Acum nu-i mai rămâne decât improbabila grațiere de către președinte sau eliberarea condiționată după ce a executat trei sferturi din pedeapsă, dacă muncește peste normă, participă la programe educative și dovedește că vrea să se corecteze.
Din 1991, de când și-a obținut R. Moldova independența, România n-a avut planuri consistente cu mica republică de peste Prut, lăsându-i pe ruși să investească acolo și să țină țara captivă.
Bătălia e dură, chiar dacă șefa guvernului a negat că și-ar fi amenințat colegii că-și dă demisia din fruntea executivului, dacă nu e aleasă în fruntea social-democraților.
Oficialitățile române ar vrea să afle care este planul de colaborare pe termen lung cu Partidul Socialiștilor moldoveni, o formațiune pro-rusă privită cu suspiciune la București.
Partidul Național Liberal a avut mereu o tendință spre naționalism, dar are pentru prima dată un potențial lider cu apetit să dezvolte această orientare, ce ar putea deveni însă radicală.
Este de trei ani consilierul președintelui Klaus Iohannis pentru politică externă, în trecut a fost ministru de externe.
La București, partidele din opoziție au semnat pactul pentru Europa, propus de președintele Klaus Iohannis. PSD-ALDE și partidu maghiarilor mai așteaptă.
„Nu există instituția recunoașterii guvernului, există recunoașterea unui stat”, a declarat ministrul român de Externe, Teodor Meleșcanu.
Partidele din arcul guvernamental nu au au nici resursele necesare și nici dorința de a-și schimba comportamentul, liderii sau direcțiile de mers.
Cât de greu ar putea fi cuvântul României în următorul mandat al Parlamentului European?
Alegerea unui nou președinte in Ucraina nu pare să fi diminuat scepticismul Bucureștiului.
După 30 de ani, procesul riscă să fie din nou aruncat în aer.
Ultimul sondaj comandat de Parlamentul European arată că naționaliștii eurosceptici sunt în ofensivă, devenind un pol de atracție pentru partide din est.
Interviu cu Ioana Avădani, șefa Centrului pentru Jurnalism Independent
Sigură dar vulnerabilă. De unde îi vin slăbiciunile?
Ambasadorul Hans Klemm atrage atenția că, în lipsa unei combateri eficiente a corupției publice, România se vulnerabilizează în fața unor actori precum Rusia.
„Prostia și ticăloșia te pot scoate din minți.”
48% dintre români spun că naționalismul ar fi o mișcare necesară pentru România, 42% consideră că avortul trebuie interzis și 51 % că persoanele cu dizabilități trebuie internate în instituții speciale
De ce nu vrea România să ia locul Rusiei în R. Moldova?
Încarcă mai mult