavoastră despre planul anticriză, așa cum îl vedeți. Aș vrea să vorbim mai întâi despre felul în care guvernul actual reușește sau nu reușește să gestioneze problemele economice apărute în urma pandemiei. Cum apreciați acțiunile guvernului actual, începând cu ziua în care a fost anunțată starea de urgență în țară și până atunci când, iată, cu câteva zile în urmă s-a încheiat situația stării de urgență în sistemul de sănătate? Cum apreciați acțiunile premierului Chicu în această situație?

Vadim Brânzan: „Știți, Natalia, la noi, o pandemie s-a suprapus peste alta. Mai multe decenii la rând, în Republica Moldova face ravagii o altă pandemie, cea a corupției, în urma căreia instituțiile statului au slăbit atât de mult încât nu mai sunt capabile să vină cu un răspuns adecvat pentru pandemia de COVID-19. De aceea, guvernul Chicu s-a pomenit într-o situație foarte complicată: mai întâi, lipsa finanțării din partea partenerilor străini. Ei nu au reușit să obțină creditul de la Federația Rusă despre care putem să mai discutăm.

Timp de două luni oamenii pur și simplu au stat acasă. Drept rezultat, economia pur și simplu s-a oprit...

Veniturile populației, ale gospodăriilor casnice s-au diminuat. Drept urmare, cererea generală a scăzut. Acum economia pur și simplu se află într-o stare critică. De aceea, reieșind din acele condiții pe care le-au preluat, și reieșind din acele acțiuni pe care le-au întreprins, aș aprecia activitatea acestui guvern drept nesatisfăcătoare, ținând cont de condițiile existente. Ce ar fi putut ei face? Est ușor să vorbești din afară. Totodată, trebuie să ținem cont de faptul că instituțiile puterii sunt slabe. Ce puteau ele să facă pentru a îmbunătăți situația economică? Mai întâi, să lucreze cu Uniunea Europeană, pentru că aceasta este donatorul și creditorul nostru principal. Trebuia să colaborăm pentru a obține de la UE ajutor tehnic și financiar”.

Europa Liberă: În general, Uniunea Europeană era gata să ajute și ne-a anunțat condițiile sale: votarea unui număr de legi...

Vadim Brânzan: „Votarea unui număr de proiecte de lege. Era nevoie de voință politică. Din păcate, guvernul nostru sau, să zicem, șeful cabinetului de miniștri, nefiind o figură independentă, nu putea să o demonstreze, deși, cred, dumnealui avea asemenea intenții. De aceea, cred că guvernul a lucrat nesatisfăcător. Din păcate, am pierdut două sau trei luni foarte importante, când am fi putut lua decizii economice corecte despre care am putea să discutăm acum, dar și decizii necesare pentru lupta cu pandemia de COVID-19. De exemplu, testarea. Acum realizăm aproximativ o mie și jumătate de teste pe zi, ceea ce este foarte puțin”.

Europa Liberă: Dar câte, în opinia dumneavoastră, ar fi corect de făcut?

Vadim Brânzan: „În această privință trebuie să se exprime savanții. Este o statistică obișnuită care este studiată în orice instituție superioară respectabilă. Pentru a realiza o testare corectă cu o probabilitate de 90%, trebuie luată în calcul densitatea populației. Însă o mie și jumătate pe zi este foarte puțin. În România se efectuează 10-12 mii de testări zilnic. La noi, probabil, această cifră trebuie să ajungă la 3-4-5 mii. Însă, iarăși, totul depinde de regiune etc. De ce este important acest lucru? Pentru a localiza masa critică a oamenilor infectați și pentru a-i izola. Astfel, pandemia va scădea și ne vom întoarce în albia statelor europene normale. Această pandemie, ca un clopot, ne-a acoperit, deja a scăzut și se ține la un nivel minim.

La noi, deocamdată, totul ține încă de primul val. Nu a fost încă nicio scădere pentru că guvernul trebuia să redeschidă economia. Oamenii care timp de două luni au stat acasă, trebuie să câștige cumva pentru trai. Astfel procesul va crește exponențial. Dacă, matematic vorbind, avem de a face cu o progresie geometrică cu un coeficient de creștere de 2,5, deci, când o persoană timp de două zile infectează 2,5 de persoane, atunci spre sfârșit de an vom fi cu toții infectați, dacă nu vom lua măsuri necesare acum. Încă un moment despre care nimeni nu vorbește. Dacă nivelul mortalității acum în lume ajunge aproximativ la 3%, în condițiile în care medicina funcționează etc., atunci când nu avem toate acestea, ținând cont de faptul că populația noastră este destul de bătrână, oamenii suferă de diabet zaharat...”

Europa Liberă: De multe boli cronice...

Vadim Brânzan: „Atunci putem, cu certitudine, vorbi despre o mortalitate de 5-6%. Dacă se vor îmbolnăvi 3 milioane de oameni, atunci 150 de mii pur și simplu vor muri. 150 de mii sunt 15 centre raionale. Imaginați-vă că spre sfârșit de an 15 orașe ca Fălești, Rezina etc. vor dispărea. Este o tragedie de proporții îngrozitoare. De aceea, trebuie să luăm măsuri acum, cât încă nu este târziu”.

Europa Liberă: Atunci când spuneți despre măsuri, aveți în vedere o nouă închidere a economiei? Am urmărit foarte atent dezbaterile care au avut loc, probabil, în fiecare țară a lumii care s-a ciocnit de această pandemie. Lumea s-a împărțit în două tabere: unii spuneau că riscăm să ucidem economia, dacă închidem, în general, toată activitatea din țară. Da, salvând viețile oamenilor, de fapt, vom ucide economia. Drept rezultat, mai mulți oameni vor suferi de pierderea locurilor de muncă, de foamete etc. Alții, din contra, spuneau că acum vom risca, ne vom închide pentru două sau trei luni, cât va fi necesar, vom ajuta oamenii, statul va lua credite, va ajuta mediului de afaceri mici, va ajuta cetățenii, va convinge toată lumea să stea acasă. Drept urmare, vom coborî această curbă, sistemul medical va fi salvat, iar apoi vom ieși treptat din această situație. În viziunea dumneavoastră, ce trebuia să salvăm și cine a acționat cel mai corect, dacă să privim și experiența altor state?

