Camelia Badea de la ziare.com scrie că „miniștrii Niculae Bădălău (portofoliul economiei) și Daniel Breaz (cultură), dar și europarlamentarul Maria Grapini nu știu la ora actuală ce președinție a preluat România de la 1 ianuarie 2019”. Ei „confundă grav instituții fundamentale la nivel european”, mai precis Consiliul Uniunii Europene, a cărui conducere rotativă a fost preluată la 1 ianuarie de România, cu Consiliul European.
Articolul explică încă o data cum se numesc și care e componența principalelor instituții: Consiliul Uniunii Europene reunește miniștrii din țările membre. Consiliul European este format din șefii de stat și de guvern ai statelor membre și este condus de Donald Tusk, în timp ce în Consiliul Europei se regăsesc nu doar state membre ale Uniunii Europene, ci și altele care există pe continent. Acest din urmă organism este independent față de Uniunea Europeană. Cei trei oficiali români numiți la început au făcut declarații (doamna Grapini chiar în scris, într-o scrisoare pe ton patetic adresată președintelui Klaus Iohannis) în care vorbesc foarte convinși despre președinția rotativă a… Consiliului European.
Jurnaliștii investighează din ce în ce mai amănunțit la ce va duce decizia Curții Constituționale în privința așa-numitei legi a recursului compensatoriu.
În revista 22, Cristian Câmpeanu observă părțile ciudate ale deciziei CCR de miercuri și explică că ea „are sens doar dacă poate fi folosită pentru a face din dosarele din trecut, inclusiv în cele în care s-au pronunțat hotărâri definitive, cum este dosarul referendumului în care a fost condamnat Dragnea, „dosare pendinte”, adică actuale. Or, nu există altă modalitate mai bună de a le aduce în actualitate decât contestarea acestor hotărâri definitive în temeiul faptului că probele pe care s-a bazat condamnarea au fost obținute pe baza protocoalelor dintre Parchet și SRI, care tocmai au fost declarate de CCR ca fiind generatoare de conflict de natură constituțională”.
Câmpeanu e convins că ordonanța de urgență care va urma „îi va scăpa pe toți”. A spus-o aproape limpede ministrul de justiție. E ceea ce ar fi vrut să facă încă de vara trecută Tudorel Toader, dar abia acum decizia CCR i-a netezit drumul. În urma ordonanței, „aproape toate cazurile de mare corupție în care au fost pronunțate condamnări se vor califica pentru revizuire. În condițiile în care judecătorii și procurorii sunt supuși presiunilor atât din exterior de către puterea politică, cât și din interior prin actuala conducere a CSM, Inspecția Judiciară și nou-creata secție specială pentru magistrați (…), trebuie să ne așteptăm la decizii de achitare pe bandă rulantă. Este metoda cea mai sigură ca marii corupții să scape (și pe lângă ei criminali, violatori, tâlhari) și 12 ani de anticorupție și reforme în Justiție să fi anulate. Va fi pomana electorală a PSD-ului și a lui Dragnea”.
Un articol al lui Tudorel Urian, publicat pe marginalia, atrage atenția că reprezentanții președinției române a Consiliului Uniunii Europene au lipsit de la două dezbateri foarte importante din Parlamentul European: în 16 ianuarie, raportul privind drepturile fundamentale în Uniunea Europeană, iar în 17, raportul prin care se solicită blocarea fondurilor europene pentru statele Uniunii care nu respectă statul de drept. Nu doar că oficialii români au lipsit, dar toți europarlamentarii social-democrați români au votat împotrivă, arată Tudorel Urian.
