În comunicatul emis de Poliție nu se menționează exact despre cine anume este vorba, însă, pe cutiile cu dulciuri se pot observa logo-ul și însemnele blocului politic „Victoria”, controlat de politicianul fugar Ilan Șor.

Cele peste 17.000 de prăjituri cu termen de valabilitate expirat erau plasate în peste 15.000 de cutii. Acestea urmau să fie însoțite de felicitări tipărite, adresate cetățenilor de către conducătorul grupării criminale.

Așa cum cadourile erau pregătite pentru a influența rezultatele alegerilor prezidențiale din 20 octombrie, Poliția a pornit o cauză penală.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | Ce n-au voie alegătorii în campania electorală

În premieră, la prezidențialele și referendumul din 20 octombrie se vor aplica amenzi pentru alegătorii care primesc așa-numitele „pomeni electorale”. Noile sancțiuni au fost introduse vara aceasta de Parlament. Mai exact, în Codul Contravențional a apărut un nou articol, privind „coruperea electorală pasivă”, care prevede amenzi de la 25.000 până la 37.500 de lei.

„Coruperea electorală activă”, adică oferirea „pomenilor electorale”, la fel, se pedepsește penal.

Cetățenii prinși că dau mită electorale pot primi amenzi între 37.500 și 57.500 de lei sau riscă o pedeapsă de pană la 5 ani de închisoare.

Amenzile sunt și mai mari dacă persoanele care corup sunt implicate oficial în campanie electorală.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„A fost primită o notificare oficială din partea română, conform căreia Consulatul General al României la Rostov-pe-Don își încetează activitatea pe 14 octombrie. Funcțiile de prestare a serviciilor consulare în raionul respectiv au fost transferate ambasadei acestei țări la Moscova. Acest pas se datorează deciziei părții ruse: de a denunța acordul interguvernamental bilateral privind deschiderea respectivului consulat. Această decizie a fost luată în decembrie 2023, ca răspuns la acțiunile neprietenoase ale autorităților române”, a spus Zaharova, citată de Ria Novosti.

Prim-ministrul Rusiei, Mihail Mișuștin, a semnat pe 12 decembrie 2023 documentul care denunță acordul din 2005 dintre Rusia și România, prin care a fost înființat consulatul României de la Rostov pe Don.

Consulatul de la Rostov pe Don a fost înființat printr-o Hotărârea de Guvern din 2004, în timpul mandatului de premier al lui Adrian Năstase.

La momentul deciziei rusești de a închide consulatul, singurele activități publice din 2023 reflectate pe pagina Consulatului României din Rostov-pe-Don erau două depuneri de flori, una la monumental comemorativ românesc de la Trusovo și cealaltă la cimitirul militar românesc de la Apșeronsk.

Decizia Moscovei intervine în condițiile în care relațiile dintre România şi Rusia s-au deteriorat după ce Ucraina a fost invadată pe 24 februarie 2022.

În iunie 2023, Ministerul Afacerilor Externe român a solicitat Moscovei să reducă personalul diplomatic care lucrează în Ambasada Rusiei la Bucureşti cu 40 de oameni.

Autoritățile române au justificat decizia de reducere a personalului Ambasadei Rusiei „prin limitarea numărului acestuia la un nivel apropiat de cel al reprezentării diplomatice și tehnico-administrative a României în Rusia”.

În replică, ministerul rus de Externe a transmis că „Rusia va răspunde în consecinţă”.

• Te-ar putea interesa și: Europarlamentarii condamnă interferența Rusiei în alegerile din R. Moldova

Oficialii ruși au decis în august să introducă cote pentru numărul de membri ai personalului diplomatic şi consular al României în Rusia, ca represalii după decizia României de reducere a personalului ambasadei de la București.

România a expulzat în mai multe rânduri, de la începutul invaziei rusești în Ucraina, funcţionari ai Ambasadei Rusiei la Bucureşti, pe unii dintre ei pentru „incompatibilitatea activităţilor acestora cu prevederile Convenţiei de la Viena”.

Rusia a răspuns cu măsuri similare, expulzând același număr de funcţionari ai Ambasadei României la Moscova, în lunile mai şi septembrie 2022.

După invadarea Ucrainei, Rusia a plasat România pe lista ţărilor „neprietenoase”, după ce Bucureștiul a condamnat agresiunea.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sistemul Informațional Transplant (SIT) este destinat prestatorilor de servicii medicale și băncilor de țesuturi și/sau de celule autorizate pentru desfășurarea activităților de donare, prelevare și transplant de organe, țesuturi sau celule umane.

Printre principalele prevederi ale proiectului sunt evidența fișierelor medicale ale donatorilor, formarea registrelor donatorilor și primitorilor din Republica Moldova și crearea modulului de biovigilență pentru raportarea, investigarea, înregistrarea şi transmiterea informațiilor despre evenimentele şi reacțiile adverse grave care pot influența calitatea şi siguranța organelor, țesuturilor şi celulelor umane utilizate la om, spun autoritățile.

• Te-ar putea interesa și: Cum se moare în Moldova în așteptarea unui transplant

Datele obținute vor fi folosite și la alcătuirea statisticilor din domeniu, precum și la formarea resurselor informaționale de stat privind starea sănătății populației.

După ce va fi funcțional, SIT va conține o serie de registre:

• Registrul Național Renal;
• Registrul Donatorilor de organe și țesuturi;
• Registrul Primitorilor de organe și țesuturi;
• Registrul Donatorilor de celule reproductive;
• Registrul Primitorilor de celule reproductive;

SIT va fi gestionat de Ministerul Sănătății, iar Agenția de Transplant va asigura crearea, mentenanța și monitorizarea exploatării eficiente a acestuia.

Autoritățile estimează că implementarea proiectului va costa în jur de 1,36 milioane de lei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sistemul de avertizare publică ar urma să coste până la 5 milioane de dolari.

Măsura face parte dintr-un proiect al Guvernului prin care autoritățile își propun să sporească pregătirea și răspunsul instituțiilor la situațiile de urgență. Din resursele disponibile urmează să fie procurate vehicule și echipamente de intervenție în situații de urgență.

Un alt obiectiv al proiectului se referă la eficientizarea serviciilor hidrometeorologice, prin modernizarea sistemelor de observație hidrometeorologică, a capacităților de prognoză a Serviciului Hidrometeorologic de Stat și prin consolidarea colaborării instituționale și regionale pe acest segment.

Acordul prevede și eficientizarea evaluării și gestionării pericolelor naturale, a riscurilor seismice și a celor legate de climă.

Te-ar putea interesa și: Datele privind transplanturile de organe și țesuturi se vor conține într-un sistem informațional

Potrivit Guvernului, va fi creat un Fond de rezervă pentru dezastre, ca sursă de finanțare pentru atenuarea consecințelor calamităților naturale.

Valoarea proiectului se ridică la 37,4 milioane de euro, bani care vor fi oferiți sub formă de împrumut. Termenul de implementare a proiectului este de 5 ani, urmând să fie încheiat în 2029.

Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie să fie ratificat de Parlament.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În conferința de presă susținută după ședința de Guvern, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu a spus că de acest ajutor vor beneficia pensionarii care au un stagiu de cotizare de 40 de ani sau mai mult și care s-au ales cu o pensie sub 3.300 de lei. Banii vor fi trimiși la începutul lunii noiembrie.

Suma alocată pentru finanțarea acestor ajutoare bănești se ridică la 71 de milioane de lei și este oferită de Programul Mondial Alimentar al Organizației Națiunilor Unite. Nu este prima dată când prin cadrul acestei organizații sunt oferite ajutoare unice pentru pensionari sau alte categorii sociale.

• Vezi și: Ajutoare suplimentare pentru pensionari și persoane vulnerabile pentru sezonul rece

O decizie similară a fost adoptată de Guvern și anul trecut, înaintea alegerilor locale generale din noiembrie. Atunci au primit ajutoare unice peste 56 de mii de pensionari.

Întrebat de ce s-a decis acordarea acestor ajutoare cu 11 zile înainte de alegeri, ministrul Alexei Buzu a spus că desfășurarea programului are loc după un calendar prestabilit și nu are legătură cu campania electorală.

„Si anul trecut am avut alegeri, și anul viitor avem, iar asta nu înseamnă că trebuie să oprim toate programele”, a spus ministrul.

Buzu a mai precizat că Guvernul lucrează la identificarea unei „soluții durabile” pentru pensionarii care au un stagiu de cotizare de 40 de ani și o pensie mai mică de 3.300 de lei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Noua metodologie a fost aprobată, astăzi, 9 octombrie, de Cabinetul de miniștri și a fost consultată cu administrațiile locale din aceste raioane.

Potrivit autorităților, astfel se va sigura o creștere a bugetelor pentru grădinițele subfinanțate. În prezent, din cauza diferențelor de cheltuieli ale grădinițelor din regiunile urbane și cele rurale, există inegalități în sistemul de finanțare a acestora. În zonele cu fonduri insuficiente, instituțiile sunt nevoite să crească numărul de înscrieri în grupe sau să reducă din serviciile oferite, afectând calitatea învățământului preșcolar.

În anul 2023, bugetul total al instituțiilor de învățământ preșcolar la nivel național a fost de peste 5,3 miliarde de lei. În luna februarie, fostul ministrul al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, actualmente, consultant la Ministerul Educației a realizat un studiu care arată că o bună parte din instituțiile preșcolare din Moldova nu sunt utilizate la întreaga lor capacitate și milioane de lei din bugetul statului sunt cheltuite ineficient.

Grădinițele sunt aproape pline în zonele în care există oportunități economice, respectiv, locuri de muncă pentru părinți, cum ar fi municipiul Bălți (87%), raioanele Ialoveni (87%) și Criuleni (84%) sau Găgăuzia (82%).

• Te-ar putea interesa și: De la 30 de copii în grupă la Chișinău, la trei într-o grădiniță din Leova. Autoritățile caută soluții pentru optimizarea cheltuielilor

La polul opus, sunt raioanele din sudul țării, unde grădinițele sunt folosite aproape la jumătate din capacitățile lor, iar la Leova - doar în proporție de 39%.

În satele Troița erau trei copii la grădiniță, în Troian – șase, iar în Vozneseni – 14. Cea din Troița a fost închisă în septembrie, pentru că a rămas fără copii. În R. Moldova activează 1.462 de grădinițe publice.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Instituția precizează că este vorba de doi cetățeni moldoveni din Canada, care au expediat plicurile sigilate. Scrisorile vor fi trimise la Comisia Electorală Centrală de la Chișinău pentru a fi contabilizate, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.

Ambasada R. Moldova de la Ottawa a precizat că plicurile cu buletinele de vot au fost expediate cetățenilor pe 4 octombrie.

Votul prin corespondență este disponibil pentru cetățenii moldoveni din SUA, Canada, Suedia, Islanda, Finlanda și Norvegia, care s-au înregistrat prealabil în acest sens.

Vezi și: Explainer | Cum votezi din diasporă la 20 octombrie

Plicurile cu voturile exprimate vor trebui să ajungă la birourile electorale ale secțiilor de votare pentru votul prin corespondență din SUA, Canada și Suedia până joi, 17 octombrie, ora 18:00.

Pentru votul prin corespondență s-au tipărit 5.427 de buletine de vot, câte 1.809 buletine pentru trei exerciții electorale (două tururi ale prezidențialelor și referendum).

Pentru scrutinele din 20 octombrie, autoritățile au organizat 234 de secții de votare în 37 de state. Dintre acestea trei vor procesa buletinele de vot trimise prin poștă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unui comunicat al spitalului din 9 octombrie, pacienta a prezentat febră timp de 10 zile înainte de internare, iar în acest moment se află în stare febrilă și beneficiază de tratament simptomatic.

Un alt caz de infecție a fost înregistrat în R. Moldova la sfârșitul lunii august, la un bărbat care s-a întors, la fel, din Italia.

Ultima dată, în R. Moldova a fost înregistrat un caz de infecție cu Virusul West Nile în anul 2019.

Virusul West Nile se transmite doar prin înțepătura unui țânțar infectat, dar nu și de la om la om. Probabilitatea ca cineva să se îmbolnăvească de la o singură înțepătură este redusă.

Virusul se manifestă prin simptome similare cu gripa:

• oboseală,
• slăbiciune musculară,
• febră și durere intensă de cap,
• erupții cutanate pe piept.

Majoritatea cazurilor (80%) la oameni se manifestă asimptomatic sau sub forme ușoare care se vindecă de la sine.

• Citește și: În R. Moldova a fost confirmat primul caz de infecție cu virusul West Nile din acest an

Persoanele în etate și persoanele cu mai multe boli prezintă un risc mai mare de a dezvolta forme severe de boală, inclusiv forme neurologice: rigiditatea mușchilor gâtului, vărsături, sensibilitate crescută la lumină, convulsii.

Pentru protejarea împotriva infectării cu virusul West Nile, specialiștii recomandă:

• evitarea expunerii la țânțari: purtați haine de culori deschise, cu mâneci lungi, pantaloni și șosete înalte, mai ales seara;
• utilizarea repelenților (protecție anti-insecte);
• utilizarea substanțelor insecticide în locuință/în jurul locuinței;
• montarea plaselor antițânțar la geamuri/uși;
• înlăturarea condițiilor de dezvoltare a țânțarilor (schimbarea regulată a apei folosite pentru adăparea păsărilor, îndepărtarea acumulărilor temporare de apă, gunoiului menajer etc.).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decizia a fost aprobată de Cabinetul de Miniștri în ședința de miercuri, 9 octombrie, la propunerea ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi.

„Dl Micov are cunoștințele necesare în Armata Națională pentru asigurarea și transformarea instituției de apărare, pentru asigurarea păcii și promovarea valorilor democratice în țară”, a spus ministrul.

Micov a deținut până în prezent funcția de comandant superior al contingentului de pacificatori ai Republicii Moldova pe Nistru.

Anterior, în 2018 a fost numit primul atașat militar al R. Moldova în SUA, iar ulterior, prin cumul, și în Canada.

Funcția de șef al Marelui Stat Major a devenit vacantă după demiterea lui Eduard Ohladciuc numit în noiembrie 2021 de președinta Maia Sandu. Ministerul Apărării a spus că demisa a survenit după ce generalului de brigadă i-a expirat contractul de serviciu militar.

• Te-ar putea interesa și: Cum explică Ministerul Apărării și experții demiterea lui Ohladciuc

Potrivit legislației, șeful Statului Major al Armatei Naționale este numit sau demis din funcție la propunerea ministrului Apărării, prin decretul președintelui R. Moldova.

Șeful Statului Major este comandatul Armatei Naționale și exercită conducerea administrativă, fiind responsabil de dotarea, pregătirea și completarea cu tehnică și armament a trupelor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

• Evghenia Guțul, guvernatoarea UTA Găgăuzia. Ea este criticată în documentul care motivează sancțiunea pentru asocierea cu politicianul fugar Ilan Șor, dar și pentru că a vizitat Rusia fără să fi avut un mandat constituțional, s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin și i-a cerut sprijin pentru Găgăuzia;
• Iuri Cuznețov, șef-adjunct al departamentului pentru relații externe de la Comrat, este sancționat mai ales pentru asocierea cu Guțul;
• Nelli Parutenco este fondatoarea și directoarea organizației Evrazia. Fosta casieră a partidului lui Ilan Șor este sancționată pentru că este în fruntea unei organizații care face propagandă rusească inclusiv în rândul minorilor;
• Ilia Uzun, președinte-adjunct al Comitetului Executiv al Găgăuziei, membru al Adunării Populare, este sancționat inclusiv pentru că s-a întâlnit cu Șor în Israel pentru a discuta despre alegerea lui Guțul ca guvernatoare, dar și pentru că a plănuit și a luat parte la demonstrații împotriva autorităților moldovene, în organizarea lui Șor și a asociaților lui;
• Mihail Vlah, guvernator-adjunct și consilier cu presa al lui Guțul, este acuzat cam de aceleași lucruri ca Uzun, plus de participare la o demonstrație violentă;
• Evrazia, organizație necomercială autonomă pentru promovarea cooperării internaționale, intră pe lista de sancțiuni a UE pentru activitatea sa de propagandă, dar și pentru rolul jucat în canalizarea dinspre Șor și o bancă rusească a banilor destinați unor persoane din autonomia găgăuză.

Știrea vine după ce Liderii Uniunii Europene au decis în luna aprilie să prelungească cu un an, până în aprilie 2025, sancțiunile împotriva a 11 indivizi și o entitate, pentru încercări de destabilizare și de subminare a Republicii Moldova, ca și amenințări la adresa suveranității și integrității sale teritoriale.

• Citește și: SUA o sancționează pe Evghenia Guțul și trei companii moldovene care au livrat piese de avion în Rusia

Pe listă se află încă din mai 2023 politicienii Ilan Șor, Marina Tauber, Vlad Plahotniuc, omul de afaceri rus Igor Ceaika, fostul șef-adjunct de la IGP Gheorghe Cavcaliuc.

Din februarie 2024 le-au fost adăugați șase persoane și o entitate, anume Asociația Oamenilor cu Epoleți „Scutul Poporului”.

Unii dintre cei sancționați de UE au ajuns, pentru aceleași motive, pe liste de sancțiuni din SUA, Canada și alte țări occidentale.

Tauber, Șor și Plahotniuc au contestat în instanțe europene sancțiunile, și așteaptă încă o decizie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cei doi lideri s-au întâlnit la Moscova în marja unui summit al Comunității Statelor Independente (CSI), la 8 octombrie.

Potrivit biroului de presă al prim-ministrului armean, în timpul întâlnirii a fost discutată o gamă largă de probleme și au fost încheiate unele acorduri concrete, inclusiv cel referitor la frontieră.

De la prăbușirea URSS în 1991, trupele de frontieră ruse au asigurat paza frontierelor Armeniei cu Turcia și Iran, care au fost granițe sovietice cu aceste țări.

Potrivit biroului de presă al lui Pașinian, s-a ajuns la un acord conform căruia, începând cu 1 ianuarie 2025, trupele de grăniceri ale Serviciului Național de Securitate al Republicii Armenia vor participa, de asemenea, la protecția frontierelor de stat Armenia-Iran și Armenia-Turcia, iar serviciul la punctul de control al frontierei de stat Armenia-Iran va fi efectuat în întregime de trupele de grăniceri ale Serviciului Național de Securitate al Republicii Armenia.

