Popularii europeni l-au ales drept președinte pe polonezul Donald Tusk, cel care a condus guvernul țării sale, apoi a fost președintele Parlamentului European. Țările din centrul și estul european evaluează avantajele pe care această alegere le-ar putea aduce în această parte a Uniunii Europene. Într-un interviu cu profesorul de științe politice și fost europarlamentar Cristian Preda, Magda Grădinaru de la ziare.com pornește de la două ipoteze: sau este vorba despre „o deschidere spre est, un mesaj dat statelor din fostul spațiu ex-comunist, sau mai degrabă PPE avea nevoie de o figură politică puternică și recognoscibilă”.
Cristian Preda înclină spre a doua explicație. Desigur, Donald Tusk este un politician foarte respectat în Europa, dovadă că statele membre au trecut cu ușurință peste obstrucțiile guvernului de la Varșovia atunci când a fost vorba de al doilea mandat al lui Tusk la Parlamentul European. Dar nu mai puțin contează că „în ultimul an, PPE e în scădere: fracțiunea parlamentară avea, când eu am părăsit PE, 215 membri, spune Preda, acum mai are 182. Avea nevoie, de aceea, de o figură cunoscută la scară europeană și care să aibă experiență politică”.
Valentin Naumescu publică pe site-ul contributors.ro o analiză substanțială despre ce ar putea aduce Europei, și mai ales Europei Centrale și de Est, summit-ul NATO din 3 și 4 decembrie, de la Londra, după ce președintele francez Emmanuel Macron a șocat cu afirmația că Alianța Nord-Atlantică se află în moarte cerebrală. Potrivit lui Naumescu, a fost mai degrabă o figură de stil din panoplia de bun comunicator a lui Macron: a scontat o emoție intensă, ca apoi să livreze, poate, o soluție acceptabilă. Rămâne de văzut care va fi aceasta. Naumescu spune că e dificil de crezut că state precum Polonia, România, statele baltice sau altele cu vocaţie atlantistă (Olanda etc.) să asume autonomia strategică a UE faţă de SUA şi NATO. Plecarea americanilor din Europa, în domeniul securității, ar putea fi urmată de o înlocuire a lor cu Rusia, ceea ce estul nu va accepta niciodată.
„Noi aici, scrie analistul, gândim exact invers, iar polonezul Donald Tusk i-a explicat destul de clar asta revizionistului Macron. Noi, central şi est-europenii, nu avem încredere în relaţiile cu Rusia (vai, Republica Moldova şi Maia Sandu tocmai au experimentat o coaliţie nefericită cu forţele socialiste pro-Moscova, la recomandarea UE), dar avem încredere în parteneriatul strategic cu SUA şi în prezenţa militară americană pe teritoriul României”. „Garanţiile europene de securitate nu au funcţionat niciodată în istoria acestei regiuni, fie că au fost franceze, britanice, germane sau italiene. O Armată Europeană funcţională, puternică şi credibilă nu va exista. Statele regiunii noastre au fost mai mereu trădate în faţa înţelegerilor dintre Marile Puteri europene, chiar şi (sau mai ales) atunci când una dintre ele era o putere agresoare şi expansionistă. Până în prezent şi până la proba contrarie, garanţiile art. 5 al Tratatului NATO sunt singurele care nu au eşuat”.
Concluzia analizei e fără echivoc: „Iluzii cu Armata Europeană noi nu vom cumpăra”. Președintele Klaus Iohannis este așteptat deci să apere la Londra un asemenea punct de vedere.
