Pe teritoriul Moldovei vor fi deschise 30 de secții de votare, inclusiv 7 la Chișinău. Veaceslav Saramet, un tânăr din R. Moldova este candidatul PRO România la Senat, pentru diaspora. El îşi prezentă priorităţile pentru Republica Moldova.
Europa Liberă: În studioul Europei Libere de la Chișinău, Veaceslav Șaramet, cel care ar dori să obțină un mandat de senator din diasporă în Parlamentul României, pe 5 și 6 decembrie, vor avea loc alegeri pentru Parlamentul României. Să vorbim despre miza acestui scrutin și despre prioritățile Dvs., care sunt ele?
Veaceslav Șaramet: „Miza este una foarte importantă, alegerile generale, alegerile parlamentare românești, care, după părerea mea, sunt cele mai importante, mai importante decât cele locale și cele prezidențiale, pentru că România este o republică parlamentară și parlamentul are o putere destul de mare, puterea legislativă este consistentă în România. Se întâmplă o dată la patru ani. Eu candidez pentru un post de senator, Colegiul 43, Diaspora. În acest colegiu sunt patru locuri de deputați și două de senatori. După cum foarte bine știți și cunoaștem, parlamentul român este bicameral și sunt nouă candidați la cele două locuri de senator. E ca și la examenele de admitere, unde sunt două locuri și vin nouă...”
Europa Liberă: Și candidați din partea Pro România?
Veaceslav Șaramet: „Eu candidez din partea Pro România, sunt numărul 1 în buletinul de vot.”
Europa Liberă: Viziunile Dvs. politice sunt de stânga?
Cel mai important lucru: testarea gratuită a populației pentru COVID-19
Veaceslav Șaramet: „Centru-stânga, social-democrația europeană, asta este viziunea pe care o promovează partidul. Cel mai important lucru pe care și l-a propus, ca program, care nu ține neapărat de românii din jurul granițelor și românii din diaspora, este testarea gratuită a populației pentru COVID-19, o testare care să fie decontată de către stat. Indiferent că o faci la stat sau la privat, să existe un plafon de decontare și să facem să existe o testare națională. Măcar să știm cine să stea în carantină și cine să meargă liniștit la muncă, cu transport public sau nu. Iar un al doilea deziderat pe care îl are Partidul Pro România (PPR) este să asigurăm un venit minim de criză, pentru că în această perioadă, în ultimul an, foarte mulți români și-au pierdut jobul, și acest venit minim de criză să fie valabil și pentru cei care vin, din diaspora, acasă. Asta înseamnă 1500 de lei de persoană, pe lună, RON, adică lei românești noi, sau 2000 de RON pentru o familie, un venit din care românul își va acoperi necesitățile cele mai de bază și, cumva, acești bani se întorc în economie și creează, mai departe impozite și taxe și susțin bugetul în continuare. Cam astea sunt cele două deziderate, mari și late, iar când vorbim de centru-stânga și social-democrația europeană, vorbim de doi piloni prioritari în societate, despre educație și sănătate, asta e cel mai mai important lucru și cele mai importante domenii care trebuie susținute de stat.”
Europa Liberă: De ce ați ales diaspora? Sunteți stabilit în România de vreo 10 ani, un deceniu de când v-ați mutat acolo, ați fost și cred că și rămâneți antreprenor, de ce cochetați cu politica, de ce ați ales diaspora?