Vadim Brânzan: „Mai întâi, să ne amintim că oamenii creează economia și nu invers.

De aceea, trebuie să salvăm oamenii, pentru că astfel vom salva economia...

Totodată, nu este real să ții oamenii în case mai multe luni în șir, pentru că sunt și alți bolnavi care stau acasă și nu beneficiază de ajutor medical. Cineva a numărat câți oameni cu boli cardiace au murit la noi în această perioadă? Nu ar fi murit, dacă ar fi ajuns la timp...

Europa Liberă: Dacă ar ajunge la doctor pe masă de operație.

Vadim Brânzan: „Nu mai spun de bolile mentale care se acutizează în timpul aflării în spații închise etc. Este o problemă gravă. Ceea ce a făcut guvernul a fost corect. Oamenii, de fapt, au stat acasă. Compar ceea ce era aici cu ceea ce era în Statele Unite. Totul a fost mult mai strict. Timp de două luni, de fapt, cetățenii Republicii Moldova se aflau acasă, respectând legea. Guvernul în aceste două luni trebuia să facă testări. Și nu câte o mie sau 500 pe zi, ci câte 5-10 mii de teste zilnic, masiv. În al doilea rând: cei care sunt bolnavi, trebuiau izolați și tratați. În al treilea rând, să propună măsuri pentru stimularea economiei ca oamenii să nu-și piardă locurile de muncă. Din păcate, nici aceasta nu a fost făcut. Ei pur și simplu au închis oamenii în case.

Oamenii pur și simplu stăteau acasă. Numărul persoanelor infectate nu a ajuns la cote critice. Pandemia continuă și va continua. De aceea ar fi ireal să închizi acum totul ca înainte. Este ireal, nu trebuia de făcut aceasta. Trebuia de luptat cu pandemia prin testări masive, de închis acele localuri care nu respectă regimul sanitaro-epidemiologic, să deschidă spitale noi, să izoleze oamenii etc.

Europa Liberă: Înainte să trecem la planul dumneavoastră, pentru că sunt sigură că toată această perioadă ați urmărit tot ce făcea guvernul și, probabil, v-ați pus imaginar în locul lor: „Oare ce aș fi făcut dacă aș fi continuat să fiu ministru al economiei în guvernul Sandu și toate acestea s-ar fi întâmplat în perioada noastră?” Înainte să vorbim despre toate acestea, aș vrea să vă întreb despre acele măsuri care au fost propuse pentru salvarea economiei de către guvernul Chicu. Au fost mai multe măsuri, însă cele mai importante țineau de următoarele: de mediul de afaceri care nu va scădea numărul locurilor de muncă; s-au făcut promisiuni că ei vor primi înapoi marea parte din taxele plătite din salariile angajaților. În al doilea rând, mediului de afaceri i s-a propus să ia credite de la bănci, pentru a continua să plătească salarii, iar procentele vor fi preluate de către stat. Deci, probabil, comunicați cu mult mai mulți oameni de afaceri. Cercul meu este mai mic și totuși, oricum, cunosc oameni din mediul de afaceri mici și mijlocii. Nu știu nicio persoană care, plătind salarii, să fi primit înapoi acele taxe sau care să fi primit la bancă credite pentru salarii. Toată lumea râde: „Ce nebun va lua credite pentru salarii când nu ai venit și nu ai nicio garanție că în următoarele două luni mediul de afaceri se va restabili.

Vadim Brânzan: „Banca nu oferă credite pentru că nu ai venit”.

Europa Liberă: Absolut! Îmi amintesc că acum două-trei săptămâni în urmă am vorbit cu un om de afaceri care a avut relații contractuale cu postul nostru de televiziune. Trebuia să-i plătim o mică sumă de bani. Acesta ne-a telefonat și ne implora: „Vă rog, transferați măcar trei mii de lei”. L-am întrebat: „Ce s-a întâmplat?” El a răspuns: „Sunt un idiot”. Îmi cer scuze pentru acest cuvânt. „L-am ascultat pe premierul și președintele nostru, i-am crezut, am plătit salariu tuturor angajaților, iar fiscul mi-a dat 24 de ore ca să plătesc INCASO pentru 140 de mii de lei». Cum apreciați aceasta? Este acesta un ajutor?!

Vadim Brânzan: „Nu aș vrea să vin acum cu niște calificări ale unor asemenea acțiuni ale guvernului. Îmi cer scuze, dar este o prostie. Cum pot să ceri afacerilor private, care nu au niciun venit, care s-au închis din cauza pandemiei, să meargă la bancă și să ceară credite, dacă băncile au condițiile lor de creditare? Băncile nu pot oferi credite afacerilor care nu au niciun venit și nicio garanție. Ce fel de garanții? Pentru plata procentelor? Dar ce să faci cu suma de bază? Garanții pentru suma de bază nu există? Ce întreprinzător normal va lua atunci credit, dacă nu știe când se va opri pandemia și când va putea să redeschidă afacerea? Vor veni oamenii dacă el va deschide afacerea? Pentru că restaurantele pot fi redeschise, dar oameni pot să nu vină, deoarece oamenii se tem, ei nu vor să se molipsească etc.”

Europa Liberă: Sau oamenii pur și simplu economisesc banii pentru că se tem că toamna poate să vină cel de-al doilea val.

Vadim Brânzan: „Corect, incertitudinea e foarte mare. Aceasta, de fapt, este acel risc căruia nu poți să-i dai un calificativ. Adică, nu-l poți calcula. Prin definiție, este un risc pe care nu-l poți calcula.

În condițiile unei astfel de incertitudini, rolul guvernului este foarte mare...

Acesta trebuie să spună: „Guvernul vine cu următoarele măsuri...” De exemplu, cele pe care le-am propus”.

Europa Liberă: Ce ați face în situația de azi, dacă ați fi ministru în guvernul actual?

Vadim Brânzan: „În situația actuală este foarte important să stimulezi venitul agregat al cetățenilor. De ce e nevoie de aceasta? Este important pentru stimularea producerii de servicii și mărfuri și pentru stimularea cererii pentru aceste servicii și mărfuri. Deci, trebuie stimulate cererea agregată și oferta agregată pentru a stimula economia”.

Europa Liberă: Deci, trebuie să stimulăm cetățenii să câștige în continuare pentru a cheltui în continuare.

Vadim Brânzan: „Timp de două luni oamenii stăteau acasă, nu își primeau salariile. Deci, ei nu au bani pentru a-i cheltui. Astfel, mediul de afaceri nu poate lucra, pentru că nu există o cerere agregată normal. Atunci vine propunerea: pentru a câștiga, masa de bani trebuie să se miște. Oamenii nu au această masă de bani. Ce trebuia de făcut? Nu trebuie să inventăm bicicleta. Mai multe țări deja au făcut-o. Trebuie să vedem ce s-a făcut în alte țări și ce a fost aici la noi. Ce am fi putut face? Este pasul următor. Să finanțăm toate afacerile mici sau mijlocii sau, în general, tot mediul de afaceri, și să oferim posibilitatea de a primi din partea guvernului credite în formă de granturi”.

Europa Liberă: Deci, ele nu vor trebui întoarse.

Vadim Brânzan: „Cu condiția că ei vor plăti salariile și nu vor concedia lumea care stătea toată această perioadă acasă. Cu condiția că, obținând aceste credite și granturi, ei le vor cheltui pentru fondul salarial fără plata taxelor și a plăților sociale, pentru că nimeni nu lucrează. Reiese că banii se plătesc pentru sine. Deci, cheltuieli directe fără taxe. Să finanțeze timp de două luni afacerile mici. Oamenii stau acasă și primesc salarii. Dacă au primit salarii, guvernul anulează aceste datorii. Astfel, ieșind din pandemie, oamenii vor avea bani pe care le vor putea cheltui. Este corect?”

Europa Liberă: Da!

Vadim Brânzan: „Este primul aspect. Al doilea capitol al cheltuielilor în mediul de afaceri este chiria. Chiria trebuie achitată, pentru că persoana care dă în chirie, poate, și ea, a luat un credit la bancă și trebuie să-l întoarcă”.

Europa Liberă: Mai multe bănci au refuzat să ofere vacanțe...

Vadim Brânzan: „De aceea guvernul ar putea să finanțeze parțial sau complet în aceste două luni plata pentru chirie pe care trebuie să o achite oamenii de afaceri, eliberând astfel sistemul bancar de presiune.

În al treilea rând, pensionarilor care au un oarecare venit trebuia să le fie oferită o pensie unică...

Ceea ce aș fi făcut. Și aș mai verifica numărul angajaților pe economie care câștigă până la 4000 de lei lunar, sunt aproximativ 130 de mii de persoane, cărora le-aș da încă 4000, pentru că este un grup de cetățeni care cheltuiesc...”

Europa Liberă: Un salariu lunar...

Vadim Brânzan: „Mediul de afaceri ar fi primit credite, granturi pentru o lună...”

Europa Liberă: Cu condiția de a nu micșora numărul locurilor de muncă...

Vadim Brânzan: „Cu condiția de a nu micșora numărul locurilor de muncă. Aș fi plătit 4000 celor care câștigă mai puțin de 4000 de lei”.

Europa Liberă: Sunt 130 de mii de cetățeni.

Vadim Brânzan: „130 de mii de cetățeni. Și fiecărui pensionar i-aș plăti câte 1500-2000 de lei. Sunt mai mult de 700 de mii de pensionari. Dacă faci calcule, folosind datele statistice care sunt accesibile tuturor pe site-ul guvernului, iese o sumă de aproximativ 400 de milioane de euro. În jur de 50 de milioane am fi putut găsi din resursele interne, economisind în alte proiecte”.

Europa Liberă: Iar ceilalți bani?

Vadim Brânzan: „Iar cealaltă sumă putea fi obținută de la parteneri străini, de la Uniunea Europeană, de la România, de la Banca Mondială etc. Cu condiția că realizăm condițiile lor, că votăm pachetul de legi pentru îmbunătățirea democrației etc. Pentru aceasta trebuie să existe voința politică”.

Europa Liberă: Înțeleg că ar fi o întrebare din afara politicului, și totuși, în viziunea dumneavoastră, dacă guvernul Chicu ar fi ieșit cu un astfel de plan și s-ar fi adresat către partenerii occidentali care, în primul rând, oferă bani, deși mai târziu aș vrea să vorbim și despre creditul rusesc, deci, partenerii occidentali ar fi reacționat?

Vadim Brânzan: „Neapărat ar fi reacționat. Este o sumă foarte mare. Deci, Uniunea Europeană oferă 17 miliarde de dolari țărilor care nu intră în componența UE sau se află la periferia UE. Ce înseamnă acele 200-300 de milioane pe care le-am fi putut împrumuta? Cred că ei ne-ar oferi acești bani cu multă bucurie, mai ales că din perspectiva analizei datoriilor externe față de PIB, aceasta a crescut procentul de la 63% la 66%”.

Europa Liberă: Ați putea să ne explicați, de ce aceasta nu s-a făcut? De ce guvernarea a ales principiul: „salvarea celor care se îneacă este în mâinile celor care se îneacă”, „stați, așteptați, totul se va deschide curând și vom reveni la viață”. Însă oamenii au devenit tot mai săraci între timp?

Vadim Brânzan: „Între timp, oamenii au devenit mai săraci și guvernarea, ca de obicei, se gândește la sine și nu la oameni. Ce s-a întâmplat în această perioadă? Să ne întoarcem la ceea ce spuneam mai devreme: toate aceste scheme din care se finanțau mai multe partide, scheme legate de întreprinderile de stat, toate ele nu mai funcționează. Nu funcționează, pentru că ele nu mai există. Ele sunt, însă, pur și simplu, întreprinderile nu activau. Totul era închis. Este nevoie de bani? Este nevoie. Campanii electorale. Trebuie de luat bani de undeva.

