Analiza lui Matei Vișniec din săptămânalul Dilema Veche face un inventar selectiv al revelațiilor îngrijorătoare pe care le-au avut europenii în ultimii doi ani, mai precis odată cu apariția problemei Brexit. „Fără unitate, Europa va deveni o pradă uşoară pentru marile puteri care vor să dicteze viitoarele reguli de convieţuire pe planetă. Statele Unite, China, Rusia, India nu mai sunt, din diferite motive, prietenii Uniunii Europene”.
Atitudinea Statelor Unite față de Europa „va rămâne ostilă, poate chiar din ce în ce mai ostilă”, chiar și după plecarea lui Donald Trump de la Casa Albă. Islamul radical, care găsește în Europa un teritoriu fragil, ușor de penetrat, lipsa unei armate proprii, frontierele permeabile pregătesc pentru viitoarea generație de europeni o surpriză neagră: „Sentimentul eşecului, scrie Vișniec, nu este niciodată mai puternic decât atunci când trebuie să-i spui copilului tău «tu va trebuie să ieşi la pensie mai târziu decât mine şi să accepţi locuri de muncă mai precare şi mai prost plătite»”.
Octavian Manea publică în revista 22 un interviu cu Dimităr Bechev, cercetător de origine bulgară, de la Centrul de Studii Slavice, Eurasiatice și Est‑Europene din cadrul Universității Carolina de Nord din Chapel Hill, Statele Unite. Subiectul este permeabilitatea spațiului central și mai ales sud-est european la propaganda rusă. În opinia sa, „condiția structurală are mai puțin de-a face cu puterea militară din regiune și mai mult cu situația internă. Contextul intern probabil predomină. Instituțiile slabe și un stat de drept deficitar oferă o mulțime de oportunități pentru influența Rusiei, pe măsură ce mulți oameni sunt dispuși să coopereze cu Rusia pentru câștiguri private (…) în special în domeniul energiei, unde Rusia are multe de oferit. (…) Din această perspectivă, prima linie de apărare o reprezintă investițiile în statul de drept, în transparentizare, în mecanismele de checks and balances”. Ca să explice pattern-ul acestui tip de acțiune a Rusiei, Dimităr Bechev folosește exemplul Bulgariei: „Rusia este influentă deoarece Bulgaria este coruptă, iar Bulgaria este coruptă deoarece Rusia este obișnuită să își proiecteze influența în diversele sectoare ale țării”.
Instituțiile slabe și un stat de drept deficitar oferă o mulțime de oportunități pentru influența Rusiei...
Metodele sunt însă flexibile. În România, se arată în interviu, „nu poate fi vorba de Rusia ca o forță a binelui, pentru că nu există piață pentru o astfel de narațiune. Dar există narative alternative - Occidentul este ipocrit în demersul său de a pedepsi România sau Soros și liberalismul subminează societatea și valorile tradiționale. Rusia nu trebuie să fie prezentă pentru a proiecta această politică negativă disruptivă. Într-o regiune ca Europa Centrală și de Est, dar și în Balcani, există atât de multe deschideri, încât este ca și cum ai face prozelitism printre convertiți. Putin nu trebuie să planteze aceste atitudini. Ele deja există”. Deși Rusia pătrunde mai ușor acolo unde este acceptată (în Serbia, de pildă), cercetătorul spune că propaganda antioccidentală făcută de Rusia este prezentă inclusiv în Turcia. „Nu este atât de greu să fii un propagandist rus, spune în revista 22 Dimităr Bechev. Este vorba și despre cerere, nu numai despre ofertă”. Iar ținta rușilor este Europa întreagă : „În Europa, agenda rusă este negativă, disruptivă și centrată pe răspândirea dezordinii. În această lume competitivă, cu cât Occidentul este mai slăbit și mai dezagregat, cu atât Rusia devine mai puternică și mai influentă”.
