Vor reuşi autorităţile de la Chişinău să prevină un val de îmbolnăviri de coronavirus? Este întrebarea dimineţii, pe care i-o punem directorului Agenaţiei Naţionale de Sănătate publică, Nicolae Furtună, după ce sâmbătă, 7 martie, s-a înregistrat primul caz oficial de contaminare fiind vorba despre o femeie care venea din Italia.
Nicolae Furtună: „Am avut și vorbim despre un caz care arată cum nu trebuie să procedăm, cum nu trebuie să ne comportăm și am avut răspuns la întrebările: ce înseamnă iresponsabilitate, ce înseamnă nepăsare de aproapele tău - dacă să folosim cuvântul biblic - și ce înseamnă lipsă de responsabilitate elementară? Deci, eu am încercat pe toate să le pun la un loc, pentru că asta am avut. Persoana respectivă, venind din focar, de la nordul Italiei, îngrijând acolo de o persoană la care diagnosticul s-a confirmat – infecție cu coronavirus –, fiind o persoană care face parte din grupul de risc, persoană obeză, cu hipertensiune arterială, cu diabet zaharat, una dintre cele mai vulnerabile persoane din acest grup de risc, fiind spitalizată într-o instituție sanitară din Italia, părăsește spitalul, nu comunică cu autoritățile italieni și vine în Republica Moldova, fiind deja infectată. Iată, toate acestea la un loc au făcut ca să avem situația pe care o avem. O situație cu adevărat nițel bizară, nici nu știu cum să-i zic, așa, parcă cu rea-intenție.”
Europa Liberă: Dar autoritățile când au aflat despre asta, pentru că, ați văzut, au fost și comunicate contradictorii din partea autorităților, mai întâi s-a anunțat că de la Bologna era cursa, pe urmă – de la Milano.
Nicolae Furtună: „Uitați-vă, aceasta a fost o greșeală pur tehnică, pentru că cursele de la Bologna au fost într-un timp apropiat, a coincis timpul și eu cred că nu s-au încurat autoritățile, eu zic așa, nu s-au încurat autoritățile, a fost o confuzie tehnică, pur și simplu, că n-a fost intenția de a ascunde, de a mușamaliza, de a nu știu ce, pentru că nu poți să ascunzi un asemenea caz. Femeia este într-o stare gravă, ea are mai multe diagnostice concomitente și nu poți ascunde un asemenea caz. Noi am aflat încă atunci când femeia era în avion și deja înainte de aterizare ea a fost preluată de autoritățile competente și nu a trecut prin sala comună cu ceilalți pasageri. Ea a fost dusă imediat la punctul medical al „Avia Invest” din interiorul aeroportului, punct medical care asigură asistență 24 din 24 de ore - și în timpul infecției, și până la aceasta -, fiindcă sunt cazuri diferite - o naștere sau alte cazuri care pot fi calificate ca urgențe medicale, nu neapărat de sănătate. Ea a fost consultată, s-au aflat unele detalii, a fost chemată urgența prespitalicească și persoana respectivă a fost transportată într-o instituție specializată.”
Europa Liberă: Există multe dubii legate de faptul dacă în raport cu cei care au fost în contact pe durata cursei cu dumneaei s-au luat toate măsurile de precauție. Dvs. ce ne puteți spune?
Ceea ce vedem noi în fișele acestea de anchetă eu calific drept o lipsă de responsabilitate
Nicolae Furtună: „Există o regulă de joc, care este recomandată de Organizația Mondială a Sănătății și pe care o vom aplica și noi. Risc imediat sau risc major în raport cu persoana prezintă persoanele care stau cu două fotolii în față și două fotolii în spate. Și de aici decurge ceea ce promovăm noi – distanța socială de 1 m, la mai mult riscul de transmitere se reduce vădit. De aceea, noi am identificat pasagerii și aici iarăși avem o groază de incertitudini, fiindcă pasagerii nu sunt responsabili. Eu îmi cer scuze față de cei care sunt responsabili, dar ceea ce vedem noi în fișele acestea de anchetă și ceea ce vedem cum le completează ei, eu calific drept o lipsă de responsabilitate. Fie că nu se indică locul de reședință și eu nu pot să-l găsesc pe cetățeanul X, întrucât nu am nicio certitudine că Nicolae Furtună nu mai există în Republica Moldova. Și dacă eu nu indic exact locul de reședință, dacă eu nu indic exact telefonul meu, dacă eu nu mă conformez recomandărilor autorităților și nu rămân acasă izolat, pentru că asta am spus dimineață: „Oameni buni, eu înțeleg că-i 8 Martie și aveți prilejul să vă întâlniți, lăsați întâlnirile, dacă ați venit de la cura cu pricina. O să vă întâlniți peste 2 săptămâni, nu se întâmplă nimic, lumea nu se termină astăzi și aici”.”
