Linkuri accesibilitate

Îşi doresc liberalii revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin? (Ioana Ene Dogioiu/ ziare.com)


Revista presei de la București.

Ovidiu Nahoi rezumă în săptămânalul Reporter Global o analiză realizată de Platforma europeană VoteWatch privind distribuția pozițiilor de conducere în noul Parlament European, cu referiri și la puterea deținută în cadrul Comisiei și Consiliului. Au fost avute în vedere atât grupurile naționale de eurodeputați, cât și partidele naționale care au avut cel mai mare succes în obținerea celor mai importante posturi în legislativul european.

Evident, grupul național german deține cel mai mare scor după numărul pozițiilor de conducere din noul Parlament European, dar, explică Nahoi, ținând cont de mărimea delegației lor, puterea germanilor nu e așa de mare. Mai bine stau, potrivit acestei analize, cehii, portughezii și românii. De pildă, delegația mică a Cehiei a obținut multe posturi la nivel european, iar europarlamentarii lor sunt răspândiți prin toate grupurile parlamentare, cu excepția socialiștilor.

„Românii sunt grupul național cu cel de-al treilea scor ca influență în PE, după funcțiile obținute”. Iar raportul VoteWatch are o explicație: europarlamentarii români sunt concentrați în cele mai influente trei grupuri din PE, care obțin cele mai importante poziții în structurile de conducere: PPE, S&D și Renew Europe. Mai mult, nu există eurodeputați români în grupurile politice marginale, dimpotrivă, Dacian Cioloș, Siegfried Mureșan și Rovana Plumb sunt la conducerea celor mai mari grupuri parlamentare: New Europe, PPE și S&D. „Încă o dovadă că România poate fi puternică, în măsura în care rămâne aproape de nucleul dur al Uniunii Europene”, notează Ovidiu Nahoi. Analiza Platformei VoteWatch mai spune că cel mai puternic partid român în plan european ar fi, la ora actuală, PNL, urmat de alianța USR-PLUS. PSD cade pe locul al treilea.


Jurnaliștii comentatori formulează tot mai imperativ așteptări din partea președintelui Klaus Iohannis și a PNL. Ioana Ene Dogioiu (ziare.com) aproape are convingerea că liberalii nu își doresc cele mai necesare și mai urgente reparații legislative. Or măsurile ar trebui luate acum, cât încă PSD se află sub șocul înfrângerii usturătoare la prezidențiale și ocupat cu lupte interne pentru putere după demisia Vioricăi Dăncilă de la conducerea formațiunii. De pildă, revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Ioana Ene crede că liberalii nu o vor, pentru că și pe ei îi avantajează un singur tur, mai ales că speră să mai „aspire” niște primari de la alte partide. Nici USR-PLUS n-ar fi prea interesate. Cu un singur tur, le cresc șansele de a-și majora numărul de primari. Deocamdată, PNL invocă referendumul pe tema justiției și respectiv o prevedere din legislația electorală care i-ar împiedica să readucă la normal atât legile justiției, cât și problema alegerii primarilor. În realitate, n-ar fi așa – și este citată opinia lui Augustin Zegrean, fost șef al CCR. În consecință, scrie Ioana Ene, „dacă PNL și Klaus Iohannis nu vor trece acest examen al bunei credințe, vor intra cu deficit într-un an electoral greu în care fiecare dezamăgire costă scump”.

Pe platforma ziare.com, analiza lui Valentin Naumescu descrie un moment fast, cu potențial mare de relansare a politicii în România: scor mare pentru președinte, colaborare bună cu liberalii, după o coabitare dificilă cu PSD. „Cel mai probabil, mandatul prezidential 2019-2024 va fi asociat cu o perioada de restructurare intensă a spectrului politic şi a sistemului de partide”. Naumescu crede că dintre partidele noi, numai USR și PLUS vor rezista. Celelalte, Pro-România, ALDE și PMP, vor dispărea probabil, topite în partidele rămase.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG