30 % din locurile de muncă din industrie sunt neocupate si aproape 20% din sănătate sunt vacante
În 2021, România va avea nevoie de 5 până la 7 milioane de angajați, față de cam 4,9 milioane câți sunt în prezent, potrivit Barometrului forței de muncă, sondaj realizat de PricewaterhouseCoopers la cererea Coaliției pentru Dezvoltarea României.
Acest studiu arată că deficitul de forță de muncă din România ar putea ajunge la un milion o sută de mii de angajați, dacă economia crește la rata prognozată și nu se iau măsuri de creștere a gradului de ocupare.
Guvernul PSD/ALDE de la București nu pare însă deocamdată să se implice și lasă aceste lucruri pe „mâna invizibilă a pieței”, cum o numea economistul și filosoful scoțian Adam Smith.
Dezechilibrele devin însă din ce în ce mai mari, inclusiv din punct de vedere regional.
În Barometrul forței de muncă se vorbește despre niște așa-numite „județe țintă”, unde cererea e mare și oferta mică: Brașov, Cluj, Timiș, Arad, Maramureș, Sibiu, plus București și Constanța.
Spre aceste ținte ar urma să se îndrepte oamenii din județe-sursă: Ialomița, Mehedinți, Teleorman, Vaslui, Vrancea, Bacău, Dâmbovița, Galați, Olt, Gorj, Suceava plus Harghita și Mureș.
Există deci un pol puternic de dezvoltare în Transilvania, altul în Constanța și aria metropolitiană a Bucureștiului.
Restul țării alimentează mai cu seamă vestul țării, unde industriile de vârf se dezvoltă în ritm alert.
Dar cei mai mulți bani continuă să se facă în capitala României, care dă aproape 30% din Produsul Intern Brut al acestei țări.
PIB-ul românesc a crescut în ultimii zece ani cu mai mult de 28%, și prognozele oficiale așteaptă o creștere de 30% în 2021, față de 2017. Optimismul este însă din ce în ce mai ponderat, pentru că în 2018 s-a constantat o încetinire față de 2017.
Productivitatea muncii este de asemenea în scădere (productivitatea e cantitatea de bunuri și servicii produsă de fiecare angajat în funcție de munca depusă).
Cercetarea PricewaterhouseCoopers spune că rata de productivitate ajustată cu nivelul salarial din România a scăzut în majoritatea sectoarelor din cauza creșterilor salariale disproporționate.
Creșterile mari de lefuri din România, făcute mai ales în zona bugetară, au făcut ca salariile din administrația publică să fie pe locul al treilea în topul celor mai mari din țară, după cele din IT și finanțe-bănci.
Pe locul al patrulea se află lucrărorii din utilități, apoi cei din minerit, sănătate și educație, pe ultimele locuri fiind angajații în comerț, arte, agricultură, construcții.
Cele mai multe posturi vacante sunt în industrie 30%, în sănătate 18%, în administrație puiblică și apărare 17%. Există însă cereri și în educație, unde deficitul este de doar 4%, și în construcții, unde doar 3% din locuri sunt neocupate.
Acest tablou devine dramatic dacă adăugăm și alte informații legate de scăderea populației cu 10% în următorii 20 de ani.
Migrația este una din cauzele aceste scăderi. Estimările citate de PricewaterhouseCoopers sugerează că peste trei milioane 500 de mii de de români trăiesc în afara granițelor țării lor.
Experții care au lucrat la acest studiu propun pentru redresarea pieței muncii recalificarea forței de muncă peste 50 de ani, în special în privința competențelor digitale, prelungirea duratei de activitate profesională și activarea parțială a pensionarilor, acoperirea unor deficite cu imigranți temporari și facilitarea „importului de creiere”, condiționarea ajutorului de șomaj al absolvenților de liceu care nu au trecut bacalaureatul de înscrierea într-un program de ucenicie, și încurajarea programului de muncă flexibil și part-time.