Europa Liberă: Dar uitați-vă, dle Furtună, îndemnurile sunt îndemnuri, dar ei sunt înregistrați, consultați, monitorizați toți...”
Nicolae Furtună: „Da, noi avem deja multe informații din teritorii. Eu nu știu dacă-i corect să indic teritoriile, dar a fost în felul următor: am luat adresa inițială la sud, de exemplu. Am primit de acolo informație, ei nu sunt aici, ei se află temporar în municipiul Chișinău, pe strada cutare, sau am primit adresa din municipiul Chișinău, am primit informație că ei sunt temporar în raionul X, adică noi, sistemul de sănătate, împreună cu colaboratorii Ministerului de Interne am organizat lucrurile acestea. Au fost de dimineață unele impedimente, dar lucrurile s-au pornit și eu cred că și sistemul când o să se pătrundă deja de toate responsabilitățile și de importanța subiectului are să meargă bine.”
Europa Liberă: Dar eu înțeleg corect că noi nu avem acum garanția că ei nu umblă pe undeva cu flori de 8 Martie?
Mă întorc acolo de unde am pornit: bun-simț, cultură și stimă reciprocă
Nicolae Furtună: „Noi nu avem atâția medici de familie ca să punem santinelă lângă fiecare și nici atâția polițiști ca să punem santinelă, și nici atâția alți bodyguarzi care ar fi în stare să supravegheze. Și la urma urmei mizăm pe bunul-simț. Eu iarăși mă întorc acolo de unde am pornit: bun-simț, cultură și stimă reciprocă, pentru că s-a spus că ține de sănătatea ta și a familiei tale, că el doar unde-o să se ducă cu florile, el doar n-o să vină la mine, o să se ducă la rudele lui, la prietenii lui. Asta trebuie s-o înțeleagă fiecare – îi expune riscului pe cei la care merge.”
Europa Liberă: Următoarea mea întrebare ține de ce facem în viitor. Aș vrea să știu ce pregătiri ați demarat astăzi ca să nu se ateste o situație în care virusul să se răspândească?
Nicolae Furtună: „Noi lucrăm nu de astăzi, noi lucrăm din luna ianuarie de când s-a pornit și noi am revizuit și stocurile, noi am revizuit și capacitățile. Dacă la început am zis că o să ducem probele pentru investigații de laborator la Berlin, noi asigurăm să le facem aici. Au fost niște probleme cu stocurile de medicamente, săptămâna trecută a fost o ședință și s-a deblocat această situație; au fost niște probleme legate de echipamentul individual de protecție și sistemul de sănătate am mai primit, dacă nu greșesc, 25 de mii de costume de unică folosință; au fost niște probleme legate de măștile de protecție, ele s-au soluționat. Știți cum e? Este o infecție nouă, noi nu vorbim de o infecție veche, cunoscută, noi nu vorbim de rujeolă, pe care o cunoaștem de sute de ani, noi vorbim de o infecție absolut nouă, care nu are vaccin, care nu are tratament specific, la care nu avem experiență la urma urmei. Bunăoară, orice infecționist știe cum să se comporte în cazul salmonelozei, pentru că o avem în fiecare an și nu doar un caz-două și deja îi dată și mâna, și ochiul, și laboratorul, și tot, aici totuși vorbim de o situație absolut nouă. Și noi repetăm, cumva, situația din 2009, când a venit gripa pandemică peste noi, dar atunci ne-a fost mult mai simplu, fiindcă a apărut repede vaccinul și am prins a vaccina cetățenii. Acum e altă situație. Și în această situație eu rămân pe o ipoteză pe care am găsit-o și mi-a plăcut foarte mult. Deci, astăzi rolurile trebuie să fie partajate exact în două părți: prima parte – pe seama autorităților, după competențe și a doua parte – pe seama populației, mizând pe bunul-simț și pe conformarea recomandărilor autorităților.”
Europa Liberă: Dar ce tactică? Ne puteți descrie care este tactica Dvs., pentru că vă tot sugerează diferiți oameni să preluați măcar de la România tactica, întrucât e mai aproape de noi și se pare că țin sub control deocamdată nivelul îmbolnăvirilor? Ce tactică aveți - izolăm, nu? Mai așteptăm un pic, instituim vacanțe? Ce facem?
