Linkuri accesibilitate

„Oamenii vor trebui să aleagă”. Despre rolul religiei în războiul din Ucraina


Obiecte bisericești.

Duminică se vor împlini două luni de când armata rusă a invadat Ucraina și ucis mii de oameni, a distrus case, localități întregi și a alungat peste 5 milioane de ucraineni din casele lor. Războiul dintre Rusia și Ucraina, două state ortodoxe, este și o problemă religioasă, spune Romeo Cemîrtan, cercetător științific la Universitatea din Uppsala, Suedia, doctor în teologie. .

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:20:40 0:00

Romeo Cemîrtan: „În primul rând este o explicație politică și toată lumea este axată pe politic, dar baza politicului sigur că este ideologie și – de ce nu? – spiritualitate. Și aici deja trebuie să vedem cauzele și în istorie, pentru că, după destrămarea Uniunii Sovietice, Biserica Rusă a menținut aria de control asupra țărilor post-sovietice, pe când politic știm că URSS-ul s-a destrămat și asta a stat la baza concepției care se numește „Sfânta Rusie”. Este conceptul care se referă la teritoriile care sunt sub control canonic al Bisericii Ruse.”

Europa Liberă: Adică se pliază ceea pe ce insistă liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, că trebuie refăcută Uniunea Sovietică, că el într-un eseu al său deplânge acea destrămare a fostei URSS și se pliază interesele politice cu interesele Bisericii Ortodoxe Ruse?

Romeo Cemîrtan: „Da, prima mențiune pe care a făcut-o Putin a fost în 2005 și pe urmă deja la München, în 2007. La sigur că Biserica Rusă în anii 1991-1992 chiar s-a lăudat că Partidul Comunist a pierdut, conducerea sovietică a pierdut teritoriile, pe când Biserica Rusă nu le-a pierdut. Și noi știm deja din documente secrete că Biserica Rusă a colaborat întotdeauna cu serviciile secrete și, desigur, serviciile secrete au făcut tot posibilul ca prin Biserica Rusă să păstreze influența în fostele țări sovietice.”

Europa Liberă: Asta înseamnă că multe fețe bisericești aveau două roluri?

Romeo Cemîrtan: „Asta înseamnă colaborare. Deci, un rol de a conduce eparhiile și structurile bisericești, dar cu legătură politică, deci informațiile care erau interesante și valoroase pentru serviciile secrete sigur că se transmiteau mai departe.”

Europa Liberă: Dar în această geopolitică regională Biserica Ortodoxă Rusă va ieși cu o imagine șifonată sau o imagine pe care poate să și-o refacă în sens bun, după acest război dintre cele două state, Rusia și Ucraina?

Teologul Romeo Cemîrtan
Teologul Romeo Cemîrtan

Romeo Cemîrtan: „Sunt acum multe voci, chiar și în interiorul Bisericii Ruse, care pun și întrebări, dar și chiar fac apeluri către preoți, către episcopi, enoriași pentru începerea unei discuții referitoare la ce este acum Biserica Rusă și încotro ea merge. Și sunt multe voci care spun că această ideologie a „lumii ruse” bazată pe „Rusia Sfântă” este o ideologie fascistă, deci, noi avem chiar în cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene din cadrul Patriarhiei Ruse care acum strâng semnături de la preoți și enoriași pentru a porni o judecată canonică, deci o judecată interbisericească.”

Europa Liberă: Dar ce ar însemna această judecată canonică?

Romeo Cemîrtan: „Ea ar însemna, în primul rând, pe de o parte, evidențierea lumii ortodoxe, atitudinea față de conflictul armat dintre Rusia și Ucraina, în al doilea rând, implicarea ierarhului Kiril, patriarhului Moscovei în desfășurarea și chiar pregătirea acestui război, pentru că ideologic noi putem spune că, după destrămarea URSS-ului, ideologia sovietică a căzut, cea comunistă nu mai era valabilă și atunci în interiorul conducerii ruse s-a simțit nevoia să se creeze o altă ideologie și ea a fost bazată pe aceste valori ortodoxe, plus cele sovietice. Preotul respectiv din Ucraina face referire, chiar aș spune, la un termen nou, care este acum în discuție – „fascismul bisericesc” sau „fascismul religios”. Este un termen foarte dur. Sigur că acum oamenii nu sunt pregătiți să-l audă, e ca o jignire, dar, de fapt, este începutul unei cercetări în domeniul spiritual și, mai ales, bisericesc, pentru că aici este legat și de domeniul canonic, aici ne referim la etnofilitism, o erezie din secolul XIX, care a fost consemnată inclusiv de Biserica Rusă, dar nici o biserică ortodoxă actuală nu recunoaște că are tendințe spre etnofilitism. Deci, etnofilitismul este, de fapt, legarea națiunii de biserică, întemeierea canonică teritorială a bisericii pe națiune, și nu pur și simplu pe teritoriu. Aici e o chestiune mult mai complicată, pentru că trebuie să intrăm în istorie, să ne amintim cum s-a format Biserica Ortodoxă în Imperiul Bizantin, când nu erau națiuni, când nu erau limbi diferite, era limba greacă oficială.”

Europa Liberă: Erau doar teritorii...

Romeo Cemîrtan: „Da, erau teritorii și aceste teritorii acum sunt împărțite între diferite țări care au fost create în secolul XIX pe criterii etnice. Și iată prima Biserică Ortodoxă Bulgară care a încercat să facă asta a fost condamnată la sinodul din 1875 pentru această erezie.”

Europa Liberă: Ce preot din Ucraina ați spus că a vorbit despre acest lucru?

Romeo Cemîrtan: „Preotul ucrainean Andrei Pinciuk, el a scris un articol extraordinar, în care a afirmat despre existența unui fascism religios, fascism ortodox.”

Preoți din regiunea Kostroma a Rusiei se pronunță împotriva războiului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:35 0:00

Europa Liberă: Dar ceea ce ați spus Dvs. mai devreme duce la gândul că ar putea Kiril să nu rămână în funcția de patriarh al Moscovei și Întregii Rusii?

Romeo Cemîrtan: „Da, dacă acele cinci biserici vechi ortodoxe...”

Europa Liberă: Care?

Romeo Cemîrtan: „Patriarhia Constantinopolului, Patriarhia Ierusalimului, Patriarhia de Alexandria, Patriarhia de Antiohia și Patriarhia de Cipru vor condamna această învățătură a „lumii ruse” și „Sfintei Rusii” ca o erezie care promovează, deci este ca un fel de manifestare a etnofilitismului, atunci da, el nu o să mai fie patriarh. Și chiar preotul acesta ucrainean Andrei Pinciuk aduce un exemplu real, care s-a întâmplat în secolul XVII cu patriarhul Nicon. Patriarhul Nicon care a făcut reformele bisericești și de la care, de fapt, s-a pornit această promovare a ideii că Biserica Rusă este Biserica Națională Rusă și Mitropolia Moscovei este mai presus decât Mitropolia Kievului. Această tendință naționalistă a lui a fost condamnată și el a fost degradat la simplu monah.”

Europa Liberă: În actualele condiții de război între Rusia și Ucraina, relațiile religioase se vor deteriora total între cele două state, pentru că în Ucraina există și biserica autocefală, dar există și biserica care a rămas în subordonarea Patriarhiei Moscovei și a Întregii Rusii? Credeți că ar putea să se ajungă până la aceea ca să se separe total Biserica Ucraineană de Biserica Rusă?

Romeo Cemîrtan: „Este un proces care nu este ca în război. Este de lungă durată, dar este deja în proces, că multe parohii, încă nu este vorba de episcopii, dar multe parohii acum trec sub jurisdicția Bisericii Ucrainene Autocefale. Și ierarhii acum stau și îl citez pe acest preot ucrainean Andrei Pinciuk: „...ca niște struți cu capul în nisip și nu vor să discute această problemă, ei așteaptă cine o să câștige”. De fapt, o atitudine foarte obișnuită pentru Biserica Ortodoxă.”

Europa Liberă: Dar Dvs. credeți că în acest război vor fi învinși și învingători?

Romeo Cemîrtan: „Desigur! Pentru că războiul nu este între două țări și nu este pur și simplu între două sisteme politice – unul autoritar spre totalitarism, altul mai democratic și tot așa spre Europa. Acum, de fapt, trebuie să-i credem pe ruși: este o luptă între civilizația ortodoxă, civilizația rusă, la care ei permanent se referă când se contrapun lumii întregi, că-i o civilizație aparte, și civilizația occidentală condusă de americani, de liberali ș.a.m.d., ceea ce este adversari ideologici. În cazul respectiv, lupta aceasta politică, economică și lupta armată va avea neapărat și lupta aceasta spirituală, pentru că ea deja este, dar puțini îi acordă atenție, pentru că este încadrată în lupta informațională, de fake news-uri, foarte multe manipulări, dar și Biserica, din păcate, este implicată în această luptă și chiar dacă mulți preoți și episcopi încearcă să evite această implicare, enoriașii la sigur sunt implicați și poate chiar și încurajați de unii ierarhi. Noi vedem, pentru că patriarhul Kiril deja a susținut direct armata rusă și i-a binecuvântat pe ostași, nu războiul, dar ostașii ruși care acum „apără patria” în Ucraina sunt binecuvântați. Da, ei apără „lumea rusă”, dar această „lume rusă” are granițe mult mai departe decât în Ucraina.”

Europa Liberă: Apropo, anume acest gest al patriarhului rus Kiril nu a fost înțeles de foarte multă lume. Adică, armata rusă în război cu enoriașii ucraineni?

Romeo Cemîrtan: „Nu, nu cu enoriașii, în viziunea lor, ei se luptă cu acei oameni care au fost manipulați, amăgiți...”

Europa Liberă: Păi dar nu tot sunt fiii lui Dumnezeu?

Romeo Cemîrtan: „Da, dar care „s-au vândut”. „S-au vândut” și în cazul respectiv au devenit conștient inamicii „lumii ruse” și, cum a și spus Putin, că „Ucraina este anti-Rusia”, acești creștini au devenit „ani-ortodocși”. Deci, e logic. Vă dați seama că un picior face un pas, celălalt picior face următorul pas și Biserica și statul sunt aceste două picioare ale acestei ideologii și noi asistăm la nașterea unei ideologii monstruoase, dar reale, care o să fie studiată în următorii ani, după încetarea conflictului, ideologia „rașismului”, pentru că ea

Nu aș fi de acord că există un fascism religios, pentru că atât în Italia fascistă Biserica Catolică dar și în Germania nazistă Biserica Protestantă s-au distanțat

nu poate fi numită nici nazistă și nici fascistă. Și nu aș fi de acord să spun că există și un fascism religios, pentru că atât în Italia fascistă Biserica Catolică, dar și în Germania nazistă Biserica Protestantă s-au distanțat, nu au participat la toată ideologia lor și la toate faptele crude care s-au întâmplat acolo. Da, au tăcut și acesta tot a fost un gest negativ interpretat în anii ulteriori, dar aici avem o sinergie între ideologia statului și ideologia bisericească și ea este bazată pe acest concept al „Rusiei Sfinte” și al „lumii ruse”, numai că puțini cercetători atrag atenție că în această ideologie se combină două idei contradictorii. Ele se referă, pe de o parte, la „lumea rusă”, lumea ortodoxă, care este nazistă un pic, cu toate că știm că în Rusia mișcările naționaliste sunt suprimate și aproape nu există, pe de altă parte, asta este ideologia post-sovietică sau bolșevică. Dacă ați observat ultima cuvântare a patriarhului Kiril pe care el a făcut-o în catedrala militară de la Moscova, catedrală nouă, făcută într-un stil bizar, unde vedem simbolul acela al crucii și în interiorul crucii este steaua sovietică. Deci, acesta este, de fapt, simbolul paranoiei, pentru că nu poți să combini aceste două ideologii, nu poți, dar el a putut. Asta numai într-o minte bolnavă - nu a unui om, a unei națiuni - pot acestea să se combine, pentru că pe de o parte avem bolșevismul care s-a luptat cu ortodoxia și cu tradițiile ortodoxe din „lumea rusă”, pe de altă parte avem ortodoxia care îl acceptă pe Stalin, îi acceptă pe toți asupritorii care i-au nimicit. Aș spune că asta e ca un fel de sindrom Stockholm și ei acest hibrid acum încearcă să-l impună altor popoare din jur.”

Europa Liberă: Apropo, această invazie rusă, declanșată pe 24 februarie în Ucraina, această luptă spirituală poate să aibă impact și asupra Bisericii din Republica Moldova? E cunoscut, și în Republica Moldova există două mitropolii – Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, și Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române. Se va răsfrânge acest război ruso-ucrainean asupra dimensiunii spirituale din Republica Moldova?

Romeo Cemîrtan: „Cu siguranță se va răsfrânge.”

Europa Liberă: Cum?

Romeo Cemîrtan: „În primul rând prin atitudine. Deci nu numai politicienii acum se vor împărți după această viziune sau interpretare. Deja știm, dl Dodon și-a ales partea și cred că o să meargă până la urmă, chiar dacă partea aleasă o să fie perdantă. Fix așa o să fie în diferite sfere și economică, și chiar spirituală, bisericească. Și atunci, întrebarea simplă: „Susțineți acțiunile Rusiei în Ucraina și Biserica Ortodoxă Rusă în Ucraina?”, sigur că răspunsul la această întrebare îi va diviza pe oameni, fiindcă eu îmi dau seama că și în Biserica Ortodoxă care este sub conducerea Patriarhiei Moscovei în Republica Moldova sunt preoți care nu sunt de acord. E aceeași situație ca și în Ucraina, numai că în Ucraina ei sunt loviți direct, iar noi suntem loviți indirect, dar, știind că granițele „lumii ruse” nu se opresc numai în Ucraina, dar merg mai departe, includ și Moldova, includ și România și alte țări, ne dăm seama că va fi situația când oamenii vor trebui să aleagă.”

Europa Liberă: Dar este explicabilă poziția Mitropoliei Moldovei care practic nu a condamnat această invazie rusă în Ucraina?

Romeo Cemîrtan: „Ea a încercat să procedeze inteligent, dar eu consider că un pic laș. Pur și simplu a făcut anunț spre pace, un fel de chemare la pace, la dialog ș.a.m.d., ceea ce poate fi interpretat foarte ambiguu și dintr-o parte, și din altă parte. Deci, ei încearcă acum să fie pe două scaune.”

Europa Liberă: Și cât timp poate să stea pe două scaune?

Romeo Cemîrtan: „Nu va dura mult, pentru că dacă Rusia în acest război pierde, atunci stigma de a aparține acestei biserici, de a aparține acestui stat, acestei ideologii va fi definitivă și în societatea care tinde spre valori europene și pur și simplu valori umane aceasta o să fie grav.”

Europa Liberă: În spațiul public a apărut ideea că sunt parohi care deja nu mai citesc numele patriarhului Kiril, nu-l mai pomenesc la Sf. Liturghie. E suficient acest lucru?

Romeo Cemîrtan: „Desigur că nu. Da, asta după canoane este o chestie gravă, dacă nu-l pomenești pe întâistătătorul bisericii tale, dar există și latura economică și, din păcate, toate bisericile care sunt sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei plătesc contributul Moscovei. Deci, noi trebuie să oprim acest lucru. Biserica nu dă nicio declarație pe venit ori pe ce are ș.a.m.d. și aici ne ciocnim cu situația în care enoriașii care poate și sunt împotriva războiului cu bănuțul lor cel puțin contribuie la acest regim rașist, inuman și la acest război. În cazul respectiv, atât parohii, cât și ierarhii ar trebui să se gândească care va fi viitorul lor, care este mesajul evanghelic, pentru că mesajul evanghelic se pierde aici.”

Europa Liberă: Unii spun că ar fi sosit momentul când cele două mitropolii – a Moldovei și a Basarabiei – trebuie să-și dea mâna și să procedeze după exemplul ucrainean, cel puțin deocamdată, la autocefalie.

Romeo Cemîrtan: „Aici deja sunt speculații, pentru că este o temă foarte complicată, ține de multe canoane, multe discuții și de atitudinea altor biserici autocefale. Și în cazul respectiv trebuie să fie un dialog, trebuie să fie un început și sigur că până când Mitropolia Moldovei nu acceptă să vorbească direct cu Mitropolia Basarabiei sigur că nu există nici un dialog și nici o posibilitate de a rezolva problema aceasta. Și acum anume că Mitropolia Chișinăului ar trebui să aibă curajul acesta de a nu aștepta un semnal de la Moscova, de a lua inițiativa și de a merge, chiar dacă asta este legat de încălcarea unor canoane, dar a merge spre rezolvarea acestor probleme care sunt vechi și care sunt destul de importante pentru societatea noastră.”

Europa Liberă: Dar s-a crezut și se mai crede că având o relație bună patriarhul Bisericii Ortodoxe Române cu patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse ar fi putut să rezolve mai ușor această problemă aici, în Republica Moldova. Există portița aceasta deschisă ca patriarhul Daniel să se implice?

Romeo Cemîrtan: „Partea română întotdeauna a fost deschisă, ea întotdeauna a fost pentru dialog, partea rusă, Patriarhia Moscovei, ca și statul rus, au mimat și dialogul și recunoașterea independenței ș.a.m.d. Noi putem spune foarte concret că statul rus așa cum nu a recunoscut de facto niciodată independența altor țări ex-sovietice, tot așa nici Patriarhia Rusă nu vrea să recunoască alte jurisdicții pe teritoriul său.”

Europa Liberă: Bine, cazul Ucrainei devine unul evident?

Romeo Cemîrtan: „Da, dar rușii n-au acceptat, ei acum sunt în război spiritual, canonic cu Patriarhia Ecumenică și vedem că nici Biserica Ucraineană nu a fost recunoscută de toate bisericile autocefale, din păcate, numai de jumătate din ele.”

Europa Liberă: Dar acest război ar putea acum să schimbe atitudinea altor biserici care până astăzi n-au făcut acest pas?

Romeo Cemîrtan: „La sigur! Pur și simplu, asta trebuie să înțelegem că în aria Bisericii Ortodoxe există altă atitudine în relațiile biserică și stat. Ei întotdeauna au fost mai pasivi, ei așteaptă să vadă cum va fi situația politică, cum va fi situația economică, socială ș.a.m.d. și pe urmă ca și cum consolidează cu hotărârea sa ceea ce este de facto.”

Europa Liberă: Această stare de spirit nu ar putea să diminueze numărul ortodocșilor?

Romeo Cemîrtan: „Este așa pericol că această pasivitate, această nehotărâre, această ambiguitate și, aș spune, lașitate să scadă din credibilitatea bisericii. Deocamdată, Biserica și armata sunt cele mai populare în foarte multe țări ortodoxe, dar poate să scadă și sigur că pentru viitorul bisericii asta este o problemă.”

Europa Liberă: S-a sperat mult că Paștele poate să aducă pacea în această regiune, speranța oamenilor încă e mare, dar realitatea arată altceva.

Romeo Cemîrtan: „Eu nu vreau să fac prognoze, dar, studiind relația între spiritualitate, ideologie și pe urmă politică, pot să vă spun la sigur: dacă Biserica Ortodoxă nu a fost implicată de puterea rusă în acest război, deci implicată la maximum cu propagandă, cu acele chemări spre apărarea patriei, asta înseamnă că tot mai greu va fi înainte și s-ar putea anume ca după Paște să avem o situație și mai gravă, și mai complicată, pentru că această armă ideologică – Biserica Rusă – deocamdată vedeți că este puțin folosită, ceea ce arată că ei o țin pentru patriotismul final, când va fi acea ultimă luptă pentru viață și moarte a statalității ruse și a civilizației ortodoxe.”

XS
SM
MD
LG