Ştiri
Mandat de arest la domiciliu pentru 30 de zile pe numele procurorului general suspendat, Alexandru Stoianoglo
Magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, au admis vineri, 8 octombrie, demersul procurorului anticorupție Victor Furtună și au emis mandat de arest la domiciliu pentru 30 de zile pe numele procurorului general suspendat, Alexandru Stoianoglo.
Demersul privind solicitarea arestului pentru Stoianoglo a fost înaintat joi, 7 octombrie, de către procurorul Furtună.
Marți seara, 5 octombrie curent, în jurul orei 21:00, după trei ore de percheziții în clădirea Procuraturii Generale (PG), procurorul general, Alexandru Stoianoglo, a ieșit din instituție escortat de mascați ai Serviciului de Informație și Securitate (SIS), fiind reținut pentru 72 de ore.
Descinderile de la PG și reținerea procurorului general au venit marți după ce Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), în jurul orei 14:00, a admis o sesizare a deputatului Partidului Acțiune și Solidaritate Lilian Carp împotriva procurorului general și l-a desemnat pe procurorul anticorupție Victor Furtună pentru a investiga informațiile din sesizarea admisă de CSP.
Un nou record de decese cauzate de Covid-19 a fost raportat în România
Autoritățile sanitare din România au raportat vineri, 8 octombrie, 385 de decese provocate de COVID-19, un nou record de la începutul pandemiei, făcând medicii să solicite un nou „lockdown”.
Numărul de infecții cu coronavirus în România - statul membru al UE cu cea de-a doua cea mai mică rată de vaccinare, după Bulgaria - a crescut cu 13.854 în ultimele 24 de ore. România, țară cu un sistem medical mai puțin performant decât al țărilor vestice din UE, trece prin al patrulea val al pandemiei, descris drept „catastrofal” de președintele Klaus Iohannis.
Cozi de ambulanțe s-au format la spitale din București și din Iași. Medicii de la spitalul de boli infecțioase din Iași, pe 8 octombrie, au cerut autorităților să impună un blocaj imediat pentru a reduce infecțiile.
Doar un pat de terapie intensivă a fost disponibil pe 8 octombrie în țara de 19 milioane. „Mă tem că suntem deja în scenariul Italiei (de la începutul pandemiei), a spus Valeriu Gheorghiță, șeful campaniei naționale de vaccinare, referindu-se la colapsul sistemului de sănătate din nordul Italiei în timpul primului val de pandemie din martie anul trecut.
Pentru prima dată de la începutul pandemiei, România are în vedere transferarea a aproximativ 200-300 de pacienți în afara țării pentru tratament. Ungaria vecină a oferit ajutor pacienților bolnavi, în timp ce Olanda și Polonia au oferit aprovizionare cu oxigen în cadrul unui mecanism de sprijin reciproc la nivelul UE.
Sentimentul anti-vaccin este răspândit în țară, în special în zonele rurale, alimentat atât de teoriile conspiraționiste de pe rețelele de socializare, cât și de lipsa de încredere în autorități.
Măsurile greșite ale guvernului de centru-dreapta s-au adăugat la dificultăți.
La începutul sezonului de vacanțe, vara, autoritățile au permis românilor să se adune fără măști și au transmis mesaje publice prea optimiste, inclusiv o declarație a prim-ministrului Florin Cîțu în iunie, care a spus că România a învins pandemia, deși doar 25% din populația era vaccinată în acel moment.
UE a livrat un sprijin financiar adițional de 50 de milioane de euro Republicii Moldova
Uniunea Europeană a furnizat R. Moldova 50 de milioane de euro în cadrul ajutoarelor pentru vecinii blocului în condițiile pandemiei de COVID-19.
Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie, a declarat că este bucuros de faptul că Uniunea Europeană a livrat adițional 50 de milioane de euro în calitate de sprijin financiar oferit Republici Moldova.
„Aceasta este o dovadă concretă a angajamentului asumat de UE pentru a ajuta Moldova să facă față impactului economic și social provocat de pandemia de COVID-19. Aceste mijloace, care au fost alocate în urma îndeplinirii angajamentelor de politici agreate, confirmă progresul realizat de Republica Moldova în implementarea măsurilor necesare pentru securizarea unui viitor mai stabil și mai prosper”, a menționat oficialul într-un comunicat de presă preluat de IPN.
Potrivit aceleiași surse, R. Moldova a primit deja în noiembrie 2020 o sumă similară ca ajutor în lupta cu pandemia.
Decizia de a acorda ajutor financiar celor 10 parteneri de vecinătate și de extindere în contextul pandemiei COVID-19 a fost propusă de către Comisia Europeană la 22 aprilie 2020 și a fost adoptată de Parlamentul European și de Consiliul Europei în data de 25 mai 2020.
