Într-un articol de analiză pentru Agenția de Presă „IPN”, Dionis Cenușa notează că anul 2018 se anunță a fi crucial pentru formatul actual de integrare europeană în care participă Moldova. În opinia expertului, există premisele necesare pentru ascensiunea politică a forțelor pro-ruse, perspectivă care va concura cu tentativele democraților de a forma o coaliție de guvernare, inimaginabilă pentru moment, cu opoziția extra-parlamentară. Dionis Cenușa crede că Partidul Democrat va depune eforturi maxime pentru a dinamiza unele reforme, eliminând mai multe restanțe pentru a materializa asistența macro-financiare a UE. Autorul susține că se va extinde numărul partenerilor externi care vor aplica condiționalitatea în schimbul oferirii asistenței financiare. Astfel, continuă acesta, BERD va acorda asistență autorităților moldovenești pentru dezvoltarea infrastructurii de interconectare cu condiția ca autoritățile să îndeplinească reforme în sectorul energetic, precum consolidarea reglementatorului sau adoptarea legislației energetice. Expertul mai prognozează lipsa unei unități post electorale a forțelor pro UE, cimentarea vectorului euroasiatic și revenirea valorilor tradiționale în prim plan.
Același portal al Agenției de Presă „IPN” publică un material despre ce a adus bun anul 2017 în investigarea furtului miliardului. Jurnaliștii au adresat această întrebare experților de la Transparency Moldova. Aceștia speră că în 2018 vor continua presiunile asupra guvernanților din Republica Moldova pentru a investiga frauda bancară și vor fi trași la răspundere factorii de decizie care au admis devalizarea băncilor. Experții de la Transparency mai speră că noua agenție specializată pentru recuperarea bunurilor de proveniență ilegală va lansa procesul de recuperare a banilor fraudați din sistemul bancar, iar societatea civilă va putea monitoriza acest proces. Ei notează în context că „Pe lângă încercarea de a legaliza capitalul de proveniență frauduloasă prin adoptarea proiectului de lege privind liberalizarea capitalului și amnistia fiscală, în acest an au mai existat cel puțin trei inițiative de acest gen: eventuala cedare de către BNM a valorilor mobiliare unor investitori dubioși, inițiativa de a oferi cetățenie contra așa-numitei investiții în construcții și recent prin inițiative de „de-criminalizare” a capitalului.
Portalul Newsmaker.md publică un interviu cu șeful delegației Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko. Întrebat despre realizarea reformelor, acesta a spus că există domenii, bunăoară economia, în care lucrurile se mișcă. Acesta notează că după frauda bancară au fost luate măsuri de ordin legislativ pentru a evita repetarea unor astfel de situații și că a fost redusă birocrația în activitatea de antreprenoriat.
Totuși, notează ambasadorul, Uniunea Europeană a cerut și a indicat în repetate rânduri că este nevoie de schimbări reale în domeniul justiției. Peter Michalko se referă aici la independența judecătorilor, publicitatea proceselor judiciare și legalitatea măsurilor de condamnare, despre care spune că trebuie aduse la standardele Uniunii Europene.
Portalul Tribuna.md citează politologul Ana Colațchi care susține că anul 2017 este un an ratat din perspectiva democratizării societății, relansării economiei și dezvoltării statului Republica Moldova. Puterea, care în opinia sa încă nu se bucură de legitimitate, a demonstrat că e capabilă să-și consolideze rândurile, că este capabilă să prezinte propriile interese, ca și interese ale întregii societăți. Opoziția însă, crede politologul, a pierdut anul acesta pentru a-și consolida pozițiile. Nu a reușit să-și impună propria agendă de dezvoltare a evenimentelor, este reactivă, vine doar cu reacții la ceea ce este impus de către guvernare.
Portalul profit.md publică un interviu cu expertul economic de la Institutul Viitorul, Viorel Chivriga, care susține că în anul 2018 guvernanții trebuie să depună mai multe eforturi pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri, pentru apropierea instituţiilor statului de business, pentru recăpătarea încrederii în faţa propriilor cetăţeni, dar şi a partenerilor externi. Totodată, continuă acesta, agenda de reforme, îndeosebi cele conectate la Acordul de Asociere, inclusiv Zona de Liber Schimb trebuie realizată necondiţionat. Expertul constată că după criza financiar-bancară din 2014, Moldova nu reuşeşte să restabilească relaţiile cu donatorii externi. Reformele economice, deşi sunt promovate, în unele cazuri sunt realizate cu întârziere. La fel, nu există un efort comun din partea tuturor verigilor puterii pe dimensiunea economică, inclusiv a instituţiei prezidenţiale, este de părere Viorel Chivriga.