Sunt plecat de acasă de atâția ani și știu cum e să fii plecat de acasă, știu ce e dorul de casă, dorul de părinți
Veaceslav Șaramet: „Asta este o întrebare foarte bună și interesantă. De ce? Din două puncte de vedere: unu- sunt român născut la Chișinău, sunt medic de profesie, am 33 de ani. Într-adevăr, am Facultatea de Medicină și Farmacie și rezidențiatul, acum sunt doctorand la Universitatea Carol Davila de la București. Cumva, sunt plecat de acasă de atâția ani și știu cum e să fii plecat de acasă, știu ce e dorul de casă, dorul de părinți. În același timp, toți candidații de pe lista PPR sunt oameni din diaspora. Fie că vorbim de Ștefan Stănășel, care e la Camera deputaților, e din Italia. Avem colegi din Spania, din Italia. Așa s-a decis și eu mă bucur, că e și ăsta un semnal, de fapt. Să pui un tânăr născut la Chișinău să deschidă lista la senat, la 33 de ani, vârsta minimă la care poți să candidezi pentru senatul României, înseamnă un mesaj clar că tu susții și ai o deschidere extraordinară și te implici în tot ce înseamnă R. Moldova, ca partid. De ce mă implic? Pentru că, pe lângă profesia de bază, de medic dentist, pe care o și profesez zi de zi, eu cred că e foarte important să-i dăm societății mai mult, să ne implicăm. Și cred că în parlamentul de la București trebuie să existe un reprezentant, un basarabean, un tânăr născut la Chișinău, care să se lupte pentru anumite obiective și lucruri, pe care Guvernul României oricum le face, este activ, indiferent de partid. Dar trebuie să fie și un nebun în parlament care să lupte și să continuie aceste proiecte, să dea impulsul în direcția respectivă.”
Europa Liberă: Dumneavoastră ați fost și secretar de stat pentru românii de pretutindeni, în anul 2017, vă este cunoscută diaspora, ați mers în mai multe țări, am urmărit activitatea Dvs., - în general, ce vrea diaspora de la țară?
Veaceslav Șaramet: „Foarte greu de spus. Românii plecați și, în general, românii care au plecat pentru oportunități mai bune, în primul rând le e dor de casă. Și să știți că oamenii se uită cu foarte-foarte mare atenție la tot ce se întâmplă în țară. Se uită la toate măsurile economice pe care le iei, la toate măsurile sociale, în politic ce se întâmplă, și sunt foarte atenți și foarte implicați în tot ce înseamnă acest proces. Ce-și doresc românii, în general, e ce-și dorește fiecare: își doresc o familie, o siguranță pentru copiii lor, își dorește ca atunci când se va întoarce în țară, dacă se va întoarce, să aibă un loc de muncă și, nu în ultimul rând, și copilul să fie integrat în sistemul educațional. Gândiți-vă că avem deja 10-12-13 ani de UE, sunt români care nu doar că au plecat cu copiii în afară, sunt copii născuți în afară, nu s-au născut în R. Moldova sau în România. Când se întoarce un copil în țară și are o română nu foarte bună, pentru că a studiat în Italia, în Spania, și el este integrat în clasele din R. Moldova sau din România, trebuie să ne gândim și la aspectul ăsta. Își doresc ca R. Moldova și România să se dezvolte și la momentul respectiv, să poată să se întoarcă în țară.”
Europa Liberă: Votul din diasporă, cel puțin în ultimii ani, arată că este un vot salvator pentru forțele politice cu viziuni de centru-dreapta.
Veaceslav Șaramet: „Da, mai mult s-a votat, în diaspora, cu orientare spre dreapta, într-adevăr, și președintele a fost ales cam în direcția respectivă. Sunt exemple și exemple. Atunci când se votează parlamentul, trebuie să înțelegem că oamenii votează pe colegiul respectiv și de multe ori se votează candidatul respectiv, mai mult decât partidul. Liderii de partid candidează la București și-i vor vota bucureștenii, liderii din județul Neamț îi votează județul neamț, Bacăul etc. cei din diasporă își votează reprezentanții lor din diaspora. Numărul reprezentanților din diasporă trebuie mărit, la ce diasporă are R. Moldova și România. Dar ajungem și acolo.