Dacă iei bani din Occident, acolo totul este strict: să votezi o astfel de lege sau alta etc. – te legi la mâini în anul electoral...

De aceea, încotro mergem? Plecăm în Rusia și luăm acolo un credit de 200 de milioane. Îmi amintesc, am fost la una din emisiunile dumneavoastră când ați spus că ați primit un mesaj că 500 de milioane...”

Europa Liberă: Ați zâmbit și ați spus: „Aș vrea să văd ziua când ei vor oferi jumătate de miliard. Nici nu ați crezut!”

Vadim Brânzan: „În general, este o glumă”.

Europa Liberă: Bine, dar toate aceste pietre subacvatice, despre care s-a vorbit atât de mult, despre creditul rusesc. În opinia dumneavoastră, care era cea mai mare problemă a acestui credit? Și a existat oare?

Vadim Brânzan: „Mi-ar fi greu să numesc acest acord drept un „acord de creditare”. Acesta conține nouă pagini. De obicei, doar un memorandum despre un astfel de credit are 50 de pagini. Însă în acele nouă pagini, cea mai mare problemă, în opinia mea, este punctul 7.2 prin care se deschideau toate porțile pentru închiderea economiei moldovenești. Este, probabil, acel moment despre care aș vrea să vorbesc acum. Am urmărit dezbaterile și, cred, nimeni, în viziunea mea, nu a observat cel mai important moment legat de acel punct.

În conformitate cu articolul din acel acord, Republica Moldova ar fi putut prelua datoriile companiilor private din Republica Moldova care ar fi fost garantate de guvernul Federației Ruse sau de către Fondul de asigurări al Federației Ruse”.

Europa Liberă: Descifrați, vă rog, pentru cei care nu înțeleg.

Vadim Brânzan: „Pentru cei care nu înțeleg? Deci, luăm un credit de 200 de milioane. Noi suntem guvernul Republicii Moldova, statul Republica Moldova. Apoi se descoperă că există companiile A, B, C, care au luat...”

Europa Liberă: Companii moldovenești...

Vadim Brânzan: „Da, cele moldovenești, de exemplu, companii de gaze naturale. Brusc, s-a adeverit că ele au luat credite în băncile rusești, iar acele credite erau garantate de Federația Rusă. În mod automat, aceste credite devin datoriile noastre, datoriile Republicii Moldova. Acum, teoretic, ce se poate întâmpla? Luăm 200 de milioane, apoi apar 7 miliarde, de exemplu, datoriile către „Gazprom” din partea Transnistriei, care automat devin datoriile noastre. Va trebui să plătim acele datorii. Însă nu le putem plăti. Ce reiese atunci? Reiese că se lansează regimul cross-default. Ce înseamnă cross-default despre care aș vrea să vorbesc și nu a vorbit nimeni.

Republica Moldova este partener creditar în mai multe acorduri de creditare: cu Banca Mondială, cu FMI, cu Uniunea Europeană, cu diferite țări etc. Și în toate aceste acorduri, de obicei, există un punct care zice că dacă Republica Moldova se află în regim de default în unul din acordurile internaționale, în mod automat se declară default și în cadrul celorlalte acorduri creditare. Și atunci toate datoriile noastre trebuie plătite împreună cu penalități și procente în aceeași clipă. În sensul direct al cuvântului, butonul pentru declanșarea stării de default ajungea la Kremlin”.

Europa Liberă: Deci, dacă, de exemplu, Kremlinul, la un moment dat, supărat pe elita Republicii Moldova, spune...

Vadim Brânzan: „Anunță default...”

Europa Liberă: Spune: „Băieți, exact peste o lună întoarceți 200 de milioane și 6 miliarde ale Transnistriei”. Noi spunem: „Nu avem bani”.

Vadim Brânzan: „Se anunță default”.

Europa Liberă: Și automat se anunță default pe creditul nostru în fața Uniunii Europene, în fața FMI etc.

Vadim Brânzan: „Exact. Nivelul de creditare al Republicii Moldova trece la „nivelul de gunoi”, așa numitul „junk”. Și nu mai putem lua credite nicăieri. Chiar dacă partenerii noștri în afara țării înțeleg că, de fapt, așa s-a întâmplat, totodată, ei, ca orice organizație de creditare, nu pot credita pe oricine care se află în stare de default. Pentru aceasta ar trebui să-și schimbe regulile interne etc.”

Europa Liberă: Dar puteți să ne explicați cum se putea accepta semnarea...

Vadim Brânzan: „Nu știu. Cred că cei care au decis să facă aceasta, sunt fie absolut proști, fie au pierdut orice frică. Nici nu am cuvinte. Fie una, fie alta. Fie sunt pur și simplu niște trădători. Încă, dacă sincer, cred că ei nici nu înțelegeau ce fac”.

Europa Liberă: Deci, în cazul acesta, dacă acordul ar fi intrat în vigoare, am fi putut să ardem? Apropo, președintele Igor Dodon, la întoarcere de la Moscova, a anunțat săptămâna trecută că va relua tratativele privind creditul rusesc. Înțeleg corect că, de fapt, am fi putut uita despre suveranitatea Republici Moldova?

Vadim Brânzan: „Absolut! Exact!

Pentru că butonul privind starea de default trecea direct la Kremlin...

În orice moment, ei puteau anunța default pe acești bani. Prin cross-default am fi intrat în starea de default cu toți partenerii noștri străini și astfel...”

Europa Liberă: Chiar ați spus că admiteți că cei care au semnat acordul din partea noastră puteau nici să nu înțeleagă ce fac. Dar cei care propuneau, partea rusească, înțelegea ce ni se propune?

Vadim Brânzan: „Ei înțelegeau foarte bine ce ni se propune. Aș spune că acolo lucrează niște specialiști buni. Atunci când am fost acolo, m-am întâlnit cu ministrul transportului. La ei, Ministerul transportului este de două ori mai mare decât tot guvernul nostru. Ca să înțelegeți, ce am în vedere. Oare înțelegeau ceva birocrații noștri? Trebuie să-i întrebăm. Însă dacă înțelegeau și făceau, aceasta este o crimă...”