• Te-ar putea interesa și: Se pregătește un nou summit de sprijin occidental puternic pentru Ucraina, la Ramstein

Relațiile dintre Armenia și aliatul său istoric, Rusia, s-au deteriorat de când Moscova a invadat Ucraina în februarie 2022. Erevanul și-a suspendat apartenența la alianța militară Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) condusă de Moscova, a trimis ajutoare umanitare la Kiev și a organizat exerciții comune cu SUA. În ultima perioadă, Armenia a început să examineze și posibilitatea unei apropieri față de Uniunea Europeană.

Armenia și-a accelerat depărtarea de Rusia după ce în toamna anului trecut, o ofensivă lansată de armata azeră a dus la trecerea regiunii Nagorno-Karabah sub controlul guvernului de la Baku și la exodul a peste 100 de mii de armeni din zonă.

În același timp, Azerbaidjan, rivalul de lungă durată al Armeniei, și-a consolidat relațiile cu Moscova. Luna trecută, președintele rus, Vladimir Putin, a fost la Baku, unde a purtat discuții cu omologul său azer, Ilham Aliev. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pe 8 octombrie, la baza „Camp Butmir” din Sarajevo, a avut loc o ceremonie oficială de inaugurare a participării militarilor moldoveni la teatrul de operații și a fost arborat Drapelul de Stat al Republicii Moldova, a anunțat Ministerul Apărării.

Primul contingent EUFOR ALTHEA al Armatei Naționale este format din 19 militari profesioniști, care timp de șase luni vor executa misiuni de patrulare, de securizare și pază, inclusiv a aeroportului din Sarajevo, a depozitelor de arme și muniții, și altor obiective.

Militarii moldoveni își vor îndeplini misiunea în componența contingentului român, alături de militari din Austria, Bulgaria, Ungaria și Turcia.

Participarea militarilor moldoveni la misiunea EUFOR ALTHEA a fost aprobată de Parlament în luna iulie 2024.

• Te-ar putea interesa și: Parlamentul a aprobat detașarea pacificatorilor moldoveni în Bosnia și Herțegovina

Pentru participarea la operația militară a UE din Bosnia și Herțegovina statul moldovean a prevăzut cheltuieli de cca 7,2 milioane de lei anual, pentru diurnele și asigurările de sănătate ale militarilor.

România ar urma să acopere celelalte cheltuieli: instruirea colectivă la pre-detașare, transport în/din cadrul operației militare, cazarea, hrana, servicii spălare, evacuarea personalului, tratament medical, etc. De asemenea, România va asigura logistica.

Participarea în comun a contingentelor din România și Republica Moldova la misiuni internaționale a devenit posibilă după amendarea acordului bilateral privind cooperarea în domeniul militar. Potrivit modificărilor, cele două țări se vor sprijini în toate aspectele referitoare la pregătirea și participarea la misiuni și operații în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE.

R. Moldova s-a angajat să contribuie la operația din Bosnia în cadrul unei conferințe UE de la Bruxelles, din 18 aprilie 2024, dedicată misiunilor militare europene. În prezent, la operația EUFOR ALTHEA participă militari din 22 de țări.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Nu este limpede ce se va întâmpla în aceste condiții cu summitul programat să aibă loc la baza aeriană americană de la Ramstein (Germania), la care ar fi participat și președintele Volodimir Zelenski.

Vizita de stat a lui Biden ar fi trebuit să dureze trei zile, dar a fost contramandată, ca și cea din Angola, care i-ar fi urmat, astfel ca președintele să poată fi aproape de locuitorii statelor din sud-estul SUA amenințate de uragan. „Nu cred că pot ieși din țară”, a spus Biden.

El urma să discute eventual reprogramare a summitului cu cancelarul german Olaf Scholz, care a spus că înțelege decizia lui Biden.

Reuniunea de la Ramstein urma să reunească peste 20 de aliați ai Ucrainei într-un moment crucial pentru Ucraina înaintea alegerilor prezidențiale americane din noiembrie.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski face apel la arme la Ramstein, în Germania

În ultima vreme, republicanii americani, inclusiv candidații la președinție și vicepreședinție, s-au arătat nemulțumiți că Ucraina ar „seca” banii contribuabililor americani, fără să le întoarcă nimic în schimb.

O sursă guvernamentală germană citată de Reuters a spus că era de așteptat ca Germania să ofere Ucrainei la Ramstein un nou pachet masiv de ajutoare militare.

La ultima astfel de reuniune de la Ramstein, Zelenski a făcut apel la arme suplimentare pentru a respinge înaintarea forțelor ruse, amintește AFP. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Premiul are o valoare de 11 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari), sumă care este împărțită între câștigători, dacă sunt mai mulți. El este acordat de Academia Regală Suedeză de Științe.

„Cei doi laureați ai premiului Nobel pentru fizică din acest an au folosit instrumente din fizică pentru a dezvolta metode care stau la baza puternicului instrument al învățării automate de astăzi”, a motivat structura care acordă premiile, într-o declarație.

Considerat în general cea mai prestigioasă distincție pentru fizicienii din întreaga lume, acest premiu a fost creat, alături de premiile pentru realizări în știință, literatură și pace, prin testamentul lui Alfred Nobel.

Premiile au fost acordate cu câteva întreruperi începând din 1901 (premiul Nobel pentru economie a fost adăugat mai târziu) în memoria omului de afaceri și filantropului suedez care a făcut avere din inventarea dinamitei.

În afara alegerilor uneori controversate pentru pace și literatură - notează Reuters - fizica face adesea cea mai mare vâlvă printre premiile Nobel, lista laureaților din trecut cuprinzând „superstaruri” științifice precum Albert Einstein, Niels Bohr și Enrico Fermi.

• Te-ar putea interesa și: Victor Ambros și Gary Ruvkun câștigă premiul Nobel pentru Medicină

Premiul pentru fizică de anul trecut a fost acordat lui Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L'Huillier pentru activitatea lor în domeniul creării unor impulsuri de lumină ultracurate care pot oferi o imagine instantanee a schimbărilor din interiorul atomilor, ceea ce ar putea îmbunătăți detectarea bolilor.

Premiul pentru Fizică este al doilea din seria celor acordate anual în octombrie. Luni s-a decernat premiul pentru Medicină, miercuri va veni rândul Chimiei, iar joi va fi Literatura.

Vineri, Comitetul Nobel din Oslo va anunța câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace, iar luni vom afla - din nou de la Stockholm - cine este laureatul la Economie. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decizia a fost luată de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE) în cadrul unei ședințe cu șefii direcțiilor raionale și municipale de învățământ.

Asta după ce la examenele de absolvire a gimnaziului de anul trecut cei mai mulți restanțieri, circa o mie, au fost la matematică.

În lunile noiembrie-decembrie ANCE va organiza cursuri de formare pentru profesorii care predau în anul curent în clasa a IX-a disciplinele de examene: limba și literatura română, limba și literatura rusă, limba și literatura română alolingvi, matematica, istoria românilor și universală.

• Te-ar putea interesa și: MEC a prezentat rezultatele testelor de absolvire a gimnaziului. Câți elevi au promovat examenele

Directoarea ANCE, Lilia Ivanov, a mai anunțat că și în acest an școlar Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare vor organiza (la cererea instituțiilor) testarea națională în învățământul primar pentru disciplina matematica prin aplicarea unui test în format digital. Direcțiile de învățământ vor propune lista instituțiilor solicitante și numărul de elevi care doresc să participe la testarea la calculator.

Cheltuielile vor fi acoperite de Banca Mondială în cadrul proiectului „Îmbunătățirea calității educației”.

Totodată, pentru a exclude fraudele, în 2025, examenele naționale de absolvire a gimnaziului se vor desfășura în Centre de examene, asemeni celor de bacalaureat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Buletinele de vot - câte 13 mii pentru fiecare scrutin - și matrița tipografică au fost distruse, după ce autoritatea electorală a constatat imposibilitatea asigurării procesului de vot de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pentru trei secții de votare ce urmau să fie constituite în afara misiunii diplomatice moldovenești de la Moscova.

Astfel, în Federația Rusă vor fi constituite numai două secții de votare, și nu cinci, așa cum a decis anterior CEC. Potrivit oficialilor electorali, MAE nu ar fi reușit să identifice nici edificii, și nici personal pentru constituirea a trei secții de votare în orașele Sankt Petersburg, Iaroslavl și Surgut.

Pe 1 octombrie, MAE și-a menținut recomandarea privind deschiderea a numai două secții de votare în incinta misiunii diplomatice moldovene de la Moscova, în pofida solicitării unor partide de opoziție, între care cel al socialiștilor (PSRM), de a constitui mai multe secții pentru diaspora.

• Te-ar putea interesa și: Socialiștii cer în instanță mai multe secții de votare în Rusia

PSRM a contestat la Curtea de Apel Chișinău decizia CEC de a deschide doar cinci secții de votare în Rusia, unde s-ar afla, potrivit unor estimări neconfirmate oficial, circa 400 de mii de cetățeni moldoveni.

Socialiștii susțin că decizia CEC ar limita „nejustificat” dreptul cetățenilor de a participa la alegeri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Galușcenko a făcut declarația la întâlnirea cu omologul său moldovean, Victor Parlicov, care s-a aflat în vizită la Kiev, luni, 7 octombrie.

Săptămâna trecută, guvernul de la Chișinău a decis să reducă în jumătate stocurile de gaze naturale, până la 50 de milioane de metri cubi, și a aprobat un plan de măsuri pentru asigurarea securității energetice, care ia în calcul și riscul sistării livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană. Oficialii spun că Moldova are deja anumite stocuri de gaze comerciale și nu mai are nevoie de cantități suplimentare, în timp ce spațiul de stocare din România „este limitat”.

Ministrul ucrainean, Gherman Galușcenko, a declarat că asigurarea securității energetice în regiune rămâne a fi o prioritate, potrivit unui comunicat al ministerului Energiei de la Chișinău.

La rândul său, Victor Parlicov a reiterat că R. Moldova este pregătită „pentru orice scenariu”, chiar și după expirarea contractului de tranzitare a gazelor rusești prin Ucraina, de la 1 ianuarie 2025.

„Suntem gata să susținem Ucraina prin toate mijloacele de care dispunem în situația dificilă în care se află sectorul energetic ucrainean în urma atacurilor rusești. În același timp, suntem recunoscători Ucrainei și poporului ucrainean pentru rezistența în fața agresiunii rusești, astfel protejând pacea și în Moldova și întreaga Europă ”, a declarat Victor Parlicov la întrevederea cu delegația ucraineană.

Kievul a spus în repetate rânduri că nu va prelungi acordul de tranzit cu Moscova.

• Vezi și: Explainer | Pe unde mai vin gazele rusești sau de ce a cauzat „alertă” la Chișinău incursiunea ucraineană în Rusia

Anterior, Chișinăul a declarat că, deși nu mai cumpără gaze de la concernul rus Gazprom, totuși, optează pentru menținerea rutelor actuale de livrare a gazelor. Tranzitul prin Ucraina asigură livrările către regiunea transnistreană a Republicii Moldova, controlată de Moscova. Transnistria depinde în totalitate de gazele rusești, pentru care nu plătește nimic, și tot pe baza gazelor rusești tranzitate prin Ucraina funcționează Centrala energetică de la Cuciurgan, care asigură cca 80% din necesitățile de curent electric ale Republicii Moldova.

Teoretic, sistarea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina ar pune presiune pe sistemul energetic moldovenesc, care cumpără curent electric ieftin de la Cuciurgan. Însă, oficiali moldoveni susțin că livrarea gazelor rusești pe rute alternative către Transnistria nu va modifica substanțial prețul curentului de la Cuciurgan, chiar dacă gazele s-ar putea scumpi, deoarece Transnistria oricum nu plătește pentru acestea.

În prezent, Republica Moldova depozitează în Ucraina un volum de 47 de milioane de metri cubi de gaze naturale, ceea ce reprezintă aproape jumătate din stocurile sale de securitate.

La întrevederea de la Kiev, miniștrii Parlicov și Galușcenko au discutat și despre „colaborarea în domeniul aprovizionării cu energie electrică, dat fiind faptul că Republica Moldova și Ucraina sunt conectate ca un singur bloc la sistemul continental european, ENTSO-E”.

În acest context, părțile au abordat subiectul funcționalității sistemului energetic în condițiile atacurilor rusești și măsurile necesare pentru echilibrarea acestuia în situații de urgență, notează sursa citată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Peste 100 de procese verbale privind coruperea electorală pasivă au fost recepționate de Centrul Național Anticorupție (CNA) de la Inspectoratul General de Poliție.

CNA a anunțat că examinează pretinsele încălcări, dar pe unele din ele a aplicat deja amenzi.

Potrivit procurorilor anticorupție, este vorba despre constatarea faptelor de pretindere, acceptare sau primire, personal sau prin mijlocitor, de către un alegător a bunurilor, serviciilor, privilegiilor sau avantajelor sub orice formă, care nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, în scopul exercitării sau al neexercitării unor drepturi electorale în cadrul alegerilor.

Amenzile consistente pentru „pomenile electorale” au fost introduse în legislație anul acesta, în luna iulie, și au intrat în vigoare în august, iar competența aplicării sancțiunilor a fost atribuită Centrului Național Anticorupție.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | Ce n-au voie alegătorii în campania electorală

Pe 7 octombrie, CNA a anunțat reținerea unei persoane și confiscarea unui milion de lei, în diferite valute, în urma unor percheziții desfășurate la Orhei, în localitatea Jora de Jos. Procurorii susțin că un grup de persoane ar fi planificat compromiterea procesului electoral din 20 octombrie în Jora de Jos, inclusiv prin coruperea alegătorilor.

CNA nu precizează despre ce formațiune politică este vorba, dar a publicat imagini după percheziții în care apar simboluri ale blocului pro-rus Victorie-Pobeba, al oligarhului fugar Ilan Șor.

Potrivit investigației, mijloacele financiare ridicate ar fi urmat să fie utilizate pentru remunerarea membrilor de partid și a simpatizanților acestuia, organizarea evenimentelor festive, concertelor, întrunirilor sau altor acțiuni publice, închirierea mijloacelor de transport, alimentarea cu combustibil sau remunerarea șoferilor.

CNA amintește că orice persoană se prezumă a fi nevinovată până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile a instanțelor de judecată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Premiul Nobel din acest an se acordă celor doi oameni de știință pentru descoperirea unui principiu fundamental care guvernează modul în care este reglată activitatea genelor.

„Informațiile stocate în cromozomii noștri pot fi comparate cu un manual de instrucțiuni pentru toate celulele din corpul nostru. Fiecare celulă conține aceiași cromozomi, deci fiecare celulă conține exact același set de gene și exact același set de instrucțiuni. Cu toate acestea, diferite tipuri de celule, cum ar fi celulele musculare și nervoase, au caracteristici foarte distincte. Cum apar aceste diferențe? Răspunsul se află în reglarea genelor, care permite fiecărei celule să selecteze doar instrucțiunile relevante. Acest lucru asigură faptul că numai setul corect de gene este activ în fiecare tip de celulă”, arată Comitetul Nobel.

Descoperirea lor este revoluționară, transmite Comitetul, pentru că „a dezvăluit un principiu complet nou de reglare a genelor care s-a dovedit a fi esențial pentru organismele multicelulare, inclusiv pentru oameni”.

Laureații Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2023 au fost Katalin Karikó şi Drew Weissman pentru descoperirile lor privind modificările bazelor nucleozidice care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARNm eficiente împotriva COVID-19.

• Te-ar putea interesa și: Premiul Nobel merge la cercetătorii care au creat vaccinurile ARNm Covid

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină este acordat de Adunarea Nobel la Karolinska Institutet, la Stockholm, Suedia.

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat de 114 ori unui număr de 227 de laureaţi ai Premiului Nobel între 1901 şi 2023.

Până în prezent, 13 femei au primit premiul pentru Medicină.

32 de ani a fost vârsta celui mai tânăr laureat în medicină, Frederick G. Banting, care a primit premiul pentru medicină în 1923 pentru descoperirea insulinei.

87 de ani era vârsta celui mai în vârstă laureat Nobel pentru medicină din istorie, Peyton Rous, care a primit premiul pentru medicină în 1966 pentru descoperirea virusurilor care induc tumori.

Un duo, tată şi fiu, Sune Bergström şi Svante Pääbo, au primit fiecare câte un premiu pentru medicină. Svante Pääbo a fost premiat la 40 de ani după tatăl său.

Decernarea Premiilor Nobel va continua în această săptămână: marţi - Fizică, miercuri - Chimie, joi - Literatură, Pace - vineri. Luni, 14 octombrie, vor fi anunţaţi laureaţii pentru Economie.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit legislației electorale, alegătorul care, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu se poate deplasa la sediul secției de votare din țară, poate solicita biroului electoral votarea prin intermediul urnei speciale.

Cererile se fac în scris, începând cu două săptămâni înainte de ziua votării şi până la ora 14.00 a zilei precedente votării. În ziua votării, cererile se aprobă de biroul electoral până la ora 14.00 numai la prezentarea unui certificat medical.

• Te-ar putea interesa și: CEC: studenții și elevii vor putea vota în localitatea în care își fac studiile

CEC amintește că persoanele care nu pot să depună singure cererea privind votarea la locul aflării au dreptul să o facă prin intermediul unui membru al familiei sau să solicite ajutorul asistentului social din cadrul primăriei. Dacă, din cauza unei deficiențe fizice, boli sau din alte motive temeinice, alegătorul nu poate semna personal cererea privind votarea la locul aflării, el poate depune personal cererea în formă verbală la sediul secției de votare. În cazul în care cererea nu poate fi depusă personal în formă verbală la sediul secției de votarea, aceasta poate fi depusă telefonic.

În ziua alegerilor, președintele biroului electoral al secției de votare desemnează cel puțin doi membri ai biroului, care se deplasează cu o urnă de vot mobilă şi cu materialele necesare votării la locul unde se află alegătorul pentru ca acesta să voteze, precizează autoritatea electorală.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„La această aniversare tragică, doresc să cinstesc memoria victimelor”, a spus ea într-o declarație scrisă, adăugând că UE „este alături de toți oamenii nevinovați ale căror vieți au fost distruse din temelii din acea zi fatidică”.

Atacul Hamas „a adus suferințe imense nu numai poporului Israelului, ci și palestinienilor nevinovați”, a mai spus șefa executivului UE.

Von der Leyen a reiterat în același mesaj apelul UE pentru o încetare imediată a focului în Gaza și pentru eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor.

De asemenea, ea a promis asistență financiară și ajutor umanitar pentru poporul palestinian și pentru Liban, unde Israelul a pornit mai recent al doilea război, împotriva milițiilor Hezbollah, sprijinite de Iran.

Incidentele antisemite sunt în creștere, a avertizat von der Leyen, promițând mai multe resurse pentru a aborda această problemă.

La 7 octombrie 2023, militanții Hamas, organizație considerată teroristă inclusiv de UE, au pătruns din Gaza în așezări din sudul Israelului, omorând 1.200 de oameni și luând ostatici.

În replică, Israelul a început o operațiune militară cu scopul declarat de a extirpa organizația Hamas. Potrivit bilanțurilor palestiniene, bombardamentele israeliene au ucis într-un an peste 40.000 de oameni din Gaza.

Luni, la prima aniversare a atacului Hamas, agențiile de presă au început să publice de la prima oră mesaje de solidaritate cu Israelul și cu evreii din lumea întreagă de la mulți șefi de stat și de guvern.

La Londra, premierul Keir Starmer a declarat că Marea Britanie „nu va șovăi în căutarea păcii” și a adus un omagiu victimelor celor uciși în urmă cu un an, spunând: „Suntem împreună pentru a ne aminti de viețile curmate cu atâta cruzime”.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a adus și el luni un omagiu victimelor atacului Hamas din 7 octombrie asupra Israelului.

„Durerea rămâne, la fel de vie ca acum un an. Durerea poporului israelian. A noastră. Durerea umanității rănite”, a spus el într-o postare în limba engleză pe platforma de socializare X, postând și în ebraică și franceză.

Aniversarea atacului Hamas a prilejuit numeroase ceremonii de comemorare, inclusiv la Berlin, unde peste 1000 de activiști s-au adunat la Poarta Brandenburg, ca să cinstească memoria victimelor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pentru a-și exercita dreptul de vot la prezidențiale și referendumul constituțional, tinerii vor trebui să prezinte actul de identitate și carnetul de student sau elev al instituției de învățământ din localitatea respectivă.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | Cum se numără alegătorii

Potrivit CEC, acești alegători vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.

La ultimele alegeri prezidențiale din 2020, studenții și elevii au putut vota pe liste suplimentare, dar numai în baza unui certificat pentru drept de vot, obținut în prealabil de la biroul electoral al secției de votare în raza domiciliului sau reședinței valabile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Putin, care se află la putere de un sfert de secol și este tot mai izolat pe plan internațional după invazia din Ucraina, a fost de asemenea felicitat de fostul președinte moldovean Igor Dodon.

Liderul socialiștilor moldoveni și-a postat pe profilul de Facebook luni la prima oră o fotografie în compania lui Putin, în Piața Roșie din Moscova, ambii purtând panglica S. Gheorghe, oranj-maronie.

În textul postării, care este doar în rusă, Dodon vorbește despre recunoștința moldovenilor față de Rusia, care i-ar fi ajutat inclusiv sub conducerea lui Putin, ca „partener strategic”. Dodon condamnă de asemenea politicile „neprietenești” față de Rusia ale actualei conduceri de la Chișinău, considerându-le contrare intereselor naționale ale Moldovei.

În mesajul de ziua lui Putin al liderului din R. Belarus, Aleksandr Lukașenko, este apreciată mai ales ceea ce liderul autoritar de la Minsk numește „misiunea istorică” a Rusiei, pe care Putin ar pune-o în aplicare, relatează Interfax.

R. Belarus sprijină invazia rusească din Ucraina, fără să ia parte la ea direct, cu trupe, și este supusă unor sancțiuni internaționale din această cauză, ca și aliata sa, Rusia.

• Te-ar putea interesa și: Lituania trimite Belarusul la Curtea Penală Internațională: „Putin nu este singurul care ar trebui dus la Haga”

Igor Dodon a fost unul din puținii politicieni străini care l-au felicitat de ziua lui și pe Lukașenko, care a împlinit 70 de ani la sfârșitul lunii august. Pe Putin, Dodon îl felicitase în martie, când liderul rus a obținut un nou mandat prezidențial după alegeri considerate nelibere de către comunitatea statelor democratice.

Lukașenko, numit multă vreme „ultimul dictator al Europei”, aflat la putere de 30 de ani, a fost izolat internațional încă dinaintea lui Putin, mai ales pentru falsificarea alegerilor, reprimarea opoziției și îngrădirea libertății de expresie.

Luni, Putin găzduiește la Moscova o reuniune de șefi de stat din CSI, la care Moldova nu participă, chiar dacă oficial este încă membră în organizația post-sovietică. Mai ales în ultimii doi ani, Chișinău s-a angajat într-un proces de denunțare a tratatelor cu CSI, în diferite domenii, înainte de a părăsi definitiv structura dominată de ruși.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că nu sunt planificate ceremonii legate de ziua de naștere a lui Putin.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Rachete Hezbollah lansate duminică seara au trecut de sistemele de apărare aeriană israeliene și au aterizat în Haifa, al treilea oraș ca mărime din Israel, provocând pagube clădirilor, a transmis poliția, potrivit Reuters.

Presa israeliană relatează că 10 persoane au fost rănite în atacuri cu rachete în Haifa și în orașul Tiberias. Hezbollah a declarat că a vizat un obiectiv militar la sud de Haifa cu o salvă de rachete „Fadi 1”.

În același timp, atacurile aeriene israeliene au lovit duminică suburbiile sudice ale Beirutului, în cel mai intens bombardament asupra capitalei libaneze de când Israelul și-a intensificat campania împotriva grupului Hezbollah susținut de Iran luna trecută.

Armata israeliană a declarat că avioanele de luptă au lovit ținte din Beirut aparținând sediului de informații al Hezbollah și facilităților de depozitare a armelor. Atacurile au vizat și Hezbollah în sudul Libanului și în zona Bekaa.

Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a declarat duminică că Israelul va decide independent cum să răspundă Iranului, chiar dacă se coordonează îndeaproape cu SUA.