Oamenii votează omul. Știu că sunt oameni care votează mai tradițional, oameni care votează împotrivă, de multe ori, oameni care votează cu președintele sau nu. Dar în momentul de față se votează reprezentanții diaspora și e bine să se uite. Și eu sunt sigur că oamenii se uită și urmăresc. Oamenii din ziua de azi, cu toate televiziunile și internetul, dar mai ales cu toată această digitalizare, urmăresc și știu foarte bine ce se întâmplă. Și atunci ei știu că votează omul, mai degrabă decât partidul sau cutumele partidelor respective, sau programele lor naționale. Și atunci e foarte important să ai pe listele din diaspora oameni din diaspora care știu ce e diaspora, cu ce se mănâncă, care sunt problemele. Și atunci când știi care sunt problemele, știi și soluțiile.”
Europa Liberă: Eventual, dacă obțineți acest mandat de senator în Parlamentul României, ce probleme ați putea aborda, care ar viza și R. Moldova, de la tribuna senatului?
Eu cred mult că România trebuie să investească în sistemul de sănătate din R. Moldova
Veaceslav Șaramet: „Primul lucru pe care îl fac când ajung în Parlamentul României, când ajung senator, este să mă asigur de un lucru foarte-foarte important în momentul de față. În programul de guvernare al guvernului de la București, capitolul diaspora și capitolul R. Moldova este la pagina 64 din 64 și are o singură pagină. O să mă asigur, în calitate de senator, indiferent cine are guvernul, nu contează culoare politică, o să mă asigur că capitolul diaspora și capitolul R. Moldova nu este la ultima pagină și nu este decât o pagină, ci că este printre primele capitole și este foarte important pentru guvernul care va urma. Doi la mână, eu sunt medic și este un deziderat al meu, am spus-o peste tot pe unde merg și oamenii mă cunosc, eu cred mult că România trebuie să investească în sistemul de sănătate din R. Moldova.”
Europa Liberă: Cum?
Veaceslav Șaramet: „Vă spun și cum: prin fonduri europene, prin investiții guvernamentale directe, de la guvern la guvern, și prin investiții ale autorităților locale. În România există o lege care spune că, dacă un județ este înfrățit cu un raion din R. moldova, poate face investiții directe, fără acordul MAE, are nevoie doar de acordul de înfrățire, după care poate să facă investiții directe. Un județ poate investi într-un spital din R. moldova, cum s-a și întâmplat. De exemplu, la Hâncești, unitatea de primire urgențe și ambulanțe este reparată și este făcută pe fonduri locale venite din România. S-a investit și în Educație. La Ruseștii Noi, Ialoveni, Dâmbovița a construit o grădiniță. A reparat o școală la Căușeni, dacă nu greșesc, în care nu se mai făcuseră investiții de prin 84. Deci, pe lângă fondurile guvernamentale, la nivel de guvern, și sunt managerizarte de către guvernul de aici, pot fi aceste investiții de la Bruxelles, sau fonduri, mai ales în perioada aceasta de pandemie, există foarte multe fonduri la Bruxelles, specializate pentru sănătate, pentru prevenție, pentru medicamente.”
Europa Liberă: Fondurile sunt oferite României, totuși.
Veaceslav Șaramet: „Nu, sunt fonduri oferite României, sunt fonduri oferite, bilateral, România – R. Moldova, și sunt fonduri oferite pe acel Acord de asociere care a fost semnat pe timpul lui Victor Ponta, între R. Moldova și UE. Nimeni încă nu a anulat Acordul de asociere.”
Europa Liberă: Foarte multe cadre medicale trec Prutul și-și găsesc acolo un job, în speranța că-și vor îmbunătăți condițiile de viață, condițiile de muncă. Cum vedeți Dvs. acest exod de cadre medicale?
Veaceslav Șaramet: „Unul din obiectivele pe care mi le-am propus, pe sănătate, este să oprim acest exod al medicilor. Eu, când spun exodul medicilor, spun și R. Moldova, și România. Eu nu tratez separat acest subiect. Da, există medici care pleacă din românia mai departe și, respectiv, cei din R. moldova încearcă să vină în România. Și acolo întâmpină probleme de birocrație, că nu le este recunoscută diploma de specialitate.”
Europa Liberă: Acum s-a facilitat procedura.
Medicii, pe lângă salarizare, au nevoie și de condiții, aparatură și siguranță la locul de muncă
Veaceslav Șaramet: „A apărut proiectul de lege, dar nu s-au făcut normele de aplicare, HG-ul undeva se pierde, avizul de la Colegiul Medicilor, avizul de la minister etc.,etc. Eu cred că medicii, pe lângă salarizare, și știu asta pentru că sunt medic, au nevoie și de condiții, aparatură și siguranță la locul de muncă. Medicul vrea să ajute omul, mai ales vrea să ajute omul acasă, dar are nevoie de investiții nu doar în salariu – este important să creștem salariile medicilor și trebuie să le creștem, dar are nevoie și de investiții în aparatură, în materiale de prevenție, în materiale de dezinfecție. Un medic, e mai ușor să-și urmeze protocoalele pe care le are de urmat pentru a ajuta omul, atunci când se simte în siguranță și are aparatură modernă în jurul său, când are echipamente de protecție ș.a.m.d. Și atunci, noi trebuie să-i creăm condiții. Când vorbim despre sistemul de sănătate, noi trebuie să aducem sistemul de sănătate din R. Moldova, cel puțin, la nivelul celui din România. Da, trebuie să investim și în cel din România, dar trebuie să le aducem la același nivel, astfel încât să nu mai fie această nevoie a medicilor de a pleca din R. Moldova în România. Atunci când va fi același nivel, medicii nu vor mai pleca. Trebuie să investim. R. Moldova o să ajungă la nivelul acela, dar România poate să accelereze și să ajute cu investiții, cum am spus mai devreme, pentru a aduce nivelul mai sus. Și în momentul când se va ajunge la același nivel, medicii nu vor mai pleca.”
Europa Liberă: Ce alte proiecte bilaterale ar mai putea să fie implementate ca să fie în folosul cetățenilor de pe un mal și celălalt al Prutului?
Veaceslav Șaramet: „Unul dintre subiectele pe care le abordez, și mulți îmi spun Slavic, ești nebun!, eu îmi doresc să existe și o autostradă Chișinău – București.”
Europa Liberă: Autostrada Unirea, se pare, că acum este pusă în joc.
Veaceslav Șaramet: „Da, dar nu se duce până la Chișinău și ce mai ceartă lumea pe punctele din traseu. Eu cred că investiția într-o autostradă București – Chișinău ar aduce multiple beneficii: locuri de muncă, investiții pe ambele maluri ale Prutului. Aduce și servicii conexe pentru antreprenori, care, atunci când sunt investiții atât de mari, au de câștigat. Se plătesc taxe pe ambele maluri ale Prutului. În plus, nu mai petrecem atâtea ore pe drum. Un autocar, de la București la Chișinău, face 9-10 ore! Mi-am propus să abordăm și subiectul pensiilor. În R. Moldova, dacă e s-o traducem în roni, pensia este în jur de 200 de roni. În România, pensia minimă este de 805 roni. Cum ar fi ca nivelul minim al pensiei din R. Moldova să fie măcar la nivelul celei din România? Se poate face acest lucru.”
Europa Liberă: Nu credeți că e o promisiune care doar poate să ademenească votantul, cetățeanul?
Veaceslav Șaramet: „Corect. Atunci când faci promisiunea, spui și soluțiile, cum faci asta.”
Europa Liberă: De unde bani?
Veaceslav Șaramet: „De unde bani? Haideți să facem un calcul simplu: în R. Moldova sunt în jur de 700 de mii de beneficiari de pensii. Dacă luăm acest număr de beneficiari și înmulțim cu pensia minimă pe lună, eu am făcut acest calcul, e aproape un miliard și jumătate de euro, pe an, pentru România. Nu este foarte mult pentru bugetul României, este realizabil!”
Europa Liberă: Adică nu ar fi o povară pentru bugetul de la București?
Când ajutăm bunicii din R. Moldova, noi îi ajutăm nu doar pe ei, ci și pe cei care sunt plecați
Veaceslav Șaramet: „Nu, culmea e că nu! Și se poate face, se poate introduce un amendament ca să fie suplimentat bugetul Casei Naționale de Asigurări de Pensii din România, lucrurile se fac. Bun, dar nu trebuie s-o facem odată tot, haideți să-l facem în etape, odată la șase luni mărim cu atât, cu atât, cu atât, pentru următorii patru ani. Dar trebuie să fie cineva care să reamintească, să impulsioneze, indiferent guvern, să impulsioneze și să aducă acest subiect în discuție. Când ajutăm bunicii din R. Moldova, noi îi ajutăm nu doar pe ei, ci și pe cei care sunt plecați, că sunt foarte mulți plecați foarte mulți basarabeni, în Italia, în Germania, în Spania, în Franța, care trimit bani acasă. Noi, de fapt, îi ajutăm și pe cei de acolo, ajutându-i pe bunici. Pentru că bunicii, în R. moldova, de multe ori au grijă de nepoții celor care sunt plecați și atunci e un ajutor multilateral și eu cred că trebuie să abordăm și acest subiect. Mai este subiectul cu agricultura, unde sunt subvenții care, iarăși, pot fi accesate, pentru a acorda subvenții în agricultură și în R. Moldova, pentru fermieri. Și e foarte important să le acordăm la timp și nu discreționar, așa cum se întâmplă în R. Moldova. Calculul e la fel, subvenția este de 2-3 ori mai mare în România, și pentru un agricultor e important ca subvenția să fie acordată nu în noiembrie sau în decembrie, ci în februarie sau în martie, ca el să poată să lucreze pământul, hrana pe care o aduce pe mesele oamenilor.”
Europa Liberă: Haideți să vorbim și despre tineri, pentru că de mai mulți ani, statul român oferă burse studenților din R. Moldova, în România și-au făcut studiile foarte mulți tineri, era un reproș din partea autorităților R. Moldova că tinerii pleacă acolo și nu mai revin. Totuși s-ar putea ca să revină cândva cei care fac carte la București, în alte orașe ale României, să revină în R. Moldova?
Veaceslav Șaramet: „Am cunoștință personal de tineri care și-au făcut studiile la București, la Bacău, la Iași, care s-au întors...”
Europa Liberă: Cluj, Alba-Iulia...
Veaceslav Șaramet: „Cluj, Alba-Iulia, Timișoara...”
Europa Liberă: Suceava...
Veaceslav Șaramet: „Ideea este următoarea, tinerii, dacă vor să plece la studii, nu vorbim doar de România, ci de Occident...”
Europa Liberă: De toată lumea, da.
Veaceslav Șaramet: „Dacă vor să plece, pleacă. România oferă 5000 de burse pentru etnicii români basarabeni. Dar acele locuri nu se ocupă an de an, se ocupă 2-3 mii, pentru că sunt atâția care vor să meargă. Un număr dintre ei vor rămâne, un număr dintre ei vor pleca mai departe, un număr dintre ei se vor întoarce. Dar ce trebuie să facă România în continuare pentru R. Moldova, din punctul ăsta de vedere, culmea este, să investească și în sistemul educațional, dar mai ales la nivel de grădinițe și de școli, ca tinerii basarabeni să aibă opțiuni. Tu trebuie să le pui opțiunea pe masă și atunci tânărul decide, credeți-mă sunt foarte cu picioarele pe pămînt, ei știu foarte bine ce trebuie să facă. Ce ar trebui de făcut în România, și acesta este un punct pe care o să-l bat foarte des și o să-l spun foarte des, eu am plecat la studii în 2006. Am avut bursa de 50 de dolari, atunci, prin 2008-2009, bursa a devenit 65 de euro. De atunci până în 2020, bursa oferită etnicilor români tot e de 65 de euro. Asta este ceva foarte rău, noi trebuie să dublăm, cel puțin, valoarea bursei.”
Europa Liberă: Iarăși, de unde bani?
Veaceslav Șaramet: „Iarăși, se calculează și este foarte ușor. S-a făcut acest calcul, s-a promovat un HG, la un moment dat, care după aia a picat, în care, dacă iei 65 de euro pe lună, la câteva mii de etnici bursieri din țară, nu este un efort extraordinar pentru bugetul Ministerului Educației din România, care are un buget destul de consistent. Atunci când mărești bursa asta și o dublezi, tu de fapt ajuți nu doar tinerii, că trebuie să ne gândim și la efectele măsurilor pe care le luăm, tu-i ajuți și pe cei de acasă, pe părinții lor din R. Moldova...”
Europa Liberă: ... să nu mai fie o povară financiară pentru familie, asta lăsați să se înțeleagă.
Ajuți și R. Moldova, atunci când mărești bursele tinerilor, a elevilor și a studenților din România
Veaceslav Șaramet: „Da! de fapt, tu ajuți și R. Moldova, atunci când mărești bursele tinerilor, a elevilor și a studenților din România. Sunt niște lucruri care, dacă sunt gândite și răspunzi la întrebarea de ce?, vezi că efectele sunt multiple și sunt foarte bune. Pe partea asta, de educație, știm foarte bine că, atunci când Victor Ponta a fost prim-ministru al României, s-au dat și 20 de milioane de euro și s-au reparat 800 de grădinițe, s-au dat și 100 de microbuze școlare, pentru transportul elevilor... ”
Europa Liberă: Știți cum se zice, nu le-a dat Victor Ponta, le-a dat statul român.
Veaceslav Șaramet: „Eu asta am spus. Eu sunt un promotor al ajutoarelor oferite de statul român, indiferent de guvern.”
Europa Liberă: De culoarea guvernului.
Veaceslav Șaramet: „Da, de culoarea guvernului de la București. Eu cred că România trebuie să ajute necondiționat. Unii mă ceartă pentru asta, cei care cred că ar trebui puse niște condiționalități. Nu, pentru că România trebuie să ajute necondiționat R. Moldova, trebuie să aibă grijă ca ajutoarele să ajungă acolo unde trebuie, dar nu trebuie puse condiții și ar trebui comunicat mai mult despre aceste ajutoare. Uneori la cetățenii din R. Moldova, la urechile lor, nu ajung atât de bine aceste informații și aici, iarăși, este rolul și a unui parlamentar, și al unui senator din diaspora, mai ales dacă e născut la Chișinău sau vine din rândurile basarabenilor – să aducă, să comunice, aceste lucruri extraordinare și bune, și sustenabile, pe care le face România pentru cetățenii de peste Prut.”
Europa Liberă: Și despre dosarul cetățeniei ce ne puteți spune? Pentru că, oricum, tare multă lume așteaptă să-și depună dosarul, să obțină cetățenia României și calea rămâne a fi foarte anevoioasă, multe probleme, această așteptare duce la crize de nervi. Ce ne puteți spune, s-ar putea întreprinde ceva la bucurești ca să se ușureze povara cetățeanului care așteaptă cetățenia României?
Veaceslav Șaramet: „Cunosc foarte bine tot procesul, pînă la obținerea, în ziua de azi...”
Europa Liberă: Sunt cetățeni care așteaptă trei ani!
Veaceslav Șaramet: „Părinții mei, eu, am depus la cetățenie în 99 și am obținut-o în 2002 – trei ani! Culmea e că din 99 până acum, tot trei ani durează ca să o obții, poate chiar mai mult. După ce omul obține, ordinul îi vine prin poștă, el trebuie să se programeze la jurământ. Sunt cozi la programare la jurământ, mii de oameni care stau în cozi! După aia trebuie să-ți faci transcrierea certificatului de naștere și de căsătorie, dacă e cazul. Nu mai zic la buletin și la pașaport. Peste tot sunt cozi. Cum se rezolvă tot acest proces? Legislativ vorbind, termenele sunt foarte clare: 6 luni. Or, nimeni nu respectă aceste termene. Cum faci ca aceste termene să fie respectate? Foarte simplu! Prin digitalizare și transparentizare totală. Dacă toate s-ar întâmpla online și lucrurile ar merge...”