Pe lângă această asistență, UE oferă sprijin partenerilor din cadrul Politicii de Vecinătate și din cadrul Balcanilor de Vest prin intermediul mai multor instrumente, printre care se numără ajutor umanitar, suport bugetar, programe tematice, asistență tehnică, facilități și garanții mixte oferite de Fondul European pentru Dezvoltare Durabilă în vederea încurajării investițiilor în sectoarele cele mai afectate de pandemia de coronavirus.
Mai mulți susținători ai lui Mihail Saakașvili au fost reținuți la Rustavi
Poliția georgiană a reținut mai mulți susținători ai lui Mihail Saakașvili care protestau în fața centrului de detenție unde este închis fostul președinte.
Zeci de oameni se adunaseră în fața centrului de detenție din orașul Rustavi pe 8 octombrie, încercând să scrie „Libertatea lui Mișa!” pe ziduri.
Cunoscutul activist de opoziție Zviad Kuprava s-a aflat printre cei reținuți.
Saakașvili a fost arestat pe 1 octombrie și încarcerat la Rustavi, la câteva ore după ce a anunțat că s-a întors în Georgia după o absență de opt ani.
El a fost condamnat în contumacie în 2018 și a trăit în Ucraina în ultimii ani.
Luna trecută, și-a anunțat intenția de a merge în Georgia cu ocazia alegerilor locale din 2 octombrie, în ciuda faptului că riscă închisoarea, susținând că vrea să ajute la „salvarea țării” pe fondul unei crize politice prelungite.
Saakașvili este în greva foamei încă din prima zi a arestării sale.
Igor Dodon: „Moldova se transformă într-un stat capturat”
Liderul socialist Igor Dodon a spus că protestul de duminică din capitală va fi începutul unui val de proteste împotriva a ceea ce a numit „genocidul economic și social” de care s-ar face vinovată guvernarea.
Vorbind vineri la o conferință de presă, Dodon a spus că protestul din 10 octombrie nu va fi neapărat unul de sprijin pentru procurorul general suspendat Al. Stoianoglo, cu împotriva practicillor nedemocratice și nepăsării guvernării față de problemele reale ale cetățenilor.
„Nu protest Stoianoglo, protest pentru creșterea prețurilor, a tarifelor, protest pentru agricultori care au rămas fără piață”, a precizat Dodon.
„Moldova se transformă într-un stat capturat”, a mai spus liderul socialist, spunând că la protestul de duminică se va cere demisia președintei Maia Sandu, a premierului Natalia Gavriliță și dizolvarea parlamentului.
Procurorul general a fost suspendat și reținut marți, 5 octombrie, fiind bănuit de fapte de corupție. El s-a declarat nevinovat, spunând că ar fi victima răzbunării președintei Maia Sandu.
Partidul de guvernământ PAS și Maia Sandu au salutat suspendarea, dar opoziția a condamnat-o, avertizând că asistăm la începutul dictaturii unui singur partid.
Chișinăul a condamnat reținerea unui cetățean de către autoritățile separatiste transnistrene
Autoritățile de la Chișinău au condamnat reținerea unui cetățean de către autoritățile separatiste transnistrene, calificând-o drept o acțiune „destabilizatoare”.
La întrunirea de lucru a Comisiei Unificate de Control din 7 octombrie 2021, care s-a desfășurat la Bender, delegația Republicii Moldova a cerut să fie inclus în ordinea de zi cazul de reținere abuzivă a cetățeanului Dorel Roșca în Zona de Securitate, comunică MOLDPRES cu referire la Biroul politici de reintegrare.
Cu câteva zile în urmă, el a fost oprit la un post ilegal de „grăniceri" din preajma satului Lunga, după care a fost supus unor proceduri ilegale „de anchetă" de către reprezentanți ai MGB. Observatorii militari nu s-au putut deplasa la fața locului pentru a clarifica circumstanțele și a documenta încălcarea, din cauza opoziției exponenților Tiraspolului în Comandamentul Militar Întrunit.
„Acțiunile sfidătoare denotă încălcarea de către partea transnistreană a drepturilor fundamentale ale omului și a actelor de bază privind operațiunea de pacificare pe râul Nistru, iar faptul că mecanismele de pacificare existente nu permit intervenția eficientă în asemenea cazuri demonstrează că se încearcă scoaterea situației din Zona de Securitate de sub controlul Comisiei Unificate de Control” – a declarat delegația R. Moldova.
Ruslan Ștefanciuc este noul președinte al legistalivului de la Kiev
Parlamentul ucrainean a votat numirea lui Ruslan Ștefanciuc, din partidul guvernamental pro-prezidențial Servitorul Poporului, în postul de președinte al legislativului.
Un total de 261 de parlamentari din Verhovna Rada, cu 450 de locuri, au susținut numirea lui Ștefanciuc pe 8 octombrie. El îl înlocuiește pe Dmitro Razumkov, care a fost înlăturat în ziua precedentă, pe fondul diferențelor dintre el și partidul de la guvernare.
Razumkov a fost membru al partidului de guvernământ până când a preluat funcția de președinte al parlamentului în 2019, la câteva luni după ce președintele Volodimir Zelenski a fost ales ca șef al statului.
El s-a opus deschis adoptării rapide a legislației menite să limiteze influența oligarhilor asupra politicii și economiei.
Razumkov a solicitat trimiterea proiectului de lege Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, un corp de experți independenți în domeniul dreptului constituțional, dar legislația a fost adoptată fără un asemenea aviz, luna trecută.
Sergiu Litvinenco: Schimbarea puterii politice a determinat CSP să acționeze în „cazul Stoianoglo”
Schimbarea puterii politice trebuie să fi determinat Consiliul Superior al Procurorilor să acționeze în „cazul Stoianoglo”, a declarat ministrul justiției, Sergiu Litvinenco. Într-un interviu cu Europa Liberă, joi, 7 octombrie, Litvinenco a precizat că plângeri împotriva procurorului general Alexandru Stoianoglo mai fuseseră adresate Consiliului Superior al Procurorilor și înainte de schimbarea puterii politice, dar fără niciun rezultat.
„De data aceasta, probabil, având în vedere schimbarea puterii, mesajul foarte clar al puterii de a vrea schimbări în sensul statului de drept și în sensul sancționării hoților, deci există voință politică în sensul respectiv, abordarea Consiliului Superior al Procurorilor s-a schimbat și, respectiv, a decis desemnarea unui procuror care să analizeze ceea ce este indicat în acea sesizare”, a spus Litvinenco în interviul cu Europa Liberă. „(...) Așa cum văd eu lucrurile, dl Stoianoglo nu este un procuror care să lupte cu marea corupție”, a mai spus Litvinenco, explicând că a ajuns la această concluzie mai ales după eliberarea controversatului om de afaceri Veaceslav Platon.
Urmăriți un interviu cu Sergiu Litvinenco din august 2021 pe tema Veaceslav Platon:
Este și singura învinuire detaliată vineri, 8 octombrie, de procurorul de caz Victor Furtună, din cele cinci care i se aduc procurorului general, suspendat între timp din funcție, alături de adjuncții săi – pe perioada anchetei penale. Stoianoglo este în arest preventiv.
„Domnul Stoianoglo este învinuit de cinci infracțiuni extrem de grave pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoarea. Stoianoglo este procurorul general al R. Moldova și în cadrul urmăririi penale s-a constatat că dumnealui a favorizat un grup criminal organizat, nu e cazul să spun ce grup, condus de Veaceslav Platon – , care i-a ajutat să revizuiască o hotărâre judecătorească definitivă, să scape de închisoare, să evite înaintarea bănuielilor pe anumite capete de acuzare, să pună în aplicare alte scheme infracționale care la moment sunt implementate și sunt în faza incipientă”, a declarat procurorul anticorupție Victor Furtună, citat de Ziarul de Gardă.
Creștere economică de 7% estimată pentru anul acesta în R.Moldova
În 2022, economia Republicii Moldova va reveni la nivelul pre-COVID, dacă situația sanitară rămâne sub control, a declarat ministrul Economiei, Sergiu Gaibu. Creșterea de aproape 7% a Produsului Intern Brut, prevăzută de Banca Mondială pentru R. Moldova anul acesta, este bună, dar „nu vreau să fac din aceasta o noutate senzațională, pentru că, este clar, și am să fiu absolut sincer, este baza din 2020 joasă și evident că pe acest fundal este natural să fie și o creștere bună” a declarat Gaibu joi, într-un interviu pentru Europa Liberă.
CSJ a respins cererea avocaților lui Stoianoglo privind strămutarea cauzei
Magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au respins vineri, 8 octombrie, cererea avocaților procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, privind strămutarea examinării demersului privind arestarea lui Stoianoglo înaintat de procurorul anticorupție Victor Furtună, de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, la o altă instanță egală în grad, transmite Ziarul de Gardă.
Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie hotărăște respingerea cererii avocatului Munteanu Victor, referitor la strămutarea judecării cauzei privind demersul procurorului în Procuratura Anticorupţie, Furtună Victor, despre aplicarea în privinţa lui Stoianoglo Alexandr a măsurii preventive sub formă de arest preventiv pe un termen de 30 de zile, de la Judecătoria Chișinău, la o altă instanță egală în grad”, se spune în Încheierea CSJ.
Astfel, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, va continua să examineze demersul procurorului de caz privind emiterea unui mandat de arestare pentru 30 de zile pe numele procurorului general suspendat. Magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, au început să examineze de la ora 9:30 demersul procurorului anticorupție Victor Furtună în privința arestării preventive a lui Alexandr Stoianoglo.
Procurorul general suspendat, Alexandru Stoianoglo, a fost reținut marți seara pentru 72 de ore, fiind dus la izolatorul de detenție preventivă al Inspectoratului de poliție al municipiului Chișinău. Stoianoglo a fost reținut într-o cauză penală pornită pe patru capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor de serviciu, coruperea pasivă și darea declarațiilor mincinoase în fața unui organ competent.
Suspendarea lui Stoianoglo a fost salutată de președinta Maia Sandu și partidul ei PAS, de guvernare, fiind crticiată însă de opoziția parlamentară de stânga drept începutul dictaturii și întoarcerea la statul capturat.
Plățile compensatorii pentru șomaj tehnic s-ar putea face direct către beneficiari, spune ministrul Sergiu Gaibu
Plățile compensatorii pentru cei care ajung la șomaj tehnic s-ar putea face direct către beneficiari, prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), a declarat joi, 7 octombrie, Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, într-un interviu cu Europa Liberă.
„Câteodată, problema nu e atât în resursele financiare – da, e și asta e o problemă, evident, - dar și în mecanismele prin care acești bani sunt redistribuiți. Și iată aici noi am gândit modelul acesta în care agentul economic care vine să depună cererea către ANOFM, pentru șomajul tehnic, și să indice persoanele pe care le pune în șomaj tehnic iar agenția, respectiv, să facă compensările direct către persoanele date centralizat. Respectiv, simplificăm procedura”.
Despre o amendare a Codului Muncii vorbise deja premiera Natalia Gavrilița, dar toate aceste modificări propune de guvern trebuie negociate și cu Fondul Monetar Internațional și alți donatori externe, a explicat Ministrul Economiei: „Noi mai mult ne gândim, inclusiv, la mecanismele acestea de a ajunge cât mai rapid resursele către agenți economici, și am întâlnit și înțelegere din partea Fondului Monetar Internațional”.
UE reafirmă întâietatea legislației sale, după decizia Curții Constituționale a Poloniei
Uniunea Europeană și-a reafirmat întâietatea legislației sale asupra legislațiilor naționale ale țărilor membre, după ce Curtea Constituțională a Poloniei a declarat joi, 7 octombrie, că unele articole din tratatele UE sunt „neconstituționale”. Comisia Europeană a declarat, după mult-așteptatul verdict de la Varșovia, că sprijină dreptul UE și că toate deciziile Curții Europene de Justiție sunt obligatorii pentru țările membre. Decizia Poloniei este privită ca o provocare pentru un principiu central al integrării europene - supremația dreptului UE asupra legislațiilor naționale și a autorității Curții de Justiție Europene asupra statelor membre. Zeci de manifestanți s-au adunat în fața sediului Curții de la Varșovia pentru a protesta. Decizia Curții Constituționale s-a referit la modificările pe care guvernul partidului naţionalist Lege şi Justiţie (PiS) le-a adus sistemului judiciar al ţării și ar putea reprezenta un precedent pentru un șir de dispute între Varșovia și Bruxelles în diferite domenii, de la libertatea presei la drepturile individuale. De asemenea, ea s-ar putea extinde și asupra tensiunilor instituționale dintre guvernele unor state membre - precum Polonia și Ungaria - și legislația primară a Uniunii Europene, care stă la baza tuturor acțiunilor UE.
Maia Sandu cere Procuraturii să informeze societatea plenar despre „cazul procurorului general suspendat”
Președintele Maia Sandu cere Procuraturii să informeze societatea plenar și la timp despre procedurile aplicate în cazul procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo. De asemenea, să fie prezentate informații despre motivele solicitării arestului pentru 30 de zile, precum și despre alte măsuri cerute de procurorul de caz, cu respectarea strictă a legii, transmite IPN.
„Cazul procurorului general Alexandr Stoianoglo este unul de interes major pentru întreaga societate și trebuie să ne asigurăm că e tratat cu maximă responsabilitate. Tocmai de aceea, avem nevoie de mai multă claritate în procesele care au loc acum în cadrul Procuraturii Generale și în acțiunile întreprinse de procurori”, a scris Maia Sandu, într-un mesaj pe rețelele de socializare.
Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a fost reținut marți seara, fiind plasat în izolatorul de detenție preventivă al Inspectoratului de poliție al municipiului Chișinău. Reținerea a avut loc într-o cauză penală pornită pe patru capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor de serviciu, coruperea pasivă și darea declarațiilor mincinoase în fața unui organ competent. Acuzatorul de stat a decis suspendarea lui Alexandr Stoianoglo din funcție pe durata investigațiilor.
Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, urmează să examineze astăzi, 8 octombrie, demersul procurorului de aplicare a măsurii preventive – arest pentru 30 de zile.
America și UE au cerut din nou ca toți cei vinovați de asasinarea Annei Politkovskaia să fie aduși în fața justiției
Statele Unite și Uniunea Europeană au marcat 15 ani de la asasinarea proeminentei ziariste de investigație Anna Politkovskaia, reînnoindu-și apelurile ca toți cei responsabili să fie aduși în fața justiției, pe fondul unei represiuni intensificate împotriva mass-mediei independente și a opoziției. Politkovskaia, un critic al președintelui rus Vladimir Putin, ziaristă care a relatat despre corupție la nivel înalt în Rusia și încălcarea drepturilor omului în Cecenia - a fost împușcată în blocul ei de apartamente de ziua lui Putin - 7 octombrie 2006.
Într-un comunicat dat publicității joi, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că jurnalista de la Novaya Gazeta a fost ucisă „pentru munca ei curajoasă, care a adus la lumină încălcările drepturilor omului în conflictul din Cecenia și pentru că a dat o voce victimelor”. Blinken a cerut ca toți cei implicați în asasinarea ei să fie „identificați și trași la răspundere” și a spus că „impunitatea continuă pentru cei care au ordonat asasinarea ei, subminează libertatea de exprimare, libertatea presei și drepturile omului pe plan mai general în Rusia”.
Tot joi, purtătorul de cuvânt pentru afaceri externe al Uniunii Europene, Peter Stano, a omagiat-o pe Politkovskaia pentru continuarea activității sale jurnalistice „în ciuda intimidărilor repetate, inclusiv a unei execuții simulate și a unei tentative de otrăvire”. Rusia ar trebui să se asigure că toți cei din spatele asasinării vor fi aduși în fața justiției „printr-un proces judiciar deschis și transparent” și să își respecte obligațiile naționale și internaționale de a „proteja drepturile omului și valorile democratice", a mai spus Stano într-un comunicat.
Reprezentanții talibanilor afgani au fost invitați la Moscova pentru discuții cu privire la viitorul țării lor
Emisarul special al Rusiei în Afganistan a declarat că reprezentanții talibanilor au fost invitați la Moscova pentru discuții cu privire la viitorul țării. Zamir Kabulov a fost citat de agențiile de presă rusești spunând că discuțiile au fost planificate pentru 20 octombrie, dar nu au dat mai multe detalii. Întrebat de jurnaliștii ruși dacă reprezentanții talibani vor fi invitați la negocierile care implică China, India, Pakistan și Iranul, Kabulov a răspuns afirmativ.
Reuniunea va urma unui summit G20 programat pentru săptămâna viitoare, care are ca scop ajutorarea Afganistanului să evite o catastrofă umanitară în urma preluării puterii de către talibani. Moscova a găzduit în martie o conferință despre Afganistan, la care au participat Statele Unite și China, precum și Pakistanul.
Participanții au publicat atunci o declarație comună prin care au solicitat beligeranților afgani să ajungă la un acord de pace. De asemenea, au cerut talibanilor să nu lanseze ofensive în primăvară și vară. De atunci, luptătorii talibani au ajuns la putere, preluând controlul asupra capitalei Kabul după ce guvernul s-a prăbușit, pe fondul unei retrageri haotice a forțelor Statelor Unite și a aliaților lor.
Moscova a inițiat contacte cu talibanii, fără însă să recunoască gruparea, care este considerată organizație teroristă interzisă în Rusia. Printre altele, Moscova este îngrijorată de instabilitatea sau violența care s-ar putea propaga în țările vecine din Asia Centrală. Ca răspuns, Rusia a organizat exerciții militare în Tadjikistan și a consolidat cu echipamente o bază militară de acolo.
Victor Furtună a solicitat 30 de zile de arest pentru Alexandru Stoianoglo
Procurorul de caz, Victor Furtună, a solicitat 30 de zile de arest pentru procurorul general suspendat din funcție, Alexandru Stoianoglo. Cererea va fi examinată vineri, 8 octombrie, la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Avocatul lui Alexandru Stoianoglo, Vasile Gafton, a precizat pentru IPN că a contestat în contencios administrativ decizia Consiliului Superior al Procurorilor de desemnare a lui Dumitru Robu în calitate de procuror general ad-interim.