„Totul este pe masă”, a declarat Gallant, care urmează să se întâlnească miercuri cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, într-un interviu acordat CNN.

„Israelul are capabilități de a lovi ținte apropiate și îndepărtate, am dovedit acest lucru”.

În timp ce SUA au declarat că nu vor sprijini atacurile asupra siturilor nucleare iraniene, președintele Joe Biden a declarat săptămâna trecută că se discută despre atacurile israeliene asupra instalațiilor petroliere ale Iranului.

Iranul a lansat un atac cu rachete asupra Israelului săptămâna trecută ca răspuns la operațiunile sale din Liban și Gaza, unde militanții Hezbollah și Hamas sunt aliați ai Teheranului într-o așa-numită Axă a Rezistenței.

• Te-ar putea interesa și: Analiză | Moartea lui Hassan Nasrallah este o „pierdere majoră” pentru Hezbollah și Iran

Israelul, care spune că obiectivul său este întoarcerea în siguranță a zeci de mii de cetățeni în casele din nordul Israelului, a promis represalii pe fondul temerilor că tensiunile vor escalada într-un conflict regional total.

Israelul a respins solicitările susținute de SUA și alte state occidentale pentru o încetare a focului în Liban.

Duminică, guvernul american a reacționat la bombardamentele puternice ale Israelului spunând că presiunea militară poate permite diplomația, dar poate duce și la calcule greșite.

Un apel al președintelui Franței, Emmanuel Macron, pentru oprirea livrărilor de arme către Israel pentru a fi utilizate în Gaza a fost întâmpinat cu furie de premierul Benjamin Netanyahu.

„În timp ce Israelul luptă împotriva forțelor barbariei conduse de Iran, toate țările civilizate ar trebui să stea ferm alături de Israel”, a declarat Netanyahu într-un comunicat.

Armata israeliană a emis noi ordine de evacuare pentru locuitorii din sudul Beirutului duminică seara, înainte de noi lovituri.

Duminică seara, Israelul a declarat încă trei zone de la granița sa de nord ca zone militare închise. Alte cinci zone au fost închise săptămâna trecută.

Un atac israelian asupra unei clădiri din orașul montan Kayfoun din centrul Libanului a ucis șase persoane și a rănit 13, a declarat Ministerul Sănătății din Liban. Un atac în orașul vecin Qmatiye a ucis alte șase persoane, inclusiv trei copii, și a rănit 11.

Înaltul comisar al ONU pentru refugiați, Filippo Grandi, a declarat că Libanul se confruntă cu o „ criză majoră de strămutare” ca urmare a escaladării atacurilor aeriene ale Israelului, dintre care unele au încălcat dreptul internațional.

Atacurile israeliene au forțat 1,2 milioane de oameni – aproape un sfert din populația Libanului – să-și părăsească casele, spun oficialii. Agenția ONU pentru refugiații palestinieni (UNRWA) a declarat că 20.000 de refugiați palestinieni au fost strămutați forțat de atacurile aeriene israeliene asupra taberelor din Liban.

Peste 2.000 de persoane au fost ucise în Liban după aproape un an de lupte, majoritatea în ultimele două săptămâni, potrivit Ministerului Sănătății libanez. Ministerul a declarat duminică că 23 de persoane au fost ucise sâmbătă.

Atacuri și în Fâșia Gaza

În Fâșia Gaza, cel puțin 26 de persoane au fost ucise și alte 93 rănite în atacurile aeriene israeliene care au lovit duminică o moschee și o școală unde se adăposteau persoane strămutate, potrivit biroului de presă al guvernului din Gaza, condus de Hamas. Armata israeliană a declarat că a efectuat „lovituri precise asupra teroriștilor Hamas”.

Martorii au spus că numărul victimelor ar putea crește, deoarece moscheea, lângă spitalul Al-Aqsa din Deir al-Balah, a fost folosită pentru a găzdui persoanele strămutate. Armata israeliană a declarat că este folosită ca centru de comandă Hamas.

Palestinienilor din nordul Fâșiei Gaza li s-a spus să fugă la al-Mawasi, pe coasta sudică, o așa-numită „ zonă umanitară” unde se adăpostesc aproximativ un milion de persoane strămutate.

Mawasi, care a fost ținta atacurilor aeriene israeliene mortale, este grav supraaglomerată, iar agențiile umanitare se luptă să ofere chiar și cele mai elementare servicii.

Ministerul sirian al Apărării a declarat că Israelul a lansat duminică atacuri aeriene asupra pozițiilor militare din centrul Siriei, provocând „pagube materiale”.

„Atacurile israeliene au vizat un depozit de arme la sud de Homs și un depozit de rachete din estul orașului Hama”, a declarat pentru AFP Rami Abdel Rahman, șeful Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului din Marea Britanie.

Conflictul din Liban, care a început în urmă cu un an cu lovituri transfrontaliere ale Hezbollah în solidaritate cu Hamas, s-a extins rapid în ultimele două săptămâni.

• Vezi și: Iranul a atacat Israelul cu sute de rachete. Ele au fost în general lichidate

Peste 2.000 de persoane au fost ucise în Liban în aproape un an de lupte, majoritatea în ultimele două săptămâni, potrivit Ministerului Sănătății libanez.

Șeful ONU pentru refugiați a declarat duminică că au existat „multe cazuri” în care atacurile aeriene israeliene au încălcat dreptul internațional lovind infrastructura civilă și ucigând civili în Liban.

Israelul spune că vizează capacitățile militare și ia măsuri pentru a atenua riscul de vătămare civilă, în timp ce autoritățile libaneze spun că civilii au fost vizați. Israelul acuză atât Hezbollah, cât și Hamas că se ascund printre civili, lucru pe care organizațiile vizate îl neagă.

Mii de protestatari au ieșit duminică în stradă în marile orașe din întreaga lume pentru a doua zi pentru a cere încetarea vărsării de sânge în Gaza și în Orientul Mijlociu, în timp ce începutul războiului israelian în teritoriile palestiniene se apropie de prima aniversare.

Aproximativ 40.000 de demonstranți pro-palestinieni au mărșăluit prin centrul Londrei, în timp ce mii s-au adunat la Paris, Roma, Manila, Cape Town, New York, Sydney și Melbourne.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te