Europa Liberă: Politicienii vorbesc frumos, în realitate, lucrurile sunt mai urâte.
Veaceslav Șaramet: „Nu sunt doar vorbe. Trebuie să ne așezăm la o masă și să-i punem pe oamenii ăia să formeze niște platforme în care lucrurile să funcționeze, și omul să stea de acasă, să se programeze de acasă, să nu stea site-urile blocate, despre asta e vorba.”
Europa Liberă: Se cunoaște numărul cetățenilor care au obținut cetățenia României?
Veaceslav Șaramet: „Din R. Moldova sunt peste un milion, dar oricum e foarte greu de centralizat această informație.”
Europa Liberă: Despre ce vorbește acest număr?
Veaceslav Șaramet: „Despre faptul că ar trebui să fie patru și ar trebui ca toți cetățenii să aibă cetățenia României. Atunci când toate persoanele din R. Moldova o să aibă cetățenie, atunci o să fie sistemul de sănătate la același nivel, sistemul de educație la același nivel, sistemul administrativ la același nivel, Unirea s-a întâmplat, procesul s-a terminat. Mai e un hotar acolo, la care nu se uită nimeni. Despre asta e vorba. deci, trebuie acordate în continuare și trebuie facilitat. Omul își dorește și vrea să aibă. Și nu merge vorba doar despre a călători, că sunt oameni care-și obțin cetățenia pentru a călători, dar sunt oameni care simt românește și vor să-și obțină cetățenia. Și fac asta cum am făcut-o și noi în 99-94, când s-a obținut. Și asta se întâmplă și în ziua de astăzi.
Sunt și alte tipuri de persoane, dar pădure fără uscături nu există. Dar România trebuie să ofere acest drept! Și bun, în momentul de față, legislația este cu dobândirea, haideți să facilităm această legislație, s-o digitalizăm, s-o transparentizăm, nu mă mai duc în digitalizarea serviciilor consulare, că și asta e un lucru pe care trebuie să-l facem. Vin unii candidați și-mi spun, hai să mărim numărul angajaților din consulate, ca să oferim serviciile. Nu, noi nu trebuie să mai mărim aparatul administrativ și să-l facem mai complex și mai greoi noi trebuie să-l digitalizăm, omul să stea de acasă, să intre pe platformă, pe site, să-și introducă CNP-ul și să-i apară certificatul de naștere, să-și dea print și să fie bun. Asta trebuie să se întâmple, nu să se ducă să dea cerere, să stea la coadă, după 60 de zile să i se răspundă și să zică: de fapt nu aici trebuia să depui cererea, ci în altă parte.”
Europa Liberă: Știți care e concluzia cetățenilor? Politicienii vorbesc atât de frumos, ca să obțină simpatia și votul, ca după asta politicienii să-și amintească de cetățean la o distanță de patru ani.
Veaceslav Șaramet: „Exact, eu mă regăsesc total în cuvintele pe care le spuneți Dvs. Pentru că eu cred că sunt cetățeanul care văd asta. Văd cum vin alți politicieni, o dată la patru ani, și vorbesc frumos și fac, și dreg. Eu, în suflet, sunt ONG-ist, m-am implicat tot timpul pe partea asta de voluntariat, și unde am fost, și unde am ocupat funcții, și în an centenar – secretar de stat pentru românii de pretutindeni, am încercat să rezolv problemele una câte una. Nu poți să le faci pe toate, dar mai implică-te, din moment ce ocupi o funcție! Nu mai veni doar o dată la patru ani, vino o dată la două-trei luni, întreabă, conectează-te cu oamenii, nu veni doar în plimbări și în trabucuri, și în petreceri! Conectează-te cu oamenii prin internet, că avem internetul la dispoziție, ascultă-i și rezolvă-le problemele. Știți ce mi-au povestit în campania asta electorală? M-a sunat un tânăr de la Londra și mi-a semnalat o problemă extraordinar de importantă, pe care eu o cunoșteam, dar nu atât de bine: problema permiselor de conducere a persoanelor din diasporă din Marea Britanie, mai nou și Germania, și toată Europa. Sunt permise românești, dar sunt făcute în R. Moldova (cele pe spate cu MD), au probleme atunci când vor să muncească corect.”
