Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri anticipate, patru formațiuni politice ar accede în Parlament, arată Barometrul Opiniei Publice. Este vorba despre PAS, formațiunea care ar acumula cele mai multe voturi, Partidul Socialiștilor, Partidul Șor și Partidul Nostru al primarului de Bălți, Renato Usatîi. În pofida opțiunilor de vot, aproape 60% din respondenți nu au încredere în politicieni sau nu au prezentat o variantă de răspuns. Cât de surprinzătoare par datele Barometrului Opiniei Publice, în comparație cu alte sondaje date publicității în ultima perioadă? O întrebare adresată președintelui comunității WatchDog Moldova, Valeriu Pașa.
Valeriu Pașa: „Se confirmă într-un sondaj făcut public ceea ce se discuta pe surse în Chișinău deja mai bine de o lună că, în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate, cel mai probabil scenariu este că formațiunea politică pro-prezidențială PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate) face de unul singur majoritatea parlamentară.”
Europa Liberă: Asta dacă s-ar întâmpla ca aceste alegeri să aibă loc duminică, dar dacă au loc peste jumătate de an situația se mai schimbă.
Valeriu Pașa: „Da, asistăm la o volatilitate destul de pronunțată a electoratului, nu știm care vor fi trendurile mâine, asta vedem cred că de la primul tur al alegerilor prezidențială până astăzi.”
Europa Liberă: De unde se lărgește bazinul electoral al dnei Sandu?
Valeriu Pașa: „Este greu de spus. Ar fi necesară o cercetare mult mai adâncă să înțelegem de unde au venit acești alegători, dar vedem o destul de pronunțată scădere a numărului de indeciși și cred că principala creștere a fost cam de aici. Este probabil și o inerție, după alegeri prezidențiale este firesc să fie așa, dar nu aș tinde să pun totul doar pe seama acestui val de la alegeri și fireștii susțineri pentru președintele nou-ales, însă asta arată o cu totul altă imagine decât ne-a dat chiar primul tur al alegerilor prezidențiale. Urmează să vedem cum se vor mișca lucrurile, dar, cel puțin, asta explică foarte clar de ce avem ceea ce avem astăzi în parlament și această nedorință pronunțată a hiper-absolutei majorități a deputaților de a accepta ideea alegerilor anticipate. S-a ajuns până la faptul că și acele partide care în ajun de prezidențiale au promis anticipate tot refuză să le facă.”
Europa Liberă: Și credeți că evoluția va duce până unde, la învestirea unui nou cabinet de miniștri sau la anticipate?
Dacă decretul va fi declarat neconstituțional, atunci vom asista la o acutizare a conflictului dintre parlament și președinte...
Valeriu Pașa: „Eu tind mai curând să presupun că va exista un cabinet de miniștri, învestit pe ce cale este mai greu să spunem. Contează foarte mult care va fi decizia Curții Constituționale, care va fi dată astăzi. Eu presupun că, dacă va fi menținut în forță acel decret de desemnare a dnei Gavriliță, parlamentul o va vota pe dna Gavriliță, exclusiv pentru a evita anticipatele. Dacă însă decretul va fi declarat neconstituțional, atunci vom asista la o acutizare a conflictului dintre parlament și președinte, pentru că eu nu cred că Maia Sandu va semna totuși decretul de numire a dnei Durleșteanu sau a oricărui alt candidat susținut de majoritatea parlamentară. Și nu este exclus să ajungem la scenariul impeachment-ului.”
Europa Liberă: Încerca un expert în drept constituțional să-mi explice că totuși impeachment-ul și suspendarea președintelui din funcție sunt două lucruri diferite, pentru că impeachment-ul înseamnă ca procurorul să vină și să o învinuiască de încălcarea Codului Penal, iar suspendarea înseamnă aspectul politic atunci când ar exista două treimi din voturi în parlament și deputații ar putea să o suspende din funcție până la organizarea referendumului și anunțarea rezultatelor acelui plebiscit.
Valeriu Pașa: „Este același lucru. În Constituție scrie clar, în hotărârea Curții Constituționale din august 2020, de asemenea, scrie clar: dacă se votează această procedură cu două treimi, obligatoriu se organizează referendum, există însă nuanțări, dacă acea încălcare presupusă de președinte este sau nu de ordin penal. Dacă este de ordin penal, atunci trebuie să vină procurorul, dacă este exclusiv o chestiune politică (și mie mi se pare că este politică ), atunci se parcurge cumva la tragere la răspundere politică. Oricum urmează să vedem toate aceste lucruri, dar n-aș vrea să reducem toată discuția despre Barometrul Opiniei Publice numai la aspectul referitor la cine și cum trece la alegerile anticipate.”
Europa Liberă: Ce arată aceste date ale sondajului? De fapt, noutățile nu prea sunt mari și multe, pentru că am aflat că Maia Sandu este politicianul care se bucură de cea mai mare încredere, am aflat care sunt partidele care, în caz că duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare anticipate, vor trece pragul. Și ce am mai aflat? Că pe locul doi se menține totuși în topul încrederii cetățenilor Igor Dodon, liderul socialiștilor.
Valeriu Pașa: „Da, ceea ce nu neapărat spune atât de multe despre popularitatea lui, cât despre faptul că alți lideri au totuși randament și mai mic, iar un lucru necesar de avut în vedere este că marea majoritate a datelor pentru acest barometru au fost colectate încă înainte de oficializarea acestei majorități cu socialiștii, Șor și oamenii lui Plahotniuc.”
Europa Liberă: Ea încă nu este oficializată.
Valeriu Pașa: „Ba da, este! Din momentul în care au semnat 54 de oameni pe aceeași hârtie, este o majoritate oficializată.”
Europa Liberă: E semnătura pusă doar pe hârtie, nu este o înțelegere între fracțiuni care ar avea și un program pus pe hârtie – încotro, coaliția?
Dacă astăzi repeți acel sondaj, atunci PSRM și Igor Dodon vor avea un rating și mai prost...
Valeriu Pașa: „Urmează să se expună și Curtea Constituțională, eu nu o tratez politic. Politic, oamenii aceștia s-au asociat, și-au dat arama pe față și au semnat public sub ceea ce era și așa cumva cunoscut în politicul din Republica Moldova. Am vrut să spun însă că, dacă astăzi repeți acel sondaj, atunci PSRM-ul va avea un rating și mai prost și Igor Dodon va avea un rating și mai prost decât l-a avut în acel sondaj publicat ieri.”
Europa Liberă: Și ca să terminăm cu ratingul politicienilor, Ilan Șor se situează pe locul al III-lea. Ce ar sta la baza ratingului lui?
Valeriu Pașa: „Nu aș spune că este o creștere, este o menținere cam a aceluiași nivel. Uitați-vă la rezultatul candidatei Partidului „Șor” la alegerile prezidențiale și veți vedea că cam pe acolo a rămas, nu s-a mișcat nici în jos, nici în sus. Or cunoaștem metodele prin care își mențin electoratul stabil cei din Partidul „Șor”, sunt tot felul de pomeni electorale, fie individual ajutoare pentru diferiți oameni sau investiții în proiecte sociale și de infrastructură din diferite localități. Metoda a rămas aceeași. Mai mult ca atât, eu nu exclud că ei vor avea spațiu de creștere. În condițiile de pandemie, criză economică, sărăcirea populației, ar putea chiar pe undeva să crească, oricum au un plafon, peste 10 la sută nu cred că trec sau pe acolo. În schimb, vedem o cădere liberă a Partidului Socialiștilor, care față de ce dădeau sondajele acum un an, practic de două ori a scăzut nivelul de încredere. Plus la asta, nu trebuie să uităm că acest sondaj nu ia în calcul diaspora, care aduce, după cum vedem, până la 15 la sută din voturi.”
Europa Liberă: Dar unde se pierd voturile socialiștilor?
Valeriu Pașa: „Eu nu exclud că o parte din susținătorii mai moderați ai PSRM au trecut chiar și la PAS, o bună parte dintre ei au mers spre Renato Usatîi și partidul său, cu siguranță au pierdut ceva și în favoarea Partidului „Șor”, unii dintre ei probabil au trecut în zona indecișilor, cert este că majoritatea susținătorilor PSRM s-au dezamăgit de acest partid.”
Europa Liberă: În ultimul timp începe să crească procentul cetățenilor care văd apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană cu ochi mai buni?
Valeriu Pașa: „Da, cu siguranță! Și procesul acesta a luat start încă de prin 2018, odată cu...”
Europa Liberă: A avut urcușuri și coborâșuri de atunci.
Igor Dodon, cel mai prorus politician, a avut toată puterea în mână...
Valeriu Pașa: „Da, dar avem o relativă creștere stabilă în ultimii deja aproape trei ani și cu o creștere pronunțată în ultimul an ce se datorează, în primul rând, faptului că toți cetățenii au avut posibilitatea să vadă ce înseamnă o guvernarea prorusă în Republica Moldova. Igor Dodon, cel mai prorus politician, a avut toată puterea în mână și a demonstrat că nici nu se pricepe la guvernat, că nu are absolut nici un fel de beneficii apropierea de Federația Rusă, nu a primit nici un fel de suport și nici un fel de beneficii economice Republica Moldova nu a avut, din acele investiții private de un miliard de dolari n-a venit nici măcar un leu rupt, decât poate, nu știu, pentru finanțarea campaniei electorale a d-lui și oamenii au văzut că, de fapt, este un mit, ceea ce este în mod evident, pentru că dacă vom sta să analizăm la rece, calm care sunt beneficiile ambelor opțiuni, haideți să le numim geopolitice sau de orientare externă, rațiunea ne spune că nu se compară, că Uniunea Europeană și direcția pro-Vest este singura fiabilă și benefică Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Deci, implementarea proiectelor cu suportul Uniunii Europene...
Valeriu Pașa: „Nu, nu trebuie să ne amăgim, nu ajută... Bine, asta creează un fond, dar nu zecile și sutele de milioane de euro investite în infrastructură și în proiectele sociale în Republica Moldova au contribuit, este calitatea guvernării. Deci, partea opusă, Federația Rusă a livrat contraofertă doar propagandă, deci niște iluzii la televizor. Atunci când au fost testate în realitate, adică guvernarea lui Igor Dodon, iluziile s-au spulberat, oamenii au văzut că este un gol. Mai mult ca atât, după mine, cel mai important rezultat al acestui BOP care merită urmărit este nivelul de încredere în liderii politici internaționali. Vladimir Putin este la minimumul istoric în Republica Moldova în 20 de ani, în 20 de ani de măsurări.”
Vladimir Putin este la minimumul istoric în Republica Moldova în 20 de ani...
Europa Liberă: Pentru prima oară se pare că datele sondajelor arată acest procentaj.
Valeriu Pașa: „Are sub 50 la sută, a scăzut zece la sută în doar trei luni și cred că cel mai mult se datorează...”
Europa Liberă: Pe fundalul protestelor din Rusia și cazul Navalnîi?
Valeriu Pașa: „Nu, zero impact. Nu trebuie să ne amăgim, pe fundalul susținerii indiscrete din partea Kremlinului față de Igor Dodon și această guvernare care este, pur și simplu, urâtă de oameni cu Șor. Deci, astăzi, în percepția din ce în ce mai multor moldoveni Vladimir Putin este cel care susține corupția, lipsa de bună guvernare și indecența în fruntea Republicii Moldova. Oamenilor li se deschid ochii, nu se întâmplă altceva. Și situația din Rusia poate are o anumită contribuție, dar mică de tot și vă garantez...”
Europa Liberă: Dar nu trebuie neglijată?
