Moldova, pe calea unei Curți Anticorupție: Lecții din Ucraina

Într-un recent interviu cu Europa Liberă, Wolf își aduce aminte că președinta Maia Sandu i-a vorbit despre această idee încă în 2022, la Conferința internațională de Securitate de la München, din Germania.

Cât de repede ar putea fi creată? „Depinde de conjunctura din Moldova”, spune Wolf, dar ar putea să fie funcțională în decurs de șase luni, după ce legea a fost adoptată și judecătorii aleși, cum a fost cazul în Ucraina.

Tot ca în Ucraina, experți străini ar putea ajuta la procesul de selectare a judecătorilor, dar numai cu un drept de veto. Judecătorul american nu este însă sigur că ideea – vehiculată în Moldova - de a aduce fie și temporar, judecători din afara țării ar putea funcționa, „depinde dacă permite Constituția”. Ce ar putea funcționa, la fel ca în cazul ucrainean, este să fie creată o comisie de experți care să consilieze, sa-i ghideze pe judecătorii moldoveni, fără să se amestece însă în dosare specifice sau luarea vreunei decizii.

Judecătorul federal Mark Wolf este unul din inițiatorii și liderul Inițiativei Internaționale pentru Integritate, care militează pentru înființarea unei Curți Internaționale Anticorupție, proiect sprijinit de mulți lideri politici și decidenți din lumea întreagă, între care și președinta Maia Sandu.

• În Ucraina, inițiativa unei Curți Anticorupție a apărut încă din 2016.
• Era de o importanță vitală. Existau deja Biroul Național Anticorupție, NABU și o procuratură anticorupție, SAPO care-și înaintau însă dosarele în tribunale naționale percepute drept extrem de corupte.
• Experții internaționali, 12 la număr, au ajutat la selectarea judecătorilor pentru Înalta Curte Anticorupție (ÎCA). Nu alegeau direct, aveau însă posibilitatea de a se opune prin veto unei candidaturi.
• După crearea Curții, s-a înființat un grup de experți internaționali, care urmărește modul cum lucrează ÎCA, îi consiliază pe judecători și, la nevoie, girează pentru integritatea lor.
• Eforturile Moldovei de a crea o Curtea Anticorupție se bucură de „un sprijin solid” din partea Statelor Unite.
• Se pare că președinta Maia Sandu sprijină crearea unei Curți Internaționale Anticorupție, și pentru că vede în ea o „asigurare” că lupta cu marea corupție poate continua, chiar dacă funcționarea curții naționale ar fi obstrucționată de o nouă putere politică la Chișinău.

  Your browser doesn’t support HTML5

  Interviu cu judecătorul federal american Mark Wolf, președintele Inițiativei Internaționale pentru Integritate

Europa Liberă : Ați participat la crearea Curții Anticorupție din Ucraina. Povestiți un pic despre aceasta experiență. Care a fost rolul dumneavoastră și al Inițiativei Internaționale pentru Integritate (III)?

Mark Wolf: „Sunt Mark Wolf, judecător federal al Statelor Unite [la nivelul de district judiciar] și liderul Inițiativei Internaționale pentru Integritate. Misiunea acestei Inițiative este de a ajuta la întărirea cadrului necesar pentru pedepsirea cleptocraților, a liderilor corupți. Suntem cunoscuți mai ales pentru campania pe care am lansat-o în vederea înființării unei Curți Internaționale Anticorupție.

În 2016, în Panama, în cadrul unui program anti-corupție, l-am întâlnit pe Iehor Sobolev, președintele Comisiei parlamentare anticorupție din Ucraina. El mi-a vorbit despre interesul Kievului pentru înființarea unei Curți Anticorupție. Un plan sprijinit masiv de comunitatea donatorilor internaționali, FMI, Banca Mondială, UE și Statele Unite. Dar neagreat atunci de președintele Petro Poroșenko.

Inițial l-am ajutat pe Iehor [Sobolev] să negocieze cu Banca Mondială, cu FMI, cu membri ai Congresului american, să obțină sprijin pentru idee și finanțare.

Crearea unei Curți Anticorupție era foarte importantă pentru Ucraina. Existau deja Biroul Național Anticorupție, NABU și o procuratură anticorupție, SAPO care-și înaintau însă dosarele în tribunale naționale percepute drept extrem de corupte. Și cred că așa erau.

Înființarea Curții Anticorupție devenea esențială. Într-un târziu, președintele Poroșenko a acceptat ideea și s-a formulat proiectul de lege pentru înființarea Curții.

