Ştiri
R.Moldova: 802 cazuri noi de infectare cu COVID-19
În Republica Moldova au fost confirmate 802 cazuri noi de infectare cu COVID-19 în ultimele 24 de ore. În total, în spitale sunt internate 1981 persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 226 în stare extrem de gravă și 35 pacienți sunt supuși ventilării mecanice. În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 6.288 persoane, iar 11.383 sunt sub supraveghere la domiciliu. Numărul deceselor de covid în Moldova a ajuns la 8.709.
Putin avertizează Occidentul să nu-și extindă prezența militară în vecinătatea Rusiei
Președintele rus Vladimir Putin a criticat Statele Unite, Uniunea Europeană și NATO pentru poziția lor față de situația din teritoriile controlate de separatiștii susținuți de Moscova din estul Ucrainei, dar a spus că țara sa este pregătită „pentru contacte și dialog”.
Într-un discurs amplu adresat oficialilor Ministerului de Externe la Moscova, astăzi, Putin a spus că discuțiile sale cu președintele american Joe Biden, din 16 iunie, au „explorat în cele din urmă câteva oportunități pentru un dialog și pentru nivelarea și corectarea treptată a relațiilor”. „Activitățile comune [cu Washington] privind stabilitatea strategică și securitatea informațiilor au început”, a spus Putin, adăