Jurnaliștii de la portalul Anticorupție.md scriu că după ce mai mulți magistrați de la Curtea de Apel Chișinău au ales să se abțină de la examinarea cauzei în care Ilan Șor a fost condamnat la închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, omul de afaceri va fi judecat de un nou complet, al treilea la număr. Prima ședință, din 29 ianuarie, a fost amânată din motiv că încă nu era stabilit completul final de magistrați. Potrivit portalului instanțelor naționale de judecată, următoarele două ședințe au fost programate pentru 12 și 19 februarie, se menționează în articol. Reporterii amintesc că dosarul controversatului om de afaceri a ajuns la Curtea de Apel Chișinău pe 15 ianuarie, după jumătate de an de blocaj în instanța de fond. Inițial, cauza i-a fost distribuită lui Xenofon Ulianovschi, care la scurt timp a prezentat o cerere de abținere.
„Ziarul Național” publică un articol de opinie semnat de Octavian Țâcu, în care acesta constată din capul locului că Republica Moldova este un stat eșuat. Între altele, autorul enumeră mai mulți indicatori care plasează un stat în categoria celor falimentare și în care R. Moldova se regăsește cu ușurință. Care sunt aceștia? Așadar, precizează Octavian Țâcu, un stat eșuat este acela al cărui guvern central este atât de slab sau ineficient, încât deține un control efectiv redus asupra celei mai mari părți a teritoriului său și, în condițiile în care păstrează controlul, supune structura statală intereselor private, în serviciul unei clientele bogate ce își trage avantajele din sistemul erodat. La fel, este statul în care autoritatea legitimă de a lua decizii colective a fost compromisă, care nu este în măsură să asigure servicii publice la un nivel rezonabil; este afectat de corupție și criminalitate și unde se poate constata un declin economic accentuat.
Ca și în cazul altor state falimentare, continuă autorul, elitele politice din R. Moldova s-au identificat cu democrația și economia de piață în abordarea construcției naționale și statale, ceea ce în ultimă instanță a compromis paradigma democrației liberale și a pieței libere, faliment ce a dus în prim-plan actori politici cu soluții miraculoase și neortodoxe, de multe ori asociate politicilor unei „epoci de aur” imaginare.
Agenția de Presă IPN publică o analiză semnată de Veaceslav Craciun, care scrie despre reforma administrației publice și felul în care este vizată autonomia găgăuză. Autorul susține că urmare a optimizării structurilor puterii, noul aspect al subordonării administrative a unor instituții a provocat nemulțumirea autorităților Gagauz-Yeri, care au văzut reformele ca o strangulare a împuternicirilor sale. Până acum, remarcă Veaceslav Craciun, toate lacunele și reacțiile negative se datorează chiar lipsei de consultare a autorităților locale, deoarece, în opinia sa, din partea Chișinăului nu se întrezărește o abordare sistemică și consecventă. Formal, Guvernul și-a etalat interesul față de comunitățile locale, dar de fapt, nu și-a dat silința să identifice care sunt aceste interese. Autorul, care atrage atenția că Gagauz-Yeri este o autonomie politică, susține că autoritățile trebuie să înțeleagă că oricare reformatare a structurilor guvernamentale din teritoriu, care nu va coincide cu hotarele administrate ale autonomiei, va conduce la nemulțumire.
Într-un comentariu publicat pe Tribuna.md, Dumitru Spătaru scrie că avansarea lui Iurie Leancă în funcția de vicepremier responsabil de integrarea europeană este ultima sa misiune ca soldat politic. Autorul susține că deși e vicepremier şi lider de partid, chiar dacă a fost ministru, prim-vicepreşedinte de partid şi premier, Iurie Leancă niciodată nu a depăşit statutul de soldat politic. Unicul lucru pe care l-a făcut el în toată cariera sa politică a fost să execute ordine, notează Dumitru Spătaru. Şi acum, scrie autorul, a promit un ordin clar, care, putem presupune, că are două faţete: să încerce să refacă imaginea guvernării în ochii europenilor şi să acumuleze suficient capital politic pentru a convinge guvernarea că încă mai poate fi util.
Portalul NewsMaker.md a preluat de pe pagina publicației ruse „Komersant” un material despre așa-numitul „raport Kremlin”. Jurnaliștii publică numele celor care ar putea deveni ținta unor sancțiuni americane, apropiați de-a lui Putin. Printre ei sunt înalți funcționari de stat, oameni de afaceri și companii în care Federația Rusă deține o cotă parte de peste 25 la sută.
Publicarea acestui raport a stârnit reacții în presa rusă. Jurnaliștii de la publicația Gazeta.ru scriu că în opinia mai multor experți și politicieni, așa-numitul „raport Kremlin” poate fi interpretat ca o tentativă a Statelor Unite de a influența rezultatele alegerilor prezidențiale din Federația Rusă. Autorii notează că nu sunt clare criteriile în baza cărora oficialii și oamenii de afaceri ruși au fost incluși în lista și s-ar părea mai degrabă că Ministerul Finanțelor din Statele Unite pur și simplu a enumerat persoanele din conducerea Rusiei și alți cetățeni care au nimerit măcar o dată în rating-ul Forbes.
Președinta Consiliului Federației Ruse, Valentina Matvienko, a cărei nume se regăsește în raport a declarat jurnaliștilor că introducerea conducerii țării într-o asemenea listă, inclusiv a prim-ministrului, nu poate fi numită altfel decât o ingerință gravă în afacerile interne ale unui stat suveran.
Politologul Dmitri Badovskii, citat de jurnaliști, susține că publicare în sine a acestei liste nu are mare însemnătate. În opinia sa, mult mai importantă va fi discuția ulterioară din cadrul Congresului. El vorbește despre o mișcare americană neprietenoasă, menită să creeze incertitudine.
La același subiect, Ria Novosti titrează: „Raportul Kremlin, de ce Washington-ul amenință Rusia”. Jurnaliștii scriu că acest raport și legea cu sancțiuni în sine face parte din „războiul nervilor” pe care administrația americană dorește să-l impună elitelor rusești. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov a spus și el că acest raport este o încercare de a influența alegerile prezidențiale: „Este o tentativă directă, nemascată de a programa unele acțiuni care să influențeze alegerile.”