S-a pus problema cum vor fi aleși judecătorii și cum se putea asigura că aceștia sunt cinstiți? Legea prevedea crearea unui grup de experți internaționali, care să participe la procesul de selectare. Nu puteau vota cine va fi ales judecător, însă dacă majoritatea experților cădea de acord, puteau să se opună prin veto unei candidaturi.

Comunitatea internațională putea numi până la 48 de experți în această comisie, dar nu mai puțin de 12. La sugestia lui Iehor Sobolev, Inițiativa Internațională pentru Integritate a pledat ca în comisie să fie numai 12, să se reducă posibilitatea de a fi cooptate și persoane mai puțin calificate. Comunitatea donatorilor externi a acceptat numărul de 12. (...) Le-am recomandat celor din comisia de selecție: dacă sunt puși în fața alegerii între o persoană tânără, dar fără experiență, și una cu experiență dar cu o integritate dubioasă, să aleagă persoana tânără. Experiența se poate acumula, dar dacă o persoană cu experiență nu a fost cinstită până atunci în cariera de judecător, nici nu o să mai fie. În linii mari, au urmat acest sfat și, așa, Curtea a fost creată.

Durează până [CA] devine operațională și începe să lucreze dosare, dar chiar și în perioada asta, împreună cu experți anticorupție ai Uniunii Europene, am început să-i îndrumăm, să-i sfătuim pe judecători [CA]. Am fost de trei ori la Kiev, înainte de pandemie, ne-am întâlnit cu judecătorii, am răspuns la întrebări, le-am explicat cum funcționează un judecător într-o democrație. Un efort de „mentoring”, întrerupt de război, dar care sper să fie reluat.

Am strâns un grup de experți internaționali care să monitorizeze munca judecătorilor de la Înalta Curte Anticorupție, dar sa-i și sfătuiască și să le gireze integritatea, dacă sunt acuzați că deciziile lor sunt politice, și aceste acuzații sunt inevitabile.”

Europa Liberă : În R. Moldova există deja o propunere a președintei Maia Sandu privind Curtea Anticorupție, urmează să fie elaborat un proiect de lege care să treacă prin Parlament. Cât durează de la adoptarea legii privind înființarea unei Curți Anticorupție – proces care poate merge destul de repede – și momentul când începe să funcționeze, să examineze primele dosare ?

Mark Wolf :„ În cazul Ucrainei, după ce au ales judecătorii, a durat cam șase luni până au început să examineze dosare.

În cazul Moldovei, depinde mult de circumstanțele locale. Dacă se adoptă legea, dacă există finanțare, dacă în timp ce se aleg judecătorii, se găsește și un sediu corespunzător...Inițial în Ucraina, judecătorii lucrau într-un sediu total nepotrivit, era prea mic, nu se putea asigura securitatea. Până ce președintele Curții Anticorupție s-a adresat președintelui [ucrainean Volodimir] Zelenski să-i ceară un sediu adecvat, și l-a obținut. Așadar, sunt lucruri care pot fi făcute în paralel, cum este selectarea judecătorilor și găsirea unui sediu potrivit.

Înțeleg că acum în Moldova este și un nou Procuror Anticorupție din Statele Unite.

(...)Ca să funcționeze Curtea, trebui să fie și dosare pregătite temeinic, pregătite de o persoană cu suficientă experiență și cunoștințe despre corupția la nivel înalt. Toate aceste elemente determină cât durează până ce Curtea este funcțională, la care se adaugă voința sau lipsa de voință politică.

Experiența din Ucraina, din fericire, nu când vine vorba de Curtea Anticorupție, ne arată că la insistențele donatorilor externi s-au creat o serie de instituții anticorupție, care însă au fost „populate” cu persoane care nu erau dedicate misiunii, din contra, încercau să o saboteze.”

Europa Liberă : Ca și în Ucraina, și în R. Moldova există deja un Centru Național Anticorupție, o Procuratură Anticorupție. De ce nu sunt suficiente, și mai este nevoie și de o Curtea Anticorupție care să judece marea corupție ? Cum ați defini „marea corupție” ?

Mark Wolf : „Marea corupție presupune utilizarea, de către liderii unei țări, a funcției publice pentru a obține câștiguri personale. În cazul Curții Internaționale Anticorupție, va fi vorba de prim-miniștri, de persoane pe care aceștia le numesc în alte funcții de conducere dar categoria se va extinde. Un grup de 44 de experți internaționali lucrează acum la statutul Curții Internaționale Anticorupție. În esență este vorba de înalți funcționari, care-și folosesc poziția pentru câștiguri personale, fie că este vorba de ei, de familiile lor sau de prieteni.