Europa Liberă: Apropo, aceasta presupune răspundere penală?

Vadim Brânzan: „Nu știu. Este o întrebare pentru procuror, nu pentru mine. Dacă o persoană semnează documentele, știind că supune țara riscului declanșării cross-default-ului pe toate datoriile, aceasta este o crimă, în viziunea mea”.

Europa Liberă: Dacă acum, într-adevăr, se vor relua negocierile privind creditul rusesc, cum credeți, care sunt șansele că acel punct iarăși va apărea acolo?

Vadim Brânzan: „Voi râde încă o dată. Nu va fi niciun credit din partea Federației Ruse!”

Europa Liberă: Cum?

Vadim Brânzan: „Pur și simplu, nu va fi! Pentru că nimeni... Știți, în sfera finanțelor există o astfel de noțiune: „activul expirat”. Suntem pentru ei acum un activ expirat. Mai întâi, nimeni nu va mai negocia cu noi pentru că președintele Dodon a arătat că nu este în stare...”

Europa Liberă: Să controleze totul, pentru că povestește...

Vadim Brânzan: „În al doilea rând, de fapt, oamenii lui chiar au obosit. Ce se întâmplă? De fiecare dată când el pleacă la Moscova și se întâlnește uneori cu Vladimir Vladimirovici Putin, o parte din imaginea lui Putin este transferată la Dodon. Însă apoi trece cu minus la Putin. Este, să zicem, legea conservării imaginii”.

Europa Liberă: Domnule Brânzan, mai mulți experți, discutând în jurul creditului rusesc, afirmă că, într-un fel, este vorba despre finanțarea campaniei prezidențiale pentru Dodon, pentru că banii trebuiau să ajungă în Republica Moldova deja în luna mai, trebuiau să înceapă construcțiile promise în toată țara, tăierea panglicilor, că totul ar fi coincis cu campania prezidențială: septembrie-octombrie etc. Deci, într-adevăr, ar fi fost un ajutor acordat guvernului Chicu și, respectiv, candidatului la post de președinte Igor Dodon. Deci, nu credeți că, de fapt, chiar suntem pentru ei un „activ expirat”, ei ar putea să investească pentru a avea, timp de patru ani, omul lor în fotoliu de președinte?

Vadim Brânzan: „Ei pot să investească, însă acesta este pentru ei deja mai mult un pasiv, decât un activ”.

Europa Liberă: Dar care este diferența dinte un pasiv și activ: nu mai aduce bani?

Vadim Brânzan: „Pasiv înseamnă un zero absolut care aduce doar pierderi și dureri de cap. Înțelegeți, ce am în vedere? Acesta deja aduce dureri de cap. Pentru că, din păcate, președintele nostru a intrat prea mult în jocuri geopolitice care, îmi permit să spun aceasta, îi întrec capacitățile sale intelectuale. El a trecut acele limite, acele linii roșii, pe care nu trebuia să le treacă în relația cu partenerii noștri externi. Toamna trecută a obținut un semnal roșu, un cartonaș galben Atât! Ești un mazochist”.

Europa Liberă: Credeți că cartonașul roșu a fost creditul rusesc?

Vadim Brânzan: „Ce încă poate să fie? Atunci când omul pur și simplu trădează țara, iar lui i se spune: „Nu este voie să o faceți”.

Europa Liberă: Însemnă oare aceasta că după acel cartonaș roșu îl așteaptă destinul oligarhului moldovean cunoscut în trecut?

Vadim Brânzan: „La Miami precis nu va zbura. La Novosibirsk, poate, dar la Miami – nici într-un caz”.

Europa Liberă: Revenind puțin la situația politică, am vorbit deja despre ceea ce a făcut sau, mai degrabă, nu a făcut guvernul Chicu, vă întreb: este clar, am pierdut timpul; adică, guvernul nu a făcut ceea ce ați menționat că ar fi trebuit de făcut în momentul în care am intrat în starea de urgență, când a fost un lockdown absolut în economie. Dacă ar fi existat acum posibilitatea de a începe ceva în economie: multă lume discută dacă guvernul lui Chicu va fi demisionat sau nu, dacă va fi creat un guvern nou, Platforma DA a propus la modul oficial să susținem guvernul lor pe care vor să și-l asume complet. Vedeți, în general, ce se întâmplă în jurul acestor lucruri? Vă propun să uităm de acei care vin cu aceste inițiative, de ce, care ar fi scopul lor. Iată o situație: în Republica Moldova se instituie un guvern nou. Chiar acum, în următoarea lună sau o lună și jumătate, două. Vor fi ei în stare, vor fi ei un guvern de bună credință? Care ar acționa, reieșind din obiective nobile. Să ne jucăm puțin de-a jocuri naive și să credem că va fi o situație în care cineva, în mod nobil, va dori să schimbe situația catastrofală în care ne aflăm. Ce trebuie să facem, ce trebuie să schimbăm acum, deja după starea de urgență, după scăderea nouă a economiei? Ne aflăm în luna iulie 2020. Ce să facem, cum să salvăm situația?

Vadim Brânzan: „Natalia, cred că oricare guvern potențial, dl Chicu, fie un guvern nou, trebuie să aibă în agendă trei puncte. Primul punct: stabilizarea economiei. Al doilea: stabilizarea situației epidemiologice COVID-19.

Punctul trei: organizarea alegerilor prezidențiale corecte și transparente...

Iată acele trei obiective pe care orice guvern trebuie să le realizeze acum. Pentru aceasta sunt necesare anume aceste 5-6 luni în timpul cărora cele mai importante funcții vor fi cele ale prim-ministrului, ale ministrului finanțelor, ale ministrului economiei și ale ministrului sănătății.

Europa Liberă: De ce ați numit mai întâi ministrul finanțelor și nu pe acel al economiei?

Vadim Brânzan: „De fapt, pentru că ambii vor trebui să lucreze pentru a obține un credit de la partenerii străini”.

Europa Liberă: În orice caz, o finanțare străină.

Vadim Brânzan: „Neapărat! În al doilea rând: nu este de ajuns să obții un credit, acesta trebuie repartizat în sfera afacerilor. Unicul mecanism de repartizare sunt băncile care, în acest caz, trebuie să participe doar în calitate de agenți și nu în calitate de creditori. Pentru că băncile în calitate de creditori niciodată nu vor oferi niciun credit. Ei, în general, nu pot oferi credite unor organizații incapabile...”

Europa Liberă: Desigur…

Vadim Brânzan: „De aceea sistemul bancar trebuie organizat astfel încât băncile să obțină un comision de la faptul că ajută să repartizeze aceste mijloace”.

Europa Liberă: Faptul că pur și simplu servesc...

Vadim Brânzan: „Fără să-și asume riscurile creditare. Pentru aceasta este nevoie de munca Ministerului finanțelor, a Băncii Naționale, a Ministerului economiei și a acestor trei persoane importante care trebuie să lucreze împreună ca să rezolve această problemă. Plus încă Ministerul Afacerilor Interne, pentru că sunt necesare lucrări de salvare, localizarea celor infectați de COVID-19, izolarea lor și tratarea. Iarăși, nu putem să scoatem economia din criză, dacă nu vom rezolva această problemă cu COVID-19”.

Europa Liberă: Dacă nu o vom opri.

Vadim Brânzan: „Pentru a o rezolva, este necesar: să mărim de câteva ori numărul testelor; trebuie rapid și eficient să identificăm persoanele infectate; aceste persoane trebuie localizate și izolate. Iată trei obiective de bază. Pentru realizarea lor trebuie să lucrăm în comun.

Europa Liberă: În plus, socotiți și medicii…

Vadim Brânzan: „Există încă o soluție tehnică despre care nu am vorbit. Voi spune deodată că această idee nu prea îmi place, pentru că nu sunt adeptul conceptului de „big brother”, a marelui frate care urmărește peste umăr. Totodată, la noi în republică deja există posibilități tehnice pentru identificarea și localizarea persoanelor infectate cu COVID-19. Este Serviciul 112, care se află sub egida Ministerului Economiei. Ei au posibilități tehnice pentru localizarea abonaților de telefonie în raza de la câțiva metri la câteva zeci de kilometri, în funcție de sistemul operațional din telefonul dumneavoastră. Acest sistem deja funcționează în China unde fiecare persoană capătă un cod: verde, galben, roșu.

Europa Liberă: Adică, vine un sunet: persoana are temperatură înaltă, tușește...

Vadim Brânzan: „Aici se identifică persoana care s-a îmbolnăvit. Se caută, unde s-a aflat ea în ultimele două săptămâni...”

Europa Liberă: Cu cine a contactat...

Vadim Brânzan: „Cu cine a contactat, unde s-a aflat mai mult de o oră...”

Europa Liberă: Este o metodă la limită. Dacă va nimeri în mâini rele, înțelegeți, ea poate fi folosită împotriva cetățenilor!

Vadim Brânzan: „Nu sunt adeptul acestei idei. De fapt, sunt împotriva acestui lucru, însă e cert că ne aflăm în situația stării de urgență care necesită măsuri de urgență. Dacă o vom proiecta corect, să existe o societate care să urmărească acest lucru într-o perioadă foarte scurtă de trei sau patru luni. Apoi putem să închidem acest program și să trecem Serviciul 112 într-o structură aparte sub egida guvernului sau încă undeva.

Vedeți, ce se întâmplă la noi în medicină? Eroii zilei la noi sunt medicii!

Deci, sub monitorizarea societății civile, a partenerilor externi etc. Cred că avem aceste posibilități tehnice pentru a identifica și a localiza rapid. Fără acest lucru niciodată nu vom reuși să creștem localizarea în afara mijloacelor tehnice. În plus, folosirea serviciilor speciale: poliția, chiar armată etc. Și, în al treilea rând, tratamentul. Vedeți, ce se întâmplă la noi în medicină? Eroii zilei la noi sunt medicii!”

Europa Liberă: Dar ei se află acum în zona de risc.

Vadim Brânzan: „Da, în zona de risc. Nu mai spun că salariile lor trebuie nu doar dublate, dar și triplate! Pentru că acum ei, în primul rând, riscă cu vieților lor pentru noi. În al doilea rând, ei pur și simplu obosesc și pleacă de acolo. Este o temă aparte despre care trebuie să vorbim. Un punct separat în cheltuielile statului despre care nu am vorbit, dar este un punct aparte în cheltuielile statului care se va referi doar la medicină, va merge pentru lupta cu COVID-19. Va mai fi nevoie de încă 50-100 de milioane”.

Europa Liberă: Pe care va trebui să le găsim pe piața externă.

Vadim Brânzan: „Pe piața externă sau sub forma unui ajutorul tehnic. Trebuie să obținem teste moderne, nu acelea care astăzi... Am discutat cu oameni, am fost în raioane. Testele nu sunt foarte exacte”.

Europa Liberă: Iată exemplul administrației din Bălți, a primăriei din Bălți unde la început protestau, iar apoi s-a adeverit că majoritatea din ei erau bolnavi.

Vadim Brânzan: „Acum avem nevoie de ajutor tehnic din partea partenerilor noștri, parteneri europeni care au doborât cu succes această epidemie”.

Europa Liberă: Pe scurt, despre ajutorul economic. Spuneți că un guvern nou sau cel actual, oricum, trebuie să ia un credit de pe piața externă pentru a ajuta mediul de afaceri mic și mijlociu sau, poate, în general, mediului de afaceri. Deoarece nu s-au făcut pași corecți de la bun început, acum mai multe afaceri sunt la limita închiderii. Sunt afaceri care decid acum: „Avem datorii imense pentru chirie și pentru alte lucruri. Mâine sau poimâine ne vom închide”. În cazul în care acest program de salvare a mediului de afaceri mic și mijlociu va intra în vigoare, în luna septembrie ea va trebui să salveze pe acei care deja se află la limita închiderii sau care sunt nevoiți să se închidă. Să salvezi oameni care sunt morți sau care, mai mult sau mai puțin, dau semne de viață? Pentru că nu a fost făcut la început, ci la sfârșit, cine trebuie salvat în primul rând?

Vadim Brânzan: „Cred că trebuie salvate acele afaceri care doresc să activeze mai departe. Practic, toți oameni de afaceri vor să lucreze în continuare. Caracterul pozitiv al acestui program constă în faptul că mijloacele bănești nu pleacă să se ascundă prin buzunare.

Ele se întorc în economie prin salariile care se plătesc lucrătorilor, iar ei, la rândul lor, cheltuie banii pentru cumpărături zilnice...

Banii nu pleacă în buzunarele proprietarilor, ele se întorc în buzunarele angajaților și, astfel, crește cererea agregată, cererea generală, stimulând oferta”.

Europa Liberă: În opinia dumneavoastră, acum sunt multe dezbateri privind acel haos politic ca se observă în parlamentul nostru. Nimeni nu are majoritate: 49 la 49 dintr-o parte și alta, dacă vorbim simplu, strict matematic. Unii spun că în mod urgent trebuie numit un nou guvern, deoarece guvernul Chicu nu s-a descurcat. Sunt mai multe argumente: că este un guvern care lucrează pentru candidatul la postul de președinte, Igor Dodon etc. Alții afirmă că ar fi un risc și mai mare să trimiți în demisie acest guvern în lipsa garanțiilor că vom putea organiza campania electorală din această toamnă cu premierul interimar Ion Chicu. Ar fi o catastrofă și mai mare. Când priviți toate acestea dintr-o parte, ce este mai bun și mai corect pentru Republica Moldova?

Vadim Brânzan: „Știți, caii nu se schimbă la trecerea unui râu. Însă în cazul acesta râul este prea adânc. Avem nevoie de un guvern nou care trebuie să fie un guvern temporar, de 5-6 luni și care trebuie să facă trei lucruri: 1) stabilizarea economiei; 2) stabilizarea situației pandemice; 3) organizarea alegerilor”.

Europa Liberă: Iar apoi?

Vadim Brânzan: „Iar apoi Parlamentul va decide ce să facă cu acest guvern etc., pentru că avem o republică parlamentară și nu una prezidențială. Da, există probleme în Parlament: 49 la 49, dezbateri politice. Ceea ce întâmplă în ultima perioadă, ne amintește de anii ’90”.

Europa Liberă: Cum priviți toată această situație din jurul deputatului Gațcan?

Vadim Brânzan: „Totul este cumva... Aceasta se numește fărădelege. Dacă este adevărat că domnul Gațcan a reușit să adreseze o plângere la procuratură în legătură cu presiunea din partea foștilor săi colegi de partid, totul iese cumva urât”.

Europa Liberă: Procuratura a confirmat ieri primirea acelei plângeri.

Vadim Brânzan: „Este, în general, ca un thriller. Ei, de fapt, trebuie să se descurce singuri. Să analizăm aceste trei puncte: 1) stabilizarea macroenomică: guvernul Chicu, din păcate nu a reușit să o facă. Și nici nu va reuși. El a închis Europa pentru noi. Ne-a închis pentru toată lumea. Nici nu putem pleca undeva: îndată nimerim în carantină. Ei nu pot lua bani nici în Occident, nici la Moscova. Ei au demonstrat, practic, incompetența lor în această situație. Situația macroeconomică a eșuat. COVID-19, în general, a ieșit de sub control. În toată lumea, în toată Europa, în general, acesta scade. Iar noi încă suntem la primul val. Și trei: alegerile. Dacă ei fac astfel de fărădelegi, cum a fost cu acest deputat, dacă est adevărat că a fost furat, dus în afara țării și presat, vă puteți imagina ce fel de alegeri vom avea?! Vă amintiți cum au fost organizate alegerile anul trecut? Atunci am oferit un interviu și ziceam: „Vă promit că vor fi cele mai oneste alegeri în toată istoria Republicii Moldova”. Așa a și fost. Vă amintiți? Da? Nu sunt sigur că acest guvern este capabil să organizeze alegeri oneste. Nu sunt sigur de acest lucru. În această situație, ei nu s-au descurcat cu punctul 1) și cu punctul 2). Și, deoarece evenimentele din ultimele zile arată că, cel mai probabil, acest guvern nu va fi unul obiectiv din perspectiva organizării alegerilor, ci va juca în folosul candidatului Dodon, acum, cred, este timpul potrivit pentru a se juca de-a guvernul. Și în noul guvern sunt importante trei-patru funcții: cea de prim-ministru, cea de ministru al sănătății, cea de ministru al finanțelor și cea de ministru al economiei. Atât!”

Europa Liberă: În opinia dumneavoastră, cât de importantă este matematica din parlament? Este important faptul care partide vor vota pentru acest guvern sau acum este important doar guvernul?

Vadim Brânzan: „Este importantă persoana care va sta în fruntea acestui guvern și miniștrii...”

Europa Liberă: Pur și simplu, aici sunt multe dezbateri...

Vadim Brânzan: „Trei-patru oameni sunt pur și simplu importanți. Vor fi acele persoane care nu doar știu ce trebuie de făcut, dar și pot să facă ceva, pot să organizeze activitatea, să dialogheze cu toți cei implicați în acest proces: și Parlament, și președinte, și alți membri ai guvernului etc. Sunt oameni care... Mă tem să folosesc cuvântul „democrat” care a fost atât de umilit că...”

Europa Liberă: Și domnul Chicu spune că este un tehnocrat.

Vadim Brânzan: „Da, un contabil, un tehnocrat și nu un prim-ministru. Sunt oameni care pot și sunt de acord să-și asume această povară pentru această perioadă.

Înțelegeți, după toate acestea, aceste persoane nu mai pot face o carieră politică...

Pentru că toate loviturile vor fi îndreptate asupra lor”.

Europa Liberă: Desigur.

Vadim Brânzan: „În orice caz, dacă ei sunt de acord să o facă, trebuie să fie niște persoane care știu și pot face, și doar niște figuri politice care știu să vorbească mult și frumos la televizor, un fel de păsări-vorbitoare...”