Nicolae Furtună: „Vacanțe nu instituim, pentru că atunci când vorbim de coronavirus, noi avem doar un singur caz confirmat - și acela este de import - și noi, din punctul meu de vedere, am cam stabilit cercul de persoane aflate în contact și organizăm supravegherea lor. Haideți să nu ne aruncăm în vânt după experiențele altor țări. Eu țin minte avalanșa presei asupra noastră când a zis că, iată, în Belarus nu poate intra nimeni, că-s trei rânduri de scanere. Foarte bine! Câte cazuri are azi Belarusul? Are 9 cazuri. Deci nu scanerele hotărăsc situația. Am primit răspuns la prima întrebare. Am zis că hai că-i bine că, iată, China a izolat și a pus carantină, și a închis orașele. Nu știu, China a avut altă situație; China a avut cazuri multiple, densitatea populației este una mare, nici până astăzi... De ce Organizația Mondială a Sănătății nu scoate restricțiile la călătorie și la transportul de mărfuri? Pentru că, pe de o parte, mărfurile nu prezintă pericol la transmiterea infecției, pe de altă parte, iar din nou ei mizează totuși pe bunul-simț. Dar în același timp sunt țări care au redus numărul de curse directe cu zonele afectate. Iată vedeți, astăzi deja am informație că două curse – Milano și Veneția – au fost suspendate. Adică, dorim noi sau nu dorim, o să recurgem la niște măsuri, dar fiecare țară își adoptă propriile mecanisme și propriile algoritme pentru a controla infecția. Noi le avem pe ale noastre.”
Europa Liberă: Care? Iată vreau să le descrieți, pentru că ceea ce se vede cu ochiul liber, îmi spunea cineva care a zburat astăzi din Chișinău la București, că în avion imediat au primit o listă cu informații ce-i de făcut, se fac acolo cursuri cu personalul medical...
Nicolae Furtună: „Noi listele cu informațiile ce-i de făcut și cum să ne comportăm, și cum să ne păzim în călătorii le avem deja câteva sute de mii editate și partajate, și distribuite inclusiv în Aeroportul Internațional Chișinău. Noi facem de mult chestia asta. Cât ține de instruiri, iată, săptămâna trecută am avut un ciclu de instruiri pentru spitalele desemnate ca bază clinică și am mers pe 4 poziții. Am mers pe pozițiile legate de supraveghere epidemiologică și definițiile de caz și clasificarea tuturor categoriilor de persoane, care-i contact, categoriile de contact, ce-i carantină, ce-i izolare, deci asta a fost prima poziție. A doua au fost aspectele legate de controlul infecției în instituțiile medico-sanitare publice și private și protecția personalului individual, cu demonstrație – cum se îmbracă masca, cum se îmbracă respiratorul, cum se scoate costumul, cum se asigură... Deci, totul, la pachet. Al treilea lucru este legat de managementul clinic al cazului. Și ultimul – managementul cazului complicat, care necesită terapie de respirație asistată. Deci, noi lucrurile acestea deja le-am făcut. Bine, ele nu se fac public pe Piața Marii Adunări Naționale, ca să le vadă toată populația, ele se fac în cadrul sistemului. Au fost o groază de seminare de pregătire a colegilor din punctul de trece al frontierei de stat, Departamentul vamal și Poliția de Frontieră. Tot noi le-am ajutat să pregătească seminarele de instruire și a fost prezentă toată lumea. Deci, am diseminat materialele la „Poșta Moldovei” legat de riscurile pentru mărfuri și bagaje. Și acolo s-au făcut și instruiri, și diseminare de materiale. Am stabilit algoritmul pentru medicul de familie, deci am stabilit criteriile de izolare, cine se izolează și ce se numește izolare; cine pleacă în carantină și ce se numește carantină, că toată lumea înțelege că carantina-i pentru bolnavi, nu? De fapt, carantina-i pentru persoanele sănătoase care nu au manifestări clinice, dar au fost în contact.”
Europa Liberă: Acum câte persoane avem în carantină?