O Curte Anticorupție a fost vitală pentru Ucraina și înțeleg că ar fi vitală și în Moldova pentru că - din câte am înțeles, nu este experiența mea directă - pentru că judecătorii din Moldova, foarte mulți dintre ei sunt percepuți - pe drept se pare - drept foarte corupți.

Chiar dacă ai anchetatori care strâng dovezi concludente despre un caz de corupție la nivel înalt și procurori anticorupție dispuși și capabili să întocmească dosare bune, acestea pot să ajungă în fața unui judecător corupt și atunci nici cazul nu este judecat corect, nici rezultatele nu corespund așteptărilor. De aceea este nevoie de o curte specializată.

Actul de justiție este un sistem în care judecătorii joacă un rol cheie, la fel ca anchetatorii și procurorii. Dacă un element din acest sistem nu funcționează, întreg sistemul este disfuncțional.”

Europa Liberă: În comparație cu Ucraina, R. Moldova este o țară mică, cu mult mai puține resurse umane. De aceea se vehiculează și idee de a aduce, poate temporar, judecători din străinătate pentru această Curte Anticorupție. Ar fi o soluție?

Mark Wolf: „Ar putea să funcționeze, dacă permite Constituția, și nu cunosc prevederile Constituției moldovenești. S-ar putea să nu fie legal.

Ce este însă sigur posibil este de a aduce judecători străini care să lucreze strâns cu judecătorii moldoveni. Fără să se amestece în dosarele în lucru sau să influențeze, cumva, deciziile judecătorilor moldoveni. Ar fi vorba de „ghidaj”, de „mentoring”, un proces care să aibă loc independent de dosare precise. Dacă un expert străin s-ar implica direct într-un dosar, chiar dacă nu el ar lua decizia, apare pericolul ca judecătorul de caz să dea un verdict bazat pe opiniile unui expert străin, nu pe dovezile din dosar.

Un proces corect presupune transparență, un judecător care nu este influențat de nimeni și nimic din afară, ci numai de dovezi și argumentele apărării.

Dar cred că un proces de ghidare din partea experților străini, ceea ce am făcut în Ucraina și sper să reluăm, așa un proces ar putea funcționa și în Moldova.

Știu că Statele Unite sunt foarte interesate de ce se întâmplă în Moldova și ar vrea să ofere și să investească în metode eficiente prin care să sprijine crearea cât mai rapidă a unei Curți Anticorupție eficiente .”

Europa Liberă : Mai mulți experți atrag atenția că președinta Maia Sandu și majoritatea PAS din Parlament mai au circa doi ani să pună pe picioare o astfel de Curte Anticorupție. Alegerile prezidențiale și cele parlamentare ar putea aduce o schimbare a balanței politice. Este timp suficient pentru a înființa Curtea și mai important, pentru a asigura că va continua să funcționeze eficient, indiferent de posibilele schimbări politice ?

Marl Wol : „Sper că da! Acesta este și motivul pentru care este important să existe și o Curte Internațională Anticorupție. Cred că în parte este și motivul pentru care președinta Maia Sandu s-a alăturat coaliției care sprijină înființarea acestei Curți Internaționale.

Doi ani ar trebui să fie suficienți pentru a crea Curtea [Anticorupție din Moldova], dacă nu apar obstacole legislative și politice. Știu că este și opoziție.

Cât privește dacă această Curte, ar putea să continue să lucreze eficient și după ce președinta sau partidul ei nu ar mai fi la putere, asta depinde în mare parte de legea prin care se crează Curtea. Depinde de cât de bine formulate sunt prevederile din lege privind circumstanțele în care poate fi desființată.

De exemplu, legea ar putea să prevadă mandate fixe pentru judecători, de câțiva ani și faptul că aceștia sunt inamovibili.

Depinde și de CSM, dacă este reformat și are membri corecți, cinstiți. În Ucraina de exemplu, unii judecători anticorupție sunt acum acuzați de corupție, ceea ce subminează credibilitatea Curții.

În aceste condiții, Curtea ar putea supraviețui și chiar înflori și după încheierea mandatului președintei Maia Sandu.

Cred că acesta este, repet, unul din motivele pentru care președinta și guvernul sprijină crearea Curții Internaționale Anticorupție: dacă este urmată de unul sau mai mulți președinți care nu împărtășesc valorile ei, care poate sunt corupți și nu sprijină efortul național de luptă cu corupția, atunci marea corupție ar putea fi judecată la Curtea Internațională Anticorupție. Aceasta ar putea judeca înalți demnitari, dacă Moldova s-ar afla în situația că nu ar vrea, sau cel puțin temporar, nu ar putea judeca dosarele de mare corupție.”