Președintele Klaus Iohannis rămâne un euro-entuziast: își păstrează optimismul pentru trecerea României de la lei la euro, chiar dacă acest obiectiv “nu se va realiza foarte curând” și crede că atitudinea românilor față de Europa va reveni “la cote normale”. Iohannis a comentat scăderea cu 10 procente a încrederii populației în Uniunea Europeană, explicând că “aprecierea unei națiuni asupra problemelor europene ține, de regulă, de problemele interne, mai mult decât de problemele europene”.
Șeful statului român a vorbit despre confuzia generală creată de coaliția PSD-ALDE de la guvernare, despre legiferarea lipsită de transparență, despre dezbaterile interminabile și despre problemele justiției. În viziunea lui Klaus Iohannis toate aceste lucruri care au atras criticile Bruxelles-ului au contribuit de asemnea la scăderea încrederii românilor în Uniunrea Europeană. “E o scădere temporară” crede președintele, insistând că lucrurile se vor schimba dacă la București guvernarea nu va mai fi împotriva populației.
În ultimul sondaj de tip Eurobarometru, făcut sub umbrela Parlamentului European și care tocmai a fost dat publicității, România a înregistrat în ultimele luni cea mai scădere, de zece procente. Sprijinul pentru apartenența României la Uniunea Europeană era 59% în april, și 49% în octombrie.
În schimb, sprijinul mediu al cetățenilor europeni pentru blocul comunitar este în creștere și înregistrează 62 de procente. Cehii sunt cei mai eurosceptici (39%), iar luxemburghezii cei mai euroentuziaști (87%).
64% dintre români socotesc că țara a avut de câștigat de pe urma aderării, dar și acest procent este sub media europeană de 68%.
Nu e prima scădere drastică a popularității Uniunii Europene în rîndul românilor. Au mai fost valuri de scădere urmate de creșteri. Specialiștii europeni au observat că în general în perioadele de criză încrederea în Uniunea Europeană scade.
Există apoi, cum spunea și președintele Iohannis, o dezamăgire a populației față de liderii guvernării, totul pe fondul decalajelor economice și sociale dintre România și blocul occidental, decalaje care n-au fost recuperate.
Criticile permanente dinspre Bruxelles crează de asemenea o dublă nemulțumire: împotriva conducerii autohtone din partea populației proeuropene și împotriva Bruxelles-ului, din partea perdanților tranziției și dinspre electoratul naționalist.
Nu se știe cum vor evolua cele două tendințe, dar dacă România rămâne în trena statelor central-europene, e posibil ca blocul antieruopean să crească.
Nu e imposibil ca România să aibă altă traiectorie, dar e greu de crezut că-și va putea depăși geografia.
Klaus Iohannis dă vina pe guvernrea PSD-ALDE pentru scăderea încrederii românilor în Uniunea Europeană și critică în același timp contrareforma în justiție care a continuat prin ordonanța de urgență ce scoate din sistemul anticorupție câteva zeci de procurori și pune sub semnul întrebării continuarea unor dosare importante.
Președintele român a fost din nou foarte clar atunci când a subliniat că țara sa „nu poate să facă pași înapoi în lupta anticorupție”. Iohannis a sugerat că nu-i va da undă verde Adinei Florea, nominalizată de ministrul Justiției pentru fotoliul de șef al Direcției Naționale Anticorupție.
„DNA are nevoie în frunte de o persoană independentă, o persoană hotărâtă să-și asume această luptă”, o luptă despre care șeful statului român spune că e dificilă, grea, dar dreaptă.
