Linkuri accesibilitate

„Ordonanța consfințește sfârșitul oficial al luptei anticorupție și începutul erei răzbunării” (Dan Tăpălagă/G4media)


Ziare de la București

Revista presei de la Bucureşti.

„O oroare neconstituțională” este Ordonanța care modifică legile justiției”, scrie Ioana Ene-Dogioiu pe site-ul ziare.com. Nu se vede nicio urgență care să fi făcut necesară adoptarea ei. Ordonanța nu a așteptat nici măcar 24 de ore avizul Consiliului Superior al Magistraturii, care fusese totuși cerut (iar CSM tolerează situația, cum se vede). Neconstituțională, dar nu are cine să o conteste, pentru că numai avocatul poporului ar putea-o reclama la Curtea Constituțională și este evident că nu va mișca un deget.

Președintele Partidului Social-Democrat, Liviu Dragnea, a considerat „în regulă” și „necesară” ordonanța. Altminteri, le-a replicat cu iritare jurnaliștilor: „Ce legătură are ordonanța aia cu mine?” În analiza publicată pe G4media Dan Tăpălagă arată că are legătură: parchetele funcționează pe principiul controlului ierarhic. Nu întâmplător, prin această ordonanță a fost blocată „posibilitatea ca procurorul general să infirme actele secției speciale pe care le consideră nelegale sau netemeinice. Or, scrie Tăpălagă, secția specială de investigarea a magistraților a cerut deja de trei ori (de la Direcția Națională Anticorupție) dosarul Tel Drum, pe motiv că ar fi implicați magistrați. Dacă secția specială ar clasa acest dosar, de pildă, procurorul general încă în funcție, dar nici următorul n-ar putea interveni sub nici o formă pe principiul controlului ierarhic.

Valabil și pentru actele de urmărire pe care procurorul Adina Florea de la secția specială (de anchetare a magistraților) le face în dosarul Kovesi”. Dan Tăpălagă pune însă punctul pe i în privința neconstituționalității ordonanței: Curtea Constituțională a stabilit în ianuarie 2018 că secția specială de anchetare a magistraților nu este o structură autonomă, ci procurorul șef de secție este subordonat ierarhic procurorului general. Ordonanța formulată de Tudorel Toader și adoptată ieri la prânz îi retrage însă procurorului general prerogativa de avizare a deciziilor secției cu pricina. Celelalte secții de magistrați își păstrează raportul ierarhic față de procurorul general.

„Ordonanța consfințește sfârșitul oficial al luptei anticorupție și începutul erei răzbunării, dacă liderul PSD apucă să-și pună oamenii la vârful parchetelor”, spune Tăpălagă. Ce-ar mai avea de bifat liderul PSD? Să-l schimbe din funcție pe directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, și să preia astfel controlul asupra serviciilor secrete. „Dacă va face și acest pas, cine-i va mai putea opri să fraudeze masiv alegerile, din moment ce nu va mai exista nicio instituție de care să se teamă? De azi, nu mai este nicio figură de stil. Amenințarea instalării unei reale dictaturi a borfașilor este mai mare ca niciodată. Din nefericire, totul se întâmplă într-un context extern nefast pentru România, când capacitatea de reacție a partenerilor occidentali este foarte scăzută”.

Ioan Stanomir scrie pentru site-ul marginalia: „Ziua de ieri, odată cu ordonanţa de urgenţă ce anunţă noul statut al secţiei speciale de anchetă a magistraţilor, este capătul de drum al unui parcurs ce se soldează cu recăderea României în starea de arbitrariu şi cu impunerea controlului politic asupra puterii judecătoreşti şi asupra magistraţilor. Regimul Dragnea înfăptuieşte, aşadar, în chiar intervalul în care România deţine preşedinţia Uniunii, o schimbare cu consecinţe dramatice, pe termen mediu şi lung: lichidarea,de facto şi de jure, a sistemului întemeiat pe domnia legii”.

Mai mulți comentatori sugerează că societatea civilă ar trebui să reacționeze. Fie pe termen scurt prin proteste, fie la urne, în cele două runde de alegeri programate pentru 2019, europarlamentarele din luna mai și prezidențialele din noiembrie.

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG