Linkuri accesibilitate

Tinerii de pe cele două maluri ale Nistrului se confruntă cu o „ruptură de filiație, greu de recuperat” (Radu Cupcea/ Adevărul)


Revista presei de la Bucureşti.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:46 0:00
Link direct


Un studiu sociologic a furnizat informația pentru analiza semnată de Radu Cupcea, în numele LARICS, pe blogurile Adevărul. Studiul se ocupă de efectele diferențelor din educația școlară din Republica Moldova și, respectiv, din Transnistria. Tinerii din generația post-conflict, cum o numește analistul, se confruntă cu o „ruptură de filiație, greu de recuperat”: „au atitudini şi valori total diferite”.

„Clasa politică de la Chişinău ignoră faptul că noua generaţie de pe cele două maluri ale Nistrului exprimă manifestări sociale care nu converg - adică, simt, cred, ştiu, vorbesc diferit”. Motivul este că timp de 27 de ani „cele două societăţi separate de râul Nistru şi o frontieră instabilă învaţă lucruri aproape opuse despre trecutul lor. Diferenţele dintre manualul intitulat Istoria românilor şi universală din R. Moldova şi Istoria plaiului natal din regiunea transnistreană sunt enorme”.

Radu Cupcea detaliază pe câteva subiecte esențiale cu comparații elocvente: prima anexare a Basarabiei, acţiunile Rusiei în regiune, Revoluţia rusă din 1917, unirea Basarabiei cu România. Cum președintele Igor Dodon a promis o rezolvare pentru problema transnistreană, dar nu pare fezabil. „Cele două societăţi trebuie să fie pregătite şi să-şi dorească să locuiască împreună. În urma studiilor efectuate de Fundaţia Universitară a Mării Negre înţelegem că cele două maluri ale Nistrului nu sunt pregătite să coexiste într-un singur stat”.

Pe site-ul revistei 22, Melania Cincea scrie despre valul de critici venite pe reţelele de socializare, „critici care au mers de la ironii de autobază la înfierări proletare” imediat ce a fost comunicat spre dezbatere publică un proiect de lege formulat de parlamentari ai USR privind „interzicerea constituirii organizațiilor cu caracter comunist, promovarea în public a doctrinei comuniste, negarea crimelor comunismului ori a efectelor acestuia, dar și răspândirea simbolurilor comuniste, cu excepția activităților desfășurate în interesul artei, științei, cercetării sau dezbaterii unei chestiuni de interes public”. Potrivit inițiatorilor, proiectul „vine să repare o injustiție, aplicând în oglindă propagandei și activităților comuniste același regim legal existent pentru propaganda și activitatea fascistă și legionară”. Numai că, arată Melania Cincea, pe Facebook reacția a fost comparabilă cu cea din sala Parlamentului în decembrie 2006, după declararea oficială a comunismului drept regim ilegitim şi criminal, de către președintele Traian Băsescu.

Nu vom putea salva democrația decât cu oameni noi...

Site-ul marginaliaetc.ro a realizat o anchetă la care răspund mai mulți analiști politici. Întrebarea a fost: Ce va conta cel mai mult la alegerile europarlamentare din acest an din România? Dan Paul Aligică preferă să spună ce crede că NU va influența acest scrutin: situația din Uniunea Europeană. Problemele Europei, ale proiectului european nu au transpărut deocamdată deloc „si nu cred ca vor transpărea în dezbaterea internă. Și am impresia, spune analistul, că într-o anumită măsură acesta e un trend european, nu doar local”.

Rodica Culcer e convinsă că aceste alegeri „vor da măsura adaptării forțelor de opoziție la exigențele unui moment crucial din istoria noastră post-decembristă, și anume tentativa PSD-ALDE de reinstaurare a unui regim autoritar, prin distrugerea democrației și statului de drept și de reinserare a României în sfera de influență a Kremlinului. Am ajuns într-un asemenea moment pentru că democrația liberală nu a fost, de fapt, servită de oamenii politici români (…). În consecință, nu vom putea salva democrația decât cu oameni noi”.

XS
SM
MD
LG