Linkuri accesibilitate

Demiterea guvernului Sandu şi negocierile despre un acord de tranzit de gaze România-Moldova-Ucraina (Hotnews)


Revista presei de la București.

Informațiile privind căderea guvernului Maia Sandu la Chișinău sunt prezente în toată presa de la București. Sunt reproduse declarațiile Maiei Sandu, precum și poziția președintelui Klaus Iohannis, care spune că ajutorul destinat Republicii Moldova va fi strict condiționat de continuarea reformelor și a direcției pro-europene. G4Media scrie că președintele român consideră înlăturarea guvernului pro-european ca fiind îndreptată „împotriva intereselor pe termen mediu și lung ale Republicii Moldova și ale cetățenilor săi”.

„În cele cinci luni de la preluarea mandatului, guvernul condus de Maia Sandu a făcut progrese importante în implementarea reformelor necesare apropierii de Uniunea Europeană, în scopul promovării valorilor democrației și statului de drept, în lupta împotriva corupției și asigurarea independenței justiției, precum și în domeniul economic și social (...). Totodată, guvernul Maia Sandu a reușit să restabilească încrederea partenerilor de dezvoltare, mai ales a Uniunii Europene, premisă esențială pentru reluarea sprijinului politic și financiar internațional pentru Republica Moldova”, a spus Iohannis.


Site-ul Hotnews informează prudent citând „surse” că astăzi ar fi urmat să aibă loc întâlnirea extrem de importantă dintre reprezentanții Transgaz (România), Moldovatransgaz (R. Moldova) și Ukrtransgaz (Ucraina), care să discute despre un acord de tranzit pe o perioadă de 3 ani începând din 2020. Acordul actual de transport al gazului rusesc expiră, cum se știe, pe 31 decembrie.

În editorialul revistei 22, Cristian Câmpeanu discută schimbările scoase la iveală de alegerile din acest an din România. El constată că „2019 este anul în care PSD a devenit un partid marginal”, situat între 20 și 25%. Electoratul partidului s-a restrâns la pensionari și la persoane cu studii elementare. Discursul naționalist și politicile populiste de creșteri de pensii și salarii pentru bugetari i-au izolat pe cei de la PSD în zona unui „electorat rigid, cu dinamică scăzută”. „PSD a pierdut (…) persoanele de vârstă medie și cu studii medii, care formează cea mai mare parte a electoratului, și care au trecut de partea lui Iohannis și a PNL. Pe vremuri, acest segment de electorat activ „îi aparținea incontestabil lui Ion Iliescu”, deci PSD-ului. Este primul semn important „că România se schimbă încet pe măsură ce europenitatea devine, cu ajutorul diasporei masive, o parte intrinsecă a vieții tot mai multor români”. „Un alt argument (…) este votul consistent al diasporei, care se afirmă ca o forță politică internă ce nu mai poate fi ținută la distanță și neglijată”. „Este unul dintre cele mai mari câștiguri ale acestor alegeri. Cu cât alegerile vor deveni mai bine organizate și votul din diaspora mai facil, cu atât rolul acestei componente a națiunii va deveni mai însemnat. Este încă un semn că, în absența politicii distructive a PSD, România se îndreaptă spre o normalitate europeană”, scrie Cristian Câmpeanu în revista 22.

În clipa de față, Viorica Dăncilă, clasată pe locul doi după primul tur al prezidențialelor, presează pentru o dezbatere 1 la 1 cu Klaus Iohannis, ceea ce Iohannis continuă să refuze. Dan Tăpălagă presează și el, pe G4Media, folosind cuvinte tari: aroganță, dispreț față de alegători, lipsa unei decențe obligatorii din partea candidatului Ihannis. „Nu vrea nimeni dezbatere de dragul dezbaterii, doar din nevoia de spectacol, de scandal sau pentru a înviora o campanie atât de anostă încât a generat cea mai slaba participare la turul I”. „Participarea la dezbatere, confruntarea directă este singurul mod de a dovedi că ești mai bun decât adversarul tău”.

XS
SM
MD
LG