Știrea care relatează despre convorbirea telefonică a președintelui Klaus Iohannis cu liderul ucrainean Volodimir Zelensky acordă spațiu generos (pe aktual24.ro) discuției despre drepturile minorităților din Ucraina. Președintele român a cerut încă o dată ca, „pornind de la recunoașterea identității între limba română și așa-zisa «limbă moldovenească», confirmată de partea ucraineană în luna aprilie 2021, Ucraina să recunoască oficial inexistența «limbii moldovenești»”. Președintele ucrainean și-a manifestat disponibilitatea pentru identificarea de soluții, comunică Administrația Prezidențială de la București.
Ștefan Vlaston scrie despre Ucraina pe blogurile Adevărul. Găsește că poziția lui Vladimir Putin este „ciudată”, el își asumă riscul decredibilizării externe și interne: „Dă din gură, sperând să sperie occidentul şi NATO”, fără să fie clar dacă „va trece şi la fapte”. Vlaston culege din declarațiile lui Putin câteva neadevăruri: că NATO ar fi promis să nu se extindă în Polonia, România, statele Baltice. „Putin minte. Nu există în niciun document NATO specificată această promisiune”. Că în Polonia și România ar fi déjà instalate – sau ar putea fi instalate – sisteme de rachete ofensive. Fals, rușii au fost invitați baza de la Deveselu. În schimb, scrie Vlaston, „Rusia are rachete de atac, în Belarus şi Crimeea, care ameninţă România şi Polonia”. În concluzie, „Putin a înţeles, probabil, ce pierderi uriaşe pentru Rusia, în vieţi omeneşti şi în economie, ar produce invadarea Ucrainei. Acum «se dă» ameninţat de NATO, neagă intenţia de a invada Ucraina, şi speră să obţină un tratat de la ţările occidentale, în care acestea să scrie, negru pe alb, că nu vor primi în NATO Ucraina şi Georgia, şi că retrag lansatoarele de rachete din România şi Polonia. Speră degeaba. Nu va obţine aşa ceva”.
Ziarul Libertatea a trimis un corespondent la Moscova. Reportajul lui Vadim Vasiliu, jurnalist din Republica Moldova, surprinde reticența rușilor de a vorbi despre Ucraina și intențiile de război ale Rusiei ; adeverește formula „Moscova e o metropola, iar Rusia este colonia ei” (vezi uriașul aport al capitalei la PIB-ul federației și decalajul de nivel de trai față de restul teritoriului) ; pomenește în treacăt protestele anti-Putin de la Moscova, dar scoate în față un detaliu ascuns în cifre : nu Moscova este „cea răzvrătită”, „cea mai nesupusă, în Rusia, pare a fi Regiunea autonomă Iamalia-Neneția, în care locuiesc popoare nomade”. Împotriva modificărilor legislative care i-au permis lui Putin să rămână președinte au votat 55% dintre acești nomazi, „o majoritate înfuriată”, scrie Vadim Vasiliu, în timp ce 78% dintre moscoviți au votat pentru.
Dan Tăpălagă publică pe G4Media o analiză despre proiectul de desființare a Secției Speciale, recent pus în dezbatere de ministrul de justiție Cătălin Predoiu. Tăpălagă nu se îndoiește de bunele intenții ale ministrului, care nu deține însă cu adevărat controlul, iar asta se vede chiar în expunerea de motive a legii : nu se înțelege de ce nu trebuie anchetați magistrații corupți de către procurori anticorupție, ci doar de către procurori anume desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii. Apoi, Predoiu nu a putut aduce, în intervențiile sale publice, argumente valabile pentru asemenea precauții. De-a lungul timpului, au fost invocate dinspre magistrați „abuzuri” ale DNA și DIICOT, dar nu există nici măcar o singură confirmare în instanță. Totuși, arată Tăpălagă, ministrul a reușit să pună în lege condiții de vechime și pregătire a viitorilor procurori desemnați să ancheteze în Secția Specială care, în fapt, trimit tot la procurorii anticorupție.
