Doar 166 de parlamentari au votat pentru moțiunea de cenzură introdusă de opoziție (patru au votat împotrivă), după o zi de lupte între oratorii, retorii și limbuții tuturor partidelor. S-au schimbat cuvinte grele, amenințări voalate și acuzații.
Pentru că ziua moțiunii de cenzură Demiterea guvernului Dragnea Dăncilă, o urgență națională! semnată de 152 de parlamentari ai opoziției a fost una de război de gherilă politică: în stradă, la tribuna și pe culoarele Parlamentului. Moțiunea cerea demiterea guvernului Dăncilă pentru că a împins România în haos economic, sabotând pilonul doi de pensii, reducând investițiile aproape de zero, renunțând la proiecte de infrastructură care ar fi atras mai multe investiții străine, făcând promisiuni pe care nu le-a onorat, impunând modificări fiscale care au speriat angajatorii și salariații.
Guvernul Dăncilă a făcut din România o țară imprevizibilă, spun parlamentarii opoziției care cred că votul pe marginea moțiunii e o piatră de hotar între un prezent falimentar și un viitor incert.
În plus, spun liderii Uniunii Salvați România, membrii opoziției au devenit țintele unor atacuri care amintesc de comportamentul lui Ion Iliescu față de manifestanții din Piața Universității ân 1990, protestatarii fiind considerați acum ca și atunci legionari, agenți plătiți de servicii secrete străine. PSD a devenit un pericol pentru România, sunt de părere reprezentanții opoziției.
De altfel, în semn de protest și pentru a alarma opinia publică asupra potențialului pericol, parlamentarii USR au intrat în grevă japoneză.
Politicienii majoritari au baricadat clădirea Parlamentului care a fost ore în șir în stare de asediu. Pentru că recent, Uniunea Salvați România a adus în Palatul Parlamentului câțiva protestatari care au ocupat practic holul din fața sălii de plen cu pancarte pe care scria Fără penali sau Hoții, în ziua moțiunii agenții de pază ai Parlamentului au primit ordin să le refuze accesul celor care purtau brasarda pe care scria #fărăpenali, chiar dacă aveau acreditare.
Însă și jurnaliștii au fost sub asediu în această zi, parcă pentru a demonstra că democrația poate fi „corectată sau suspendată” dacă interesele puterii o cer, după cum spunea zilele trecute Florin Iordache, fostul ministru al Justiției.
Acesta de fapt a fost cel care a impus modificarea regulamentului, interzicând membrilor USR să introducă invitați în Parlament. De asemenea, jurnaliștii au fost izolați într-un țarc și au fost delimitate zone interzise lor. Accesul la lifturi a fost restricționat, unele fiind rezervate doar transportului parlamentarilor. Deputatul PSD Eugen Nicolicea a justificat modificarea regulamentului în chiar ziua moțiunii invocând comportamentul invitaților și reprezentanților presei care ar fi încălcat „normele de conduită” din legislativ.
Pentru a nu avea totuși surprize, șefii celor două camere, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, nu au participat la dezbaterile pe marginea moțiunii. Absența a fost, de altfel, stratagema preferată a politicienilor puterii.
Prim-ministrul Viorica Dăncilă și-a apărat echipa de la tribuna Parlamentului susținând că moțiunea este rodul populismului opoziției și conține cel puțin zece dezinformări. Una ar fi, de pildă, că nivelul de trai ar fi mai scăzut ca niciodată. De fapt, în viziunea prim-ministrului, puterea de cumpărare ar fi crescut pentru toți și nu doar bugetarii trăiesc bine ci și cei din domeniul privat. Criticile ar falsifica cu totul realitatea în scopuri electorale. „Pot afirma, spunea ea, că nimeni din sectorul de sănătate nu are venituri mai mici decât în februarie și că medicii au beneficiat de cele mai mari creșteri din domeniul bugetar.”
Ultima dezinformare, spunea Viorica Dăncilă ar fi cea referitoare la reforma din justiție. Este cea mai mare campanie de dezinformare de după Revoluție și intenția ei este de a sabota eforturile majorității parlamentare de a transpune în practică hotărârile Curții Constituționale și Curții Europene pentru Drepturile Omului. Cei care au redactat moțiunea vor să creeze o falsă realitate și să sperie populația cu ea. Aplauzele majorității nu reușesc să acopere scandările: „Demisia, demisia!” de la finalul discursului.
Mitingul de la Parlament a fost un semieșec. Era de așteptat. Liberalii lui Orban făcuseră o repetiție generală cu o zi înaintea moțiunii, când au anunțat că organizează un miting în Piața Victoriei însă din pricina ploii sau a organizării, prezența a fost dezamăgitoare.
Liberalii au spus mai apoi că, de fapt, nu au vrut decât să aducă un omagiu celor care protestează în piață de atâta vreme. Doar că nimeni nu a stat să le asculte omagiul.
Mitingul organizat de USR a avut ceva mai mult succes, dar departe de așteptări. Câteva mii de oameni au ocupat trotuarul din fața legislativului sperând că moțiunea de cenzură împotriva guvernului PSD-ALDE va fi adoptată. Nu mai vrem să fim conduși de mafioți, spun ei.
Unii au încercat chiar să intre în clădire însă au fost opriți. Forțele de ordine au fost de neclintit: „Nu mai sunt locuri în sală, așadar nu mai puteți intra!”.
Toate măsurile de siguranță pe care și le-au luat partidele majoritare ca să nu le strice cineva calculele au fost cumva inutile. Doar 166 de parlamentari au votat pentru căderea guvernului. Vot previzibil în ciuda optimismului afișat de liderii opoziției.
UDMR anunțase încă de la începutul ședinței că nu va vota, nu era sigur că nici măcar că semnatarii moțiunii vor vota împotriva guvernului întrucât opoziția și-a rărit rândurile în ultimele zile prin dezertări la ALDE și PSD și oricum ar fi fost necesare cel puțin 233 de voturi față de cei 152 de semnatari.
Dar opoziția vede partea plină a paharului: chiar dacă moțiunea a fost în cele din urmă respinsă, aceste momente reușesc să limpezească apele în partidele parlamentare care se scutură de balastul traseiștilor politici.
De asemenea, redactarea moțiunii a adus la aceeași masă diverse partide și grupuscule ale opoziției în încercarea de a găsi o soluție comună la o problemă comună. De altfel doar ei au votat moțiunea, parlamentarii PSD și ALDE fiind mai toți prezenți însă refuzând votul. Membrii UDMR au preferat să absenteze.
Nici reacția străzii nu a fost cea scontată de opoziție. Am stat de vorbă cu Ludovic Orban care și-a făcut timp înainte de începerea ședinței să stea de vorbă cu protestatarii din fața Parlamentului. Dacă spera să facă o baie de mulțime, s-a înșelat. Aproape că nu a fost băgat în seamă, poate și pentru că majoritatea celor prezenți erau membri sau simpatizanți ai Uniunii Salvați România.
Ludovic Orban mi-a spus că votul îi va separa pe cei care preferă să rămână sub conducerea dictatorială a grupării Dragnea de cei care doresc democrație în România. „Nu e un vot simplu pentru o moțiune de cenzură într-un regim democratic, susținea el, este o încercare a opoziției de a dărâma un sistem de putere antidemocratic, de a încerca să readucă România pe drumul cel bun”.
Cele trei partide din opoziția parlamentară sunt dispuse să coopereze și nu e exclus s-o facă și pe mai departe, în anul electoral 2019. E prematur, deocamdată, să discutăm despre o înțelegere și un singur candidat, spunea liderul PNL, ci mai degrabă despre o stategie comună. E un subiect delicat: PNL a anunțat acum câteva luni că-l va susține pe Klaus Iohannis pentru al doilea mandat, iar la sfârșitul săptămânii trecute însuși președintele României spunea că s-a decis că va candida din nou pentru Cotroceni. Era a doua zi după ce Înalta Curte anunța condamnarea lui Liviu Dragnea la trei ani și jumătate pentru abuz în serviciu. Astfel că, deși Klaus Iohannis se prezintă ca un adversar al PSD-ului și liderilor acestora, ca și liderii partidelor din opoziție, a vorbi despre un candidat comun ar însemna ca USR și Partidul Mișcarea Populară să renunțe la propriii candidați în favoarea celui al PNL. Iar această posibilitate pare deocamdată foarte îndepărtată.
