Într-un interviu consemnat de Violeta Cincu pe republica.ro, medicul ieșean Georgiana Matei, specialist în Terapie Intensivă, împărtășește câte ceva din experiența celor două săptămâni cât a făcut parte din echipa de cadre medicale trimise în Republica Moldova în lupta anti COVID-19. Tânăra doctoriță precizează că medicii români nu s-au dus în spitalele de acolo ca să-i învețe ceva pe colegii lor moldoveni, ci ca să ajute, pentru că numeroase spitale raionale sunt goale din lipsă de medici. Cel mai acut impact l-a avut însă asupra ei imaginea unei secții de terapie intensivă în care se aflau, în stare gravă și foarte gravă, 46 de medici și cadre medicale. „În 15 zile nu am reușit să avem un procent mare de vindecați. I-am lăsat în tratament, dar cu o evoluție bună”, spune dr. Georgiana Matei. Toți cei care socotesc că coronavirusul e o invenție sau un virus oarecare, spune medicul intervievat, ar trebui să poată intra într-o asemenea secție de terapie intensivă „să vadă suferința oamenilor de toate felurile. Cu studii, fără studii, obișnuiți, sănătoși, sportivi, cu boli”.
Detalii din partea profesorului Radu Carp pe blogurile Adevărul privind acordul franco-german anunțat în urmă cu două zile asupra unui fond european destinat combaterii de la nivel european a efectelor pandemiei. Înțelegerea la care s-a ajuns este o soluție ingenioasă la impasul în care s-a zbătut Uniunea în ultimele luni : nu era prevăzută nicio linie de finanțare a crizelor sanitare, de care în mod normal se ocupă fiecare stat în parte. În clipa de față, acest lucru s-a dovedit insuficient, unele țări au fost crunt lovite și destabilizate economic. Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au propus ca acest fond, de 500 de miliarde de euro, să fie alimentat din împrumuturi contractate de Comisia Europeană, în numele UE, de pe pieţele financiare internaţionale. Astfel costurile vor fi mult mai mici (e vorba de credibilitate), iar statul care va fi împrumutat din acești bani nu va mai fi nevoit să depășească deficitul bugetar. Nici returnarea banilor nu va crea o presiune insurmontabilă pentru statele împrumutate. Trei sunt obiectivele principale : 1) elaborarea unei strategii de sănătate a UE : trebuie redusă dependenţa de ţările terţe în ceea ce priveşte echipamentele medicale şi medicamentele, e nevoie de stocuri comune și de bani pentru realizarea unui vaccin pentru COVID - 19. 2) Consolidarea suveranităţii economice. UE nu mai doreşte să depindă de furnizori din India sau din China, ci va avea ca scop încurajarea producţiilor naţionale. 3) Accelerarea digitalizării şi a “economiei verzi”. În total, este cel mai ambițios program al Uniunii Europene și este unul profund reformator, menit să corecteze imperfecțiunile periculoase ale angrenajului celor 27 de state membre, arată Radu Carp.
Și Dorin Popescu se ocupă, pe site-ul ziare.com, de tendința de reformare a Uniunii Europene. Pe termen scurt, analistul crede că se pot accentua intențiile de ieșire din Uniune, ca și pozițiile anti-europene exprimate din interior. „Se vor obține din ce în ce mai greu coeziuni la nivel paneuropean. Următorii ani vor fi marcați de sciziuni puternice între statele membre, alimentate de agende naționaliste în crestere în toate țările (…). Criza coronavirusului a credibilizat retoricile naționaliste (…), anunțând posibile consolidări ale rolului statelor naționale în arhitectura politicilor paneuropene, un reviriment al deglobalizarii pe continent”. Pe termen mediu și lung însă, arată Dorin Popescu, „pacientul” – Uniunea Europeană – va supraviețui.
