Anunțând suspendarea tradiționalelor ședințe de guvern comune cu Slovacia, premierul de centru-dreapta al Cehiei, Petr Fiala, a spus că este greu „să ne prefacem” că nu sunt diferențe de poziții în politica externă.
Cehia este un suporter de frunte al Ucrainei, fiind, mai nou, inițiatoarea unei campanii de cumpărare rapidă de muniție în afara UE pentru Ucraina, care se plânge că livrările promise de aliați întârzie.
Prin contrast, Slovacia nu trimite Ucrainei asistență militară din fondul de stat și dialoghează cu Moscova, pe urmele Ungariei vecine, în cadrul a ceea ce premierul populist Robert Fico numește „politică externă suverană”.
Liderul slovac, care a spus în campania electorală din toamnă că nu va mai trimite „un glonț, măcar” ucrainenilor, a reacționat la anularea ședințelor de guvern comune de către Praga cu acuzația că cehii sunt gata să pună în pericol relația „unică” bilaterală numai ca să sprijine Kievul.
Fico a mai insinuat că Praga vrea să se remarce pe plan internațional, cu orice preț, ca mare suporter al Ucrainei.
„Guvernul slovac nu va pune niciodată în așa pericol legăturile profunde slovaco-cehe”, a spus Fico într-un mesaj video către Praga, deplângând tensiunile apărute „din motive care n-au nicio legătură cu conviețuirea slovaco-cehă”.
Ultima picătură: întâlnirea cu Lavrov
La Praga, premierul Fiala a criticat mai ales recenta întâlnire a ministrului de Externe slovac, Juraj Blanar, cu omologul său rus, Serghei Lavrov, în marginea unei reuniuni internaționale diplomatice, în Turcia.
Opoziția pro-occidentală din Slovacia a spus că tensionarea relațiilor dintre cele două țări din NATO și UE, foste membre într-un stat comun, este din vina exclusivă a părții slovace.
„E o mare rușine”, a declarat Michal Šimečka, liderul partidului Slovacia Progresistă.
Președinta slovacă, Zuzana Čaputová, aflată la capăt de mandat, a spus că va milita în continuare pentru relații privilegiate cu Praga. „Îmi pare tare rău de ce se întâmplă”, a mai spus ea.
Radioul public ceh a titrat joi pe pagina de net că relațiile dintre cele două țări vecine nu au mai fost așa de rele de la despărțirea din 1 ianuarie 1993, când în locul Cehoslovaciei întemeiate în 1918 pe ruinele Imperiului Austro-Ungar au apărarut Cehia și Slovacia.
Două surori... și nu prea
După despărțirea din 1994, Cehia și Slovacia au urmat trasee apropiate, dar cu unele deosebiri în viteza și profunzimea integrării în structurile euroatlantice.
Slovacia a fost primită mai târziu în NATO decât Cehia datorită politicilor naționaliste ale premierul Vladimir Meciar. Tot Slovacia a ales însă relativ devreme să intre în zona euro, în 2009, în vreme ce în Cehia discuția despre un asemenea pas abia acum începe.
Sondajele de opinie, mai ales cele din ultimii doi ani, au relevat deosebiri de opinii semnificative între cehi și slovaci în chestiuni de politică externă. În sondajul Globsec din 2023, Slovacia este singura țară central europeană în care mai puțin de jumătate din locuitori cred că Rusia este cea care a provocat războiul din Ucraina.
Aceeași cercetare arată că, din regiune, tot slovacii sunt cei care cad pradă cel mai ușor dezinformării, majoritatea lor îmbrățișând teorii care demonizează persoanele LGBT+ și respingând ideea că democrația liberală este bună pentru țara lor.
Prin contrast, același sondaj constata că în centrul Europei, Cehia este țara cea mai pro-NATO, pro-Ucraina și pro-democrație. Tot cehii se aflau la celălalt pol față de slovaci în ce privește dezinformarea, fiind cei mai puțin permeabili la teorii ale conspirației și discursul bazat pe ură.
Discrepanțele ceho-slovace sunt vizibile într-o măsură și pe plan economic. La peste trei decenii de la „divorț”, Cehia este aproape de media Uniunii Europene în ce privește PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la puterea de cumpărare, cam la nivelul Spaniei sau Italiei.
Între timp, Slovacia a coborât în acest clasament, fiind printre țările cele mai sărace din blocul cu 27 de membri, în urma Croației sau României.
