Linkuri accesibilitate

Lipsa de moralitate e cea mai mare problemă a politicii din R. Moldova (Vlad Țurcanu/Radio Chișinău)


Revista presei matinale de la Chișinău

La 8 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, soldate cu cel puțin un mort, zeci de polițiști răniți și sute de tineri reținuți și maltratați în detenția poliției, presa rememorează cele întâmplate atunci şi în zilele ce au urmat.

„Blestemul zilei de 7 aprilie 2009” este titlul unui comentariu semnat de Dumitru Spătaru în Tribuna.md. El observă că până azi nu există în societate o „opinie unanimă” despre cele întâmplate acum opt ani. „Atunci s-au pus bazele unor mari schimbări în societatea moldovenească, dar care s-au transformat ulterior în iluzii risipite”. Comentatorul mai crede că politicienilor ce au preluat puterea în 2009 nu le-ar păsa de motivul real ce i-a scos pe tineri în stradă. „Urmărind toate cele ce s-au întâmplat cu beneficiarii politici ai evenimentelor de acum opt ani, ajungi la concluzia că ei toţi sunt urmăriţi de un blestem, care porneşte de la speranţele risipite ale tinerilor ce au ieşit atunci în stradă. Acest blestem i-a lovit crunt până acum pe cei ce şi-au permis să „fure” victoria tinerilor din aprilie 2009 şi să o folosească în scop propriu. Dar oare acţiunea blestemului s-a terminat?”, se întreabă pe final Dumitru Spătaru.

Dosarul privind moartea tânărului Valeriu Boboc, ucis în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, a ajuns la CEDO, informează portalul Anticoruptie.md. Unul dintre avocații familiei victimei, Valeria Pleșca, a declarat pentru sursa citată că lui Valeriu Boboc i-a fost încălcat dreptul la viaţă, iar instanţele naţionale nu au desfăşurat o anchetă seriosă şi aprofundată cu privire la circumstanţele morţii. În articol se amintește că singura persoană condamnată la 10 ani de închisoare pentru omorârea lui Valeriu Boboc a fost ex-poliţistul Ion Perju, care este anunțat în căutare internațională.

Zeci de funcționari importanți la acea vreme conduc și azi Republica Moldova, scrie Ziarul de Gardă. Premierul de atunci, Zinaida Greceanîi, cea care amenința cu jertfe umane, se menține în marea politică conducând PSRM. În aprilie 2009, Greceanîi era secondată de Igor Dodon, care ocupa atunci funcția de vicepremier și ministru al economiei, iar de curând a fost ales în funcția de președinte al țării. Ziarul de Gardă a identificat cel puțin 14 funcționari guvernamentali care la 8 ani de la acele evenimente ocupă funcții importante la nivel central sau local, fiind asimilați în special de două formațiuni: PD și PSRM. Doi foști membri din fostul Guvern comunist au lucrat în ultimii ani la firme afiliate liderului PD, Vlad Plahotniuc, mai scrie sursa citată. Mai mulţi şefi ai organelor de drept sunt şi astăzi în funcţii importante, unii dintre ei revenind recent chiar în fotoliile pe care le-au ocupat la 7 aprilie 2009. Între ei, ministru de interne Alexandru Jizdan, cel care acum opt ani ocupa funcţia de şef al Departamentului servicii operative din cadrul MAI şi subalternul său de Departament Alexandru Pânzari, cel care ocupă azi funcţia de şef al Inspectoratului General al Poliţiei (IGP).

Principalul organizator al evenimentelor din aprilie 2009 ar fi fost Alex Grigorievs, vicepreşedinte al Alianţei internaţionale a ONG-urilor pentru securitate şi democraţie, a declarat fostul preşedinte Vladimir Voronin joi în cadrul unei emisiuni la postul TVC21, citat de agenţia de presă IPN. Tot el ar fi organizatorul maidanului de la Kiev, potrivit lui Voronin. „Republica Moldova a fost primul experiment. El intenţiona să organizeze un maidan la Chişinău, după care în toate statele CSI. La Chişinău nu le-a reuşit, deoarece nu am folosit armele şi nu am permis vărsare de sânge. Eu i-am dat ordin ministrului de interne Gheorghe Papuc să retragă poliţiştilor pistoalele din dotare. Nu pentru că nu aveam încredere în ofiţerii de poliţie. Dar pentru că mă temeam ca să nu fie doborât vre-unul, să i se ia arma din dotare, să împuşte în mulţime, apoi să spună că poliţia a împuşcat la ordinul lui Voronin”, a spus preşedintele PCRM. Vladimir Voronin a mai declarat că Eduard Baghirov, blogherul rus, învinuit de Procuratură şi judecat de către instanţele moldoveneşti pentru organizarea evenimentelor din aprilie 2009, ar fi fost reţinut de către angajaţii SIS chiar în ziua de 7 aprilie. „Director al SIS era Artur Reşetnicov, el nu a putut să-mi explice de ce a fost reţinut şi eliberat Baghirov şi nu a făcut-o nici până azi”. Vladimir Voronin susţine că cei care au preluat puterea după anul 2009 ar fi fost implicaţi în organizarea protestelor din aprilie, în acelaşi timp el a negat implicarea liderului PD, Vlad Plahotniuc.

„Dosarele 7 aprilie 2009. Nici un condamnat nu a ajuns după gratii”, titrează portalul Moldnova.eu. Pe rolul instanțelor de judecată se mai află 11 cauze penale în privința a 20 de persoane, între care foștii polițiști Iacob Gumeniță, Petru Corduneanu și Dumitru Rusu. Judecătorii au condamnat irevocabil 15 persoane cu funcții de răspundere, patru dintre ele – la închisoare cu executare. Niciuna însă nu-și ispășește pedeapsa, fiind anunțate de autorități în căutare internațională, scrie sursa citată. În articol se mai spune că după 8 ani de la revoltele din aprilie 2009, Parlamentul de la Chișinău a adoptat, în prima lectură, un proiect de lege care ar putea permite Armatei Naționale să intervină „pentru a curma proteste violente sau pentru a respinge atacurile asupra unor clădiri, încăperi, construcții sau mijloace de transport, indiferent de apartenența lor”.

„Republica Moldova preia în premieră controlul frontierei de stat și blochează finanțarea separatismului nistrean”, scrie analistul Iulian Chifu în ediția din România a „Evenimentului Zilei”. Chifu se referă la două decizii „majore” guvernamentale urmate de reacții dure de la Tiraspol, cea de a schimba furnizorul de energie electrică și cea privind instituirea unui control vamal comun moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean al frontierei. „Cele două măsuri reduc drastic resursele republicii separatiste (din energie și contrabandă) și obligă fie la revenirea în cadrul acordurilor statale către Chișinău, fie la achitarea unor sume mult mai importante de la buget de către Federația Rusă pentru menținerea regimului marionetă de la Tiraspol”, concluzionează analistul.

Relația dintre UE și guvernarea din Moldova este tema editorialului semnat pe Tribuna.md de Igor Volnițchi. „Nu putem vorbi despre o „relaţie de dragoste” veritabilă, ci mai degrabă despre o relaţie bazată pe interese de moment”, afirmă comentatorul. După părerea sa, guvernarea de la Chişinău ar fi nevoită să se manifeste ca una pro-europeană în condiţiile în care este „practic în război deschis cu Rusia şi nu are nici o perspectivă pe filiera euro-asiatică”. La rândul său, UE ar fi nevoită în lipsă de alternativă să accepte guvernarea de la Chişinău. „UE nu poate acum să pună în prim plan alte interese decât cele de a menţine Republica Moldova cât mai aproape. De aceea, UE şi continuă să sprijine Moldova şi să menţină aparenţa unor relaţii relativ bune cu guvernarea de la Chişinău”. Aceasta este un fel de „dragoste impusă”, bazată pe „interese de moment şi nu cred că vre-una dintre părţi se gândeşte la modul serios la un viitor al acestei relaţii”, conchide Igor Volniţchi.

Ziarul de Gardă publică mai multe opinii despre urmările semnării de către președintele Igor Dodon a memorandumului cu Uniunea Economică Eurasiatică (UEE). Economistul Sergiu Chircă, profesor universitar, afirmă că documentul va rămâne doar o hârtie dacă nu va trece prin parlament. „Rușii înțeleg că e o formalitate, dar le convine, ca să facă impresia că mai au un candidat pentru Uniunea Euro-Asiatică. În realitate, UEE nu e decât o organizație cu ștampilă, prin care Rusia caută să provoace războaie economice şi politice cu republicile ex-sovietice, pentru a le readuce sub umbrela fostei URSS”, notează, între altele, Sergiu Chircă. Istoricul Ion Negrei crede și el că în spatele documentului ar sta interese politice ale Rusiei. Totodată ar fi un act „propagandistic” din care ar vrea să scoată dividende politice şi Dodon, şi guvernarea. „Primul – pe relația cu Rusia și electoratul pro-rus, iar guvernarea – pe relația cu UE și electoratul pro-UE”, precizează istoricul. El concluzionează că nu e decât un „profit politic între aşa-zisa opoziţie în persoana lui Dodon şi guvernare în persoana lui Candu şi Filip”.

Lipsa de moralitate este cea mai mare problemă a politicii din Republica Moldova, spne analistul politic Vlad Țurcanu. Comentând în cadrul unei emisiuni la Radio Chișinău plecarea celor doi deputați din fracțiunea PL, Vlad Țurcanu a menționat, între altele, că „aceste mișcări de forțe pe eșichierul politic se produc cu ocazia unor proiecte pentru care trebuie voturi, și ne referim la votul uninominal. Deci, nu ideile îi determină pe politicieni, pe deputați să acționeze, ci interesele. Este o problema aceasta pentru politica din R. Moldova. Mă refer la lipsa de moralitate, de valori, care ar trebui să fie o chestiune principială pentru niște persoane publice. Cu nicio lege nu-i poți stăvili pe acei care sunt determinați să-și găsească un loc călduț pe undeva. Nici prin intermediul acestui proiect al uninominalului.”

XS
SM
MD
LG