Europa Liberă: Platforma DA vorbește acum foarte mult că ar fi gata să vină...

Vadim Brânzan: „Păi, dacă ei sunt gata, dacă au oameni pentru a face toate acestea, să organizeze corect, atunci, cum se zice...”

Europa Liberă: Nu pot să nu vă întreb. Avem prea puțin timp. Extrădarea lui Vlad Plahotniuc din Statele Unite ale Americii, ambasadorul SUA în această săptămână, pe postul TV8, a confirmat că documentele erau trimise de către organele respective în SUA. În general, credeți că Vlad Plahotniuc va fi extrădat în Republica Moldova?

Vadim Brânzan: „Eu cred în puterea justiției americane. Am trăit acolo foarte mulți ani. Știu cum lucrează acest sistem. Dacă ei au primit aceste documente, ei vor porni procesul. Altă problemă este cea a timpului. Pentru că în Statele Unite lucrează principiul interogatoriului. Fiecare persoană are dreptul să adreseze întrebări, să afle despre proces etc. Aceasta necesită timp”.

Europa Liberă: Cât? O lună sau un an?

Vadim Brânzan: „Nu, poate să dureze mai mulți ani”.

Europa Liberă: Oare? Înseamnă că procesul de extrădare poate…

Vadim Brânzan: „Să dureze mai mulți ani, pentru că, de fiecare dată, la fiecare hotărâre a judecătorului, va veni un argument contrar din partea apărării etc. Aceasta se mișca mult timp încolo și încoace. Să nu uitați că, din câte înțeleg, domnul Plahotniuc, a depus cerere pentru azil politic. Procesul în sine poate să dureze mai mulți ani. Deci, vorbim acum nu despre luni, ci, probabil, despre mai mulți ani”.

Europa Liberă: Dar el are șanse să obțină azil politic după ce chiar secretarul de stat adjunct al SUA spunea că el nu este o persoană dorită pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, pentru că a subminat instituțiile politice și, în general, democrația? Vă amintiți de acea declarație?

Vadim Brânzan: „Da, dar să nu uităm că în Statele Unite există o separare reală a puterii. Membrul guvernului a făcut o afirmație. Însă aceasta nu înseamnă că sistemul de justiție ia această afirmație în favoarea procuraturii sau, în mod automat, în favoarea apărării.

Din contra, apărarea putea să ia această declarație drept presiune, să zicem, asupra organelor de procuratură care are de gând să-l extrădeze...

Adică, acolo, totul funcționează altfel. Acolo într-adevăr există o separare a puterilor. Judecătorul sau judecătoarea va decidă desinestătător, cine are dreptate și cine nu are”.

Europa Liberă: Și judecătorul poate să-și permită să nu ia în calcul declarația secretarului de stat adjunct!?

Vadim Brânzan: „Mai mult, cred că apărarea ar putea să ia această declarație în folosul său, să o prezinte drept o presiune asupra judecătorului, asupra procurorilor etc. Acolo avocații lucrează foarte bine, ei știu să o prezinte bine. Deci, dacă cineva crede că va fi peste o zi sau două, atunci ei se înșeală, așa ceva nu există. Vorbim acum nici nu despre luni, ci despre ani de zile care trebuie să treacă. Președintele nostru și guvernul ne aruncă praf în ochi, spunând: „Noi luptăm, ridicăm anumite documente”. Dar au trecut deja cinci ani, ei au făcut niște perchiziții. Este doar o campanie electorală pentru a arăta că „luptăm cu cineva”. De fapt, nimeni nu luptă cu nimeni. Ei au nevoie de bani, schemele vechi nu mai funcționează, pentru că nu funcționează economia. Banii sunt necesari pentru a nu alegra prin sate și raioane, pentru a repartiza pachete cu hrișcă și a promite una, două, trei. Federația Rusă nu a oferit creditul și nu-l va mai oferi. Nimeni nu va comunica cu el, nu-i va întinde mâna. Acum este COVID-19, toată lumea se teme. El vine peste tot, se sărută cu toți, umblă fără mască. Deci, drumul este închis. Uitați. Unica salvare este acum în mâinile noastre. Dacă vom purta un dialog corect cu partenerii noștri occidentali, cu Uniunea Europeană, cu Satele Unite, cu organizațiile financiare internaționale, dacă vom veni cu niște planuri concrete de soluționare a problemelor, cu planul soluționării situației din jurul COVID-19 și vom promite organizarea alegerilor oneste, atunci, cred, vom obține finanțarea în cel mai scut timp.

Putem să repartizăm banii în economie prin finanțarea afacerilor mici și mijlocii, a tuturor afacerilor prin stimularea cererii pentru a dinamiza oferta. Iar pentru lupta cu COVID-19 avem nevoie de niște specialiști care știu și pot să o facă”.

Europa Liberă: Republica Moldova are nevoie de alegeri parlamentare anticipate? Da sau nu?

Vadim Brânzan: „Știți, acest Parlament a fost ales în timpul capturării puterii pentru care un an în urmă a votat același Parlament. Sunt oare necesare alegerile anticipate? Probabil, sunt necesare. Însă avem o republică parlamentară, să decidă Parlamentul. Și oamenii vor decide pentru ei. De, exemplu, încerc să privesc cu 5-6 luni înainte: ce trebuie să facem în 5-6 luni ca să rămânem o țară, de-a dreptul o țară, nu exagerez acum, pentru că dacă vom pierde control asupra COVID-19, v-am făcut aici niște calcule: 3 milioane înmulțiți la 5% și veți obține 150 de mii de persoane”.

Europa Liberă: Anii ’90 ne vor părea o poveste.

Vadim Brânzan: „Pur și simplu o poveste”.

Europa Liberă: Vă mulțumesc, domnule Brânzan. Într-adevăr, a fost foarte interesant. Vă aștept peste o lună pe undele postului de Radio Europa Liberă. Toate cele bune!

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis

AntiNostalgia – privind spre viitor

Radio Europa Liberă reia seria „Antinostalgia”: documentare, dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG