Linkuri accesibilitate

„Punct final într-un dosar de tortură din aprilie 2009” (Anticorupție.md)


„Efectul boomerang-ului sau cum ratingul preşedintelui Igor Dodon poate creşte şi mai mult” (Tribuna.md)

Portalul Moldnova.eu titrează „Unele forțe politice ar putea acționa în favoarea lui Șor”. Jurnalista Virginia Nica scrie că după mai bine de jumătate de an de la pronunțarea sentinței de condamnare la închisoare a primarului de Orhei, Ilan Șor, pentru implicarea în fraudarea Băncii de Economii, dosarul nu a ajuns încă la judecătorii de la Curtea de Apel pentru a fi examinat. Motivul invocat este că în acest timp nu s-a reușit traducerea sentinței din limba română în limba rusă. Consilierul juridic Daniel Goinic, citat de publicaţie, consideră că mai multe acțiuni din ultima perioadă vorbesc despre faptul că anumite forțe politice ar acționa astfel în favoarea lui Șor și a grupurilor sale de interese. În acest context, Daniel Goinic a adus exemplul dosarului omului de afaceri Veaceslav Platon, în cazul căruia sentința pronunțată pe 120 de foi a fost tradusă în aproximativ o lună. Asta deși ambii au fost condamnați de aceeași instanță și aproape în aceeași perioadă.

La scurt timp după demiterea judecătorului Iurie Obadă, cel care l-a trimis în arest pe Andrei Brăguţa, tânărul care a decedat în custodia statului, reporterii săptămânalului de investigaţii Ziarul de Gardă au stat de vorbă cu tatăl acestuia, Ion Brăguţa. Bărbatul consideră că pedeapsa magistratului prin demitere este o decizie „prea blândă”. Citez: „El a văzut și eu le-am spus deodată, la comisariatul de poliție de la Ciocana că băiatul nostru e bolnav și am adus toate documentele. Nimeni nu m-a ascultat și nimeni a vrut să lucreze cu feciorul nostru. Eu nu-s de acord că doar l-au demis, lasă-l să răspundă mai tare”, a declarat pentru Ziarul de Gardă, Ion Braguța. Judecătorul Iurie Obadă a motivat decizia sa în fața membrilor CSM prin faptul că la acel moment, părinții lui Andrei Braguța nu erau la locul de față ca să-l ia acasă sub supraveghere, iar în starea în care se afla, Braguța era periculos pentru propria persoană și pentru cei din jur.

„Efectul boomerang-ului sau cum ratingul preşedintelui Igor Dodon poate creşte şi mai mult” este titlul comentariului semnat de Dumitru Spătaru pentru Tribuna.md. Autorul se întreabă ce anume deranjează puterea atunci când e vorba de Preşedintele Dodon? Cu siguranţă, continua Dumitru Spătaru, celor de la putere nu le este pe plac faptul că, după un an de mandat, Igor Dodon rămâne cel mai influent politician din Moldova, iar PSRM – primul în preferinţele alegătorilor. Iată de ce, crede autorul, guvernarea a declarat un „război rece” Preşedintelui. Una din ipotezele promovate de Dumitru Spătaru este că atacurile asupra lui Igor Dodon vin parcă să confirme indirect teza promovată de acesta că, în condiţiile în care toată puterea în stat e uzurpată, Președinția rămâne unica instituție în afara controlului guvernării. E un element extrem de important, care ar putea cântări greu în viitoarea ecuaţie electorală, anticipează comentatorul de la Tribuna.md.

Reporterii de la Anticorupţie.md scriu că unul dintre dosarele de tortură din aprilie 2009 a ajuns la final, după opt ani de judecăţi. Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul în anulare depus de procurori în cazul ex-deputatei Valentina Cuşnir care a declarat că a fost bătută în noaptea de 7 spre 8 aprilie în centrul Capitalei. „Recursul în anulare” reprezintă o cale extraordinară prin care se poate cere anularea hotărârilor judecătorești irevocabile. Astfel, inculpaţii din acest dosar, Petru Corduneanu, ex-şef al Direcţiei ordine publică a Comisariatului de Poliţie Chişinău, ajuns recent în fotoliul de parlamentar, şi adjunctul lui în aprilie 2009, Dumitru Rusu, au scăpat de pedeapsă.

Agenția de Presă „IPN” publică o analiză semnată de Veaceslav Craciun, care se întreabă dacă sunt nerespectate sau nevalorificate competențele autonomiei găgăuze. Autorul pornește de la avizul negativ dat de guvernul unui proiect care țintea adoptarea unor completări la Codul civil al RM, care ar lua în calcul specificul autonomiei găgăuze la înregistrarea aici a unor noi întreprinderi. Între altele, acesta constată că capacitatea de a scrie proiecte, posedarea limbii române, cunoașterea legislației naționale – sunt chestiuni simple, dar anume la acest capitol reprezentanții Gagauz-Yeri arată lacune fundamentale. Veaceslav Craciun este de părere că problema valorificării competențelor în regiune are două aspecte, pe de o parte ar fi vorba de piedici artificiale din partea autorităților centrale și lipsa voinței politice a elitei moldovenești de la guvernare. Pe de altă parte, continuă acesta, este vorba de aplicarea ineficientă a competențelor disponibile de către organele puterii din autonomie și calificarea slabă a clasei politice a Gagauz-Yeri.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

XS
SM
MD
LG