Valeriu Pașa: „Nu trebuie neglijată, dar este incomparabil și dacă Moscova va continua să-l susțină pe Igor Dodon, care devine din ce în ce mai toxic și mai ales în această alianță cu Șor și Plahotniuc, atunci sunt sigur că și mai puțini cetățeni se vor uita spre Est, ratingul de încredere în instituțiile ruse și în președintele rus va continua să scadă, adică toate proiectele investiționale, toate campaniile de comunicare și promovare a beneficiilor integrării europene n-au făcut atâta cât a reușit să facă Igor Dodon, a obținut toată puterea și a dat de pământ cu interesele geopolitice ale Rusiei în Republica Moldova. Să-l aplaudăm pentru asta! Aș reveni la exact acel rating de încredere al liderilor internaționali, unde Maia Sandu a fost inclusă în același rând și pentru prima dată în istoria cercetărilor BOP de peste 20 de ani avem un politician din interiorul țării care este mai popular decât Vladimir Putin. Aceste cifre arată că se produc schimbări tectonice în societatea moldovenească și tendința asta nu va fi ușor de oprit, eu cred că se va accentua și contează foarte mult ce vor face actorii geopolitici, dacă efectiv nu este probabil personal Vladimir Putin și oficialitățile din Rusia să se delimiteze, să se dezică de Igor Dodon și de ceea ce face Partidul Socialiștilor în Republica Moldova, atunci această tendință va continua. Deci, și-au făcut-o cu mâna lor, așa cum l-au ajutat pe Igor Dodon să ajungă la putere, l-au transformat dintr-un loser politic într-un președinte de țară și cel mai popular politician, exact pentru asta plătesc, pentru că această asociere este la două capete. La fel cum a fost transferul de imagine pozitivă construită de propaganda Kremlinului în Moldova de pe Putin pe Dodon, exact invers activitatea prodigioasă a ex-președintelui Dodon se transpune pe Federația Rusă, pe opțiunea pro-Est și pe imaginea personală a lui Vladimir Putin chiar.”
Europa Liberă: Să vorbim și despre problemele sociale care sunt atinse de către această cercetare sociologică, pentru că rezolvarea lor este așteptată de către cetățeni, ele rămân practic aceleași despre care se vorbește de ani de zile: pierderea locurilor de muncă, salarii mici, pensii mici, șomaj, corupție.
Valeriu Pașa: „Nu se schimbă, din păcate, pe parcursul timpului. Ce vedem crescând în ultimii ani și cumva este o creștere stabilă este grija pentru viitor, iar pandemia doar a accentuat aceste lucruri și asta arată unde este de lucru. Mai mult ca atât, nici măcar cauzele, așa cum le înțeleg moldovenii, nu prea s-au schimbat. Pe primul loc este funcționarea legilor, așa cum înțeleg moldovenii lucrul acesta, adică faptul că legea nu se aplică, combaterea corupției și toate le vezi cam acolo. Am putea să le unim sub termenul de lipsa statului de drept. Moldovenii vor stat de drept, vor ca judecătorul să fie judecător, procurorul să fie procuror, să se facă dreptate și dacă cineva a săvârșit o crimă, să fie pedepsit pentru asta. Moldovenii înțeleg că aici este poate principala sursă. În același timp, nu este de neglijat dorința oamenilor pentru dezvoltarea economiei și vedem și acolo o listă: dezvoltarea industriilor, susținerea agricultorilor... Oamenii dau semnale foarte clare clasei politice și guvernării, guvernanței cam ce este de făcut, așa, omul de rând le simte bine.”
Moldovenii vor stat de drept...
Europa Liberă: Și pentru că e timpul crizei pandemice, respondenții au fost întrebați dacă ar accepta să se vaccineze sau nu. V-au surprins răspunsurile lor?
Valeriu Pașa: „Nu, deloc! Avem cam aceleași cifre pe care le putem găsi în alte țări din regiune și chiar mai bune decât pe alocuri în Europa de Vest, adică nu suntem cu nimic nici mai buni, nici mai răi, este un prim răspuns instantaneu care este și pe fonul acestei infodemii de dezinformare și clasicei atitudini foarte dubioase de tot ce înseamnă știință, dar și autorități. Eu cred că cifrele nu sunt atât de proaste și în momentul în care va porni procesul de vaccinare, marea majoritate vor accepta, adică important este să nu alimentăm această isterie și pe exemplul medicilor, altor categorii care benevol se vor vaccina și totul va fi evident bine cu ei, vor accepta, nu cred că asta este o mare prioritate, important este să nu isterizăm societatea și asta recomandă și specialiștii în comunicare.”
