Un interviu cu analistul politic moldovean Ion Tăbârță, publicat de sinopsis, este rezumat de G4media și se ocupă de premisele politice ale apropiatului scrutin pentru alegerea unui nou legislativ la Chișinău. Primul element al contextului este noua legislație electorală, care prevede vot mixt: și pe liste de partid, și uninominal. Sistemul mixt pare că îi favorizează pe democrații conduși de Vlad Plahotniuc și aflați la guvernare. Apoi: s-a ajuns la un grad ridicat de personalizare a dezbaterilor electorale. Aproape nimeni nu se mai ocupă de partide, ci doar de persoane. Nu se prezintă programe electorale clare. Ion Tăbârță spune că Federația Rusă derulează deja de 4-5 ani „un scenariu etapizat”: când Partidul Comuniștilor a pierdut din influență, rușii au investit în Partidul Socialiștilor. Cu Igor Dodon președinte s-a reușit încetinirea procesului de apropiere de Uniunea Europeană. „Însă,cum spune Ion Tăbârță, Moscova vrea mai mult, iar următoarea etapă ar fi ca un partid pro-rus să obțină guvernarea, ca după asta să avem un plan de federalizare a Moldovei în termenii memorandumului Kozak”. Dacă la alegerile legislative de luna aceasta nu vor câștiga socialiștii, Moscova ar putea scoate pe masă și alte scenarii: de pildă, să-și apropie Partidul Democrat. Există și temerea că s-ar putea repeta scenariul de la alegerile pentru primăria Chișinăului: să câștige cine nu „trebuie” și instanța să invalideze scrutinul. Oricum, opinia analistului moldovean este că Uniunea Europeană va avea dificultăți să gestioneze pe viitor relația cu Republica Moldova.
Camelia Badea a stat de vorbă cu Hari Bucur-Marcu, fost șef al Serviciului Strategii de Apărare la Statul Major General. Interviul publicat de ziare.com se referă mai ales la semnificația suspendării pentru șase luni a Tratatului americano-rus privind Fortele Nucleare Intermediare. În România, după plecarea șefului NATO, Jens Stoltenberg, „s-a așternut tăcerea” pe acest subiect, așa că „Rusia n-a scapat ocazia să ne mai transmită încă o dată mesajul că ne aflăm în vizorul ei din cauza scutului de la Deveselu”. Hari Bucur-Marcu spune că având pe teritoriul său scutul de la Deveselu, România trebuie neapărat să aibă „o politică de securitate națională. Și nu o are. România de 30 de ani încoace se uită la alții să îi spună ce să facă”.
Tot ziare.com difuzează alerta transmisă pe Facebook de Uniunea Salvați România că au dispărut în mod straniu 200.000 de semnături din cele 800.000 depuse de USR după campania „Fără penali” în funcții de conducere. În fapt, s-au strâns un million de semnături, dar 200.000 se află încă în curs de validare de către autoritățile locale. Comunicatul USR susține că pur și simplu Partidul Social-Democrat, care „controlează Camera Deputaților”, a furat dosarele cu cele 200.000 de semnături. Dar dosarele există în copie la USR și există pentru ele și documente doveditoare de la autoritățile locale că semnăturile sunt valide. Partidul de opoziție are convingerea că se încearcă validarea unui număr de semnături mai mic decât 500.000 cât ar fi minim necesar pentru ca inițiativa să conducă la o modificare a Constituției în acest sens: fără penali.
