O analiză semnată de Eugen Rădulescu pe site-ul contributors.ro detaliază efectele dezastruoase ale așa-numitei „taxe pe lăcomie” asupra sistemului bancar și, implicit, asupra economiei României. Oficialul Băncii Naționale mărturisește că, înainte de Crăciun, când s-a vorbit pentru prima oară de această posibilă taxă, nu i-a venit să creadă că se va și institui. Odată introdusă, o cataloghează drept „un multiplu atentat la sistemul financiar al țării”. Și explică (iar noi simplificăm): România are cel mai mic nivel de „intermediere financiară” (de creditare) din Europa: 49%. În clasament, țara plasată cu o poziție mai sus este Polonia, dar cu 88%. Ei bine, guvernanții de la București găsesc de cuviință de scadă și mai mult această intermediere. Noua taxă va face creditele mult mai puține și mult mai scumpe. Băncile mai mici nu vor rezista, iar celelalte își pot reconsidera prezența pe piața bancară din România în condițiile în care li se impun repere de calcul fără nicio relevanță în jocul firesc al cererii și ofertei. În plus, mai spune Rădulescu, „Este mai mult decât primejdios a încerca să induci în piață ideea că poate fi influențat hotărâtor raportul dintre cerere și ofertă printr-un mecanism birocratic de impozitare – (mai ales una) cu totul excesivă”. Fiindcă impactul taxei pe care o au de plătit acum băncile e comparabil cu un impozit pe salarii de 200%.
Jurnalistul Cristian Pantazi de la g4media observă că vicepremierul Darius Vâlcov a aliniat o serie de pași hotărâți prin care și-a subordonat total activitatea de control a Fiscului. Cine e Darius Vâlcov? Pantazi reamintește că este cineva condamnat la opt ani de închisoare în primă instanță pentru corupție și cineva cunoscut „cu o aversiune fățișă față de Occident”. De când cu președinția României la Uniunea Europeană, a ajuns să apară și pe scena externă, unde până acum „performa” numai ministrul de justiție Tudorel Toader și celebrele lui acte normative de asalt asupra justiției. Zilele trecute, presa din România prelua declarațiile halucinante ale lui Darius Vâlcov, cum că nu are conturi bancare și nici carduri, fiindcă nu are încredere în bănci. Și în domeniul justiției, iar acum și în cel economic începe să se vadă, scrie Laurențiu Mihu, o schemă simplă: convertirea intereselor personale în politici de stat; „legile justiției” în favoarea corupților, iar acum schimbările din legislația economică, nu se știe prea bine în favoarea cui, dar cu siguranță în defavoarea factorilor de dezvoltare ai economiei românești : sectorul privat, cel bancar, investițiile străine. Iar „la comanda ofensivei guvernamentale care imprimă ritmul acestui adevărat război economic româno-român se află, - scrie comentatorul digi24 - Darius Vâlcov”.
Se apropie alegerile europarlamentare. Alina Mungiu-Pippidi este prezentă pe blogurile Adevărul cu un articol despre institutele de sondaj din România: niciunul nu mai este credibil, consideră analista. Nu apar în presă decât sondaje comandate de partide, care nu aduc date reale, ci elemente de manipulare, furnizate contra plată. Singure exit-poll-urile sunt ceva mai aproape de obiectivitate, le obligă situația de confirmare sau infirmare imediată. Una peste alta, părerea Alinei Mungiu-Pippidi este că, la acest capitol, România lui 2019 este sub nivelul României din perioada lui Adrian Năstase.