Procurorul general suspendat, Alexandru Stoianoglo, a fost reținut marți seara pentru 72 de ore, fiind dus la izolatorul de detenție preventivă al Inspectoratului de poliție al municipiului Chișinău. Stoianoglo a fost reținut într-o cauză penală pornită pe patru capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor de serviciu, coruperea pasivă și darea declarațiilor mincinoase în fața unui organ competent.
Suspendarea lui Stoianoglo a fost salutată de președinta Maia Sandu și partidul ei PAS, de guvernare, fiind crticiată însă de opoziția parlamentară de stânga drept începutul dictaturii și întoarcerea la statul capturat.
Pandemia de COVID-19 se accelerează în R. Moldova, iar spitalele din capitală se aglomerează
Pandemia de COVID-19 se accelerează în R. Moldova, iar spitalele din capitală se aglomerează. Autoritățile au raportat joi seară încă 1.777 de infectări, cu aproape 200 mai multe decât în ajun, și 27 de noi decese. În spitale se află acum peste 1.800 de pacienți cu COVID, dintre care peste 180 în stare gravă. Referindu-se la situația din capitală, Boris Gîlca, șef-adjunct al Direcției generale asistență socială și sănătate din Chișinău, a spus că situația privind COVID-19 este similară cu cea din primăvara anului curent.
„Spitalele COVID-19 din municipiul Chișinău sunt arhipline. Suntem la limită cu numărul de paturi, avem o schemă de activare graduală a altor spații medicale. În secțiile de terapie intensivă practic nu sunt locuri libere. Chiar dacă acestea mai există, ele apar după ce unele persoane se externează din secție sau, din păcate, unii pacienți mor din cauza complicațiilor provocate de COVID-19. 97-98 la sută dintre persoanele internate în stare gravă în spitale nu sunt vaccinate”, a atenționat Boris Gîlca, citat de Radio Chișinău.
Ungaria a oferit ajutor pentru îngrijirea pacienților cu coronavirus din România
Ungaria a oferit ajutor pentru îngrijirea pacienților cu coronavirus din România, țară care se confruntă cu o creștere uriașă a cazurilor de COVID-19 și cu o penurie de paturi de terapie intensivă care împinge sistemul său de sănătate în pragul colapsului. Ministrul de externe Péter Szijjártó a trimis o scrisoare în weekend oferind asistență României în tratarea pacienților cu COVID-19, a declarat ministerul de dxterne al Ungariei. „Sunt în curs negocieri între părțile română și maghiară cu privire la forma concretă a asistenței”, a mai declarat diplomația maghiară la 7 octombrie.
România, țară cu 19 milioane de locuitori, are a doua cea mai scăzută rată de vaccinare din UE, doar 34% dintre adulți fiind vaccinați complet, față de media UE de 74%. Șeful programului de vaccinare din România, Valeriu Gheorghiță, a comparat pe 7 octombrie actuala criză din România cu cea a Italiei la începutul pandemiei.
Cazurile zilnice au crescut brusc în ultima săptămână, atingând recorduri zilnice record de peste 15.000 de infecții și trecând pragul de peste 300 de decese pe zi pentru prima dată pe 6 octombrie. Aproximativ 1.500 de pacienți cu COVID-19 se află în prezent în unități de terapie intensivă. România a solicitat de aceea ajutor Uniuluii Europene prin Mecanismul de protecție civilă. Săptămâna aceasta, președintele Klaus Iohannis a numit ultimele evoluții „o catastrofă”.
Ungaria – țară cu 10 milioane de locuitori, cu 66% din totalul adulților vaccinați complet - a înregistrat 837 de noi cazuri de infecție COVID-19 pe 7 octombrie, față de 14.467 în România
Șase polițiști au fost puși în arest pe 30 de zile în cazul Gheorghe Petic
Șase polițiști au fost puși în arest pe 30 de zile pentru rolul jucat în înscenarea presupusului viol în baza căruia a fost condamnat activistul Platformei DA Gheorghe Petic. Potrivit presei de la Chișinău, cei reținuți făceau parte din Direcția 5 a ministerului de interne, care înainte de fuga din țară a lui Vlad Plahotniuc se ocupa cu fabricarea de dosare adversarilor politici. Procurorii au publicat și un video cu ceea ce pare să fie instruirea unei femei de către un polițist în vederea înscenării delictului.