Nicolae Furtună: „Acum, iată, avem toate persoanele de la bordul acestui avion, erau, fără apatrizi, 132 de peroane. Plus îi avem pe cei din autocarul care a trecut azi prin Leușeni, iarăși circa 40 de persoane. În autocar erau câțiva cetățeni care manifestau niște semne ușoare, noi oricum îi preluăm și-i plasăm în carantină la domiciliu. La ziua de astăzi, din punctul meu de vedere și nu doar al meu, mai sunt niște colegi care împărtășesc chestia aceasta, cea mai bună carantină este carantina la domiciliu. Și practica internațională a demonstrat acest lucru. Și am avut un exemplu foarte prost, legat de croaziera din Japonia. Atunci când am concentrat persoanele pe această croazieră, cu ce ne-am ales? Cu 700 de cazuri de îmbolnăvire. Deci, acesta-i un exemplu cum nu trebuie să organizezi carantina, fiindcă a fost o carantină organizată, bazată pe concentrarea persoanelor. Acesta-i om viu, el – vrei, nu vrei – comunică și undeva se intersectează, dar dacă eu rămân cu nevasta mea acasă și mă autoizolez, comunic cu medicul meu de familie și-i spun: „Dl doctor, astăzi eu și nevasta nu avem febră, am măsurat-o și dimineața, și seara, nu avem guturai, nu avem tuse, nu avem dificultăți de respirație, suntem OK. Am rugat vecinul să-mi aducă o pâine și un pahar de chefir, și o sticlă de apă”. 14 zile au să treacă repede, dar nu mă expun eu pericolului și nu expun nici pe altcineva. Și iată atunci lucrurile vor merge bine. E o experiență extraordinară, care nu costă, că ea nu costă bani. Ian închipuiți-vă să pregătim noi acum în toată țara, să zicem, 20 de locații pentru carantină organizată. Aceștia-s bani grei, dar la domiciliu este cel mai sigur și cel mai ieftin.”
Europa Liberă: Pe final, dle Furtună, vă rog frumos să formulați câteva recomandări pentru oameni și, mai ales, să ne gândim și la cei de la sate, din provincii, unde ajung acești cetățeni care vin din statele afectate de coronavirus.
Trebuie să fim responsabili de propria sănătate și de sănătatea celor din jur
Nicolae Furtună: „Chiar și în ședința de astăzi în proiectul de hotărâre care va fi aprobat mâine-poimâine de primul ministru, am plasat acest mesaj: „Rugăm cetățenii să se informeze permanent de pe canalele oficiale ale guvernului, ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și al Agenției Naționale de Sănătate Publică din recomandările situațiilor concrete”. Ce înseamnă aceasta? Ai noștri, care sunt aici, în Republica Moldova, ei trebuie să se conformeze recomandărilor noastre, ale noastre, zic - ale tuturor autorităților competente. Pornind de la spălatul pe mâini, igiena și aerisirea încăperilor, dezinfecția suprafețelor, dezinfecția transportului ș.a.m.d. Recomandările rămân în vigoare și fiecare la locul lui trebuie să le aplice. Ai noștri, din afara țării, trebuie să asculte și să audă recomandările autorităților de acolo, fie că-i Italia, fie că-i Portugalia, fie că-i Franța sau altă țară. Și iată dacă doamna respectivă asculta recomandările autorităților, ea rămânea acolo și nu ajungea în starea asta critică de sănătate. Și doi: poate nu era acesta primul caz de import a infecției pentru Republica Moldova. Următorul pas ține de... totuși, eu am să insist cu riscul să vă plictisiți de afirmațiile mele, cu riscul să mă învinuiți că nu găsesc alte cuvinte, dar eu chem lumea la responsabilizare. Noi fiecare în parte și toți împreună trebuie să fim responsabili de propria sănătate și de sănătatea celor dragi din jur. Și atunci când autoritatea te cheamă să eviți aglomerările în masă, pentru că noi în Republica Moldova avem o groază de zile și festivaluri - și Festivalul iei, și Festivalul mărului, și al prunei, și nu știu care mai sunt –, acum chiar trebuie să ne abținem de aglomerările acestea mari, pentru că acesta este terenul perfect pentru transmiterea virusurilor. Și aici sunt o groază de dedesubturi, ce se întâmplă când îs în încăperi. Vedeți, Italia a anulat absolut toate manifestările în masă - și meciurile de fotbal, și concerte, și spectacole, și turnee, totu-i anulat. Eu chiar nu aș vrea să ajungem la asta și noi trebuie să ne pătrundem de această responsabilitate și să rămânem pe segmentul când încă ne putem implica și încă putem să nu admitem, Doamne ferește, eu mă gândesc la scenariul prost, la scenariul trei când să avem și noi transmitere comunitară masivă, așa cum are Italia, așa cum are Coreea, așa cum are Iranul sau cum a avut China.”