Europa Liberă: Eu știu că pe bilaterală se negociază de foarte mult timp această problemă, dar nu se reușește.
Chestiunile se pot rezolva, dar nimeni nu le ascultă și nu le vorbește
Veaceslav Șaramet: „Dar cetățeanul cinstit și care vrea să muncească corect, este afectat. Nu i se recunoaște acea vechime, are de plătit asigurare mult mai mare, doar de un an, în loc de 15, și atunci, în loc banii aceia să meargă în familie, să meargă acasă, înapoi în Moldova, în Europa se duc pentru asigurare. Și atunci noi, cum suntem, descurcăreți, începem să gândim diferite soluții, dar nu, ar trebui să fie rezolvată sistemic. Și asta se poate face prin anumite demersuri. Cred eu, sunt două soluții, chiar trei, dacă stăm să ne gândim. Unu: în calitate de senator, iei legătura cu guvernanții de la Londra și le spui care e problema și le spui care pot fi soluțiile. Sau poate fi făcut la nivel legislativ, din România. Deci chestiunile se pot rezolva, dar nimeni nu le ascultă și nu le vorbește. Noi ne amintim o dată la patru ani și vrem vot electronic! Vot electronic e foarte important să avem, pe lângă votul clasic, votul prin corespondență, dar pe lângă votul electronic, pe care-l cerem o dată la patru ani, haideți să rezolvăm, să dăm oamenilor servicii consulare de care au nevoie zi de zi și totul să fie digitalizat. Mai mult decât vot electronic! Adică, eu prioritizez cumva lucrurile, încât să le putem face. Încă o dată spun: n-o să le putem face pe toate, dar trebuie să ne propunem și, în calitate de parlamentar, în calitate de senator în parlament, trebuie să fii acela care aduce acest mesaj în opinia publică și vorbește despre el.”
Europa Liberă: Să sperăm că se scurtează totuși distanța de la vorbă la faptă. Mulțumim mult pentru această discuție și succese!
Veaceslav Șaramet: „Eu vă mulțumesc mult pentru invitație și vă mulțumesc mult pentru tot ceea ce faceți, să știți că eu urmăresc interviurile Dvs. din teren și sunt extraordinar de mulțumit de cum puneți problema de fiecare dată.”
Europa Liberă: Mulțumim tare mult și, reamintim, sâmbătă și duminică, cetățenii R. moldova care au și cetățenia României sunt așteptați la urnele de vot să-și exprime...
Prezența contează!
Veaceslav Șaramet: „Am și uitat să spun, e important să spunem cetățenilor că se poate vota în diaspora două zile, și în 5, și în 6 decembrie, nu doar pe 6 cum e în România. E important să spunem cetățenilor să meargă la vot în siguranță, să-și ia pix și mască, să păstreze distanța socială. De aia e bine să meargă de sâmbătă, ca să nu se formeze acele cozi. Important e să spunem că pe mine mă găsesc la poziția 1 pe buletinul de vot și cel mai important e să spunem că prezența contează! Indiferent pentru cine votează, pentru ce partid și pentru ce candidat, prezența din R. Moldova este cu cât mai mare, cu atât mesajul transmis la București este mai puternic. Mesajul fiecăruia este mai puternic. Oamenii, decidenții de la București, se uită la prezență, se uită și urmăresc și atunci cei care dețin cetățenia e bine să se ducă și să-și exprime acest vot. E un exercițiu democratic, până la urmă, și un drept constituțional.”