Petic, care s-a declarat mereu nevinovat, susținând că este persecutat politic, a criticat aspru neregulile din activitatea poliției de frontieră, pentru care a lucrat, și altor structuri ale statului, înainte să fie condamnat. El a fost arestat în octombrie 2018, fiind condamnat în martie 2019 la trei ani și jumătate de închisoare. După nouă luni de arest, la 19 iulie 2019, completul de judecată de la Curtea de Apel Chișinău a decis rejudecarea dosarului lui Petic în prima instanță, eliberându-l.
Direcția 5 a ministerului de interne a fost desființată de ministrul de interne de atunci Andrei Năstase, șeful de partid al lui Petic, la o săptămână după achitarea acestuia.
Opoziția parlamentară socialist-comunistă a cerut eliberarea imediată a procurorului general suspendat
Opoziția parlamentară socialist-comunistă a cerut eliberarea imediată a procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo, boicotând joi ședința legislativului în semn de protest față de ceea ce consideră a fi începutul dictaturii partidului pro-prezidențial PAS. Criticile au fost formulate la o conferință de presă a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor de liderul comunist Vladimir Voronin, fost președinte al țării.
El a spus că actuala conducere „nu se ocupă de problemele țării, ale cetățenilor, ci a început atacurile împotriva celor care sunt în funcție conform Constituției, care apără legea și care au început activități serioase împotriva corupției. Cei de la guvernare sunt copleșiți de vizitele oficialilor străini, de promisiuni, de granturi și cred că li se permite tot ce le vine în cap”, a mai declarat Voronin.
Deputatul socialist Vlad Batrîncea a spus că evenimentele din jurul reținerii lui Stoianoglo au o semnificație mai amplă decât soarta procurorului general: „Această istorie este despre Republica Moldova, instaurarea dictaturii unui partid. La sediul unui partid se va decide ce cetățean trebuie să facă pușcărie. Acest lucru ne readuce la stat capturat”, a mai spus Batrîncea.
Comuniștii și socialiștii au criticat de asemenea ceea ce consideră a fi lipsa de reacție a partenerilor de dezvoltare față de evenimentele de la Chișinău și au reiterat că duminică, 10 octombrie, vor ține o manifestație de protest.
Procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, a fost reținut, marți seara, pentru 72 de ore, fiind plasat în izolatorul de detenție preventivă al Inspectoratului de poliție al municipiului Chișinău. Stoianoglo a fost reținut într-o cauză penală pornită pe patru capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor de serviciu, coruperea pasivă și darea declarațiilor mincinoase în fața unui organ competent.
Reținerea lui Stoianoglo a fost criticată joi și de bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah. „Precum în cele mai întunecate timpuri ale dictaturii, în câteva ore, a apărut un dosar penal și niște probe, suficiente pentru a realiza percheziții și pentru a aresta procurorul general și pe soția lui”, afirmă Irina Vlah într-o declarație citată de IPN.
Parlamentul de la Chișinău a aprobat modificări la legea ANI
Controlul averii și intereselor personale va putea fi extins asupra unuia dintre soți, asupra părinților sau copiilor persoanei supuse controlului, dacă există bănuieli că bunurile sunt înscrise pe alte persoane. Totodată, dacă subiectul declarării a indicat venituri și bunuri obținute din donații, verificarea se va extinde și asupra donatorului. Prevederile fac parte dintr-un proiect de modificare a Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și a Legii privind declararea averii și a intereselor personale, votat joi în lectura a doua de Parlamentul de la Chișinău, transmite IPN.
Potrivit proiectului, declarațiile de avere și interese personale, verificate anual, sunt identificate aleatoriu și aprobate de către Consiliul de Integritate în funcție de factorii de risc de corupție, de vulnerabilitate a subiecților declarării sau a activității profesionale pe care o desfășoară aceștia.
Deputata PAS, Olesea Stamate, care este unul dintre autori, a declarat că este specificat faptul că, din numărul total al declarațiilor de avere verificate anual de ANI, cel puțin 30% dintre ele vor viza deputați, miniștri, judecători, procurori, conducători ai instituțiilor publice autonome. Prin modificările promovate, se înlătură situația în care majoritatea declarațiilor de avere verificate de ANI vizau doar aleșii locali și se refereau la încălcări minore.
Abdulrazak Gurnah este laureatul premiului Nobel pentru literatură pe 2021
Premiul Nobel pentru literatură pe 2021 a fost acordat lui Abdulrazak Gurnah, romancier din Zanzibar stabilit în Marea Britanie, „pentru prezentarea fără compromisuri și plină de compasiune a efectelor colonialismului și a soartei refugiaților suspendați între culturi și continente”.
Știre în curs de actualizare.
UE aduce un omagiu memoriei Annei Politkovskaia
Serviciul diplomatic al Uniunii Europene a difuzat o declarație joi, 7 octombrie, prin care aduce un omagiu memoriei Annei Politkovskaia, jurnalista de la Novaya Gazeta și apărătoarea drepturilor omului, care a luptat cu violența și injustiția din Rusia, în ciuda intimidărilor repetate la care a fost supusă, inclusiv a unei execuții simulate și a unei tentative de otrăvire.
Anna Politkovskaia a fost împușcată mortal, în blocul în care locuia în centrul Moscovei, pe 7 octombrie 2006, de ziua președintelui Vladimir Putin. Politkovskaia ancheta în acel moment șirul de atacuri care au precedat începutul celui de al Doilea Război Cecen și preluarea puterii de către Vladimir Putin.
În declarația Serviciului European de Acțiune Externă se amintește, între altele, despre decizia CEDO din 2018 care a constatat că statul rus nu și-a îndeplinit obligația de a investiga în mod adecvat crima. Autoritățile ruse au găsit și condamnat un grup de persoane care au executat asasinatul, dar nu au luat măsuri adecvate pentru a-i găsi pe comanditarii crimei.
„Facem apel la guvernul rus să se asigure că toți cei responsabili pentru asasinarea Anei Politkovskaia sunt aduși în fața justiției, într-un proces judiciar deschis și transparent. Ne așteptăm ca Rusia să își respecte obligațiile naționale și internaționale în cadrul ONU, OSCE și Consiliului Europei de a proteja drepturile omului și valorile democratice”, se spune în declarație.
Serviciul diplomatic al Uniunii Europene mai notează că această comemorare are loc într-un moment în care mass-media independentă și societatea civilă din Rusia „se confruntă cu presiuni fără precedent din partea guvernului rus, în special prin desemnarea unor medii din ce în ce mai numeroase, organizații ale societății civile, dar și jurnaliști și activiști individuali ca „agenți străini” sau „indezirabili” (...) Ne solidarizăm cu societatea civilă rusă, cu apărătorii drepturilor omului și cu jurnaliștii independenți și îi vom sprijini în continuare în activitatea lor importantă”, se mai spune în declarația citată.
Spicherul Radei ucrainene a fost demis, din cauza disensiunilor cu liderul de la Kiev
Deputații ucraineni l-au demis pe președintele Parlamentului de la Kiev, Dmitro Razumkov, pe fondul disensiunilor dintre acesta și partidul de guvernământ „Servitorul poporului”. În total, 284 de parlamentari, inclusiv 215 din partidul puterii, au votat pentru destituirea lui Razumkov, joi, 7 octombrie. Razumkov a fost membru al partidului „Servitorul poporului” până când a preluat funcția de spicher al Radei Supreme în 2019, la câteva luni după ce Volodimir Zelenski a fost ales președintele țării. Razumkov s-a opus deschis adoptării rapide a legislației menite să limiteze influența oligarhilor asupra politicii și afacerilor. Pe 3 octombrie, Zelenski l-a criticat public pe Razumkov, spunând că „nu mai este membru al echipei noastre”, iar partidul de guvernământ a inițiat procesul de demitere a lui Razumkov din funcția sa.
Prețul gazelor naturale pentru Europa a atins un nou maxim istoric
Prețul gazelor naturale pentru Europa, la bursa londoneză, a atins un nou maxim istoric, depășind 1700 de dolari pentru o mie de metri cubi, miercuri, 6 octombrie. Creșterea se datorează cererii înalte, potrivit Comisiei Europene, și este cel mai ridicat nivel al prețurilor la gaze din ultimii 25 de ani.
Franța, Spania, Cehia, Grecia și România au propus investigarea cauzelor creșterii record a prețurilor la gaze în Europa. Miniștrii finanțelor din aceste state au propus crearea unui instrumentăriu comun al țărilor Uniunii Europene pentru astfel de situații, așa încât să poate reacționa la creșteri bruște de prețuri și să-și coordoneze procurările de gaze pentru a-și întări pozițiile de negociere, se spune într-o declarație a miniștrilor.
Prețurile au început să crească în vară, depozitele de gaze din Europa având un deficit de rezerve. La 1 octombrie, acestea erau umplute la numai 70% din capacități – cel mai jos nivel din ultimii 10 ani. Anul trecut, depozitele de gaze au fost umplute la aproape 95%.
Parlamentul European suspectează furnizorul rus Gazprom că ar fi influențat creșterea prețurilor. Kremlinul spune însă că Gazprom își îndeplinește toate obligațiile contractuale și încearcă să sporească volumul livrărilor către Europa. Moscova mai susține că prețurile se vor „echilibra” după lansarea gazoductului Nord Stream 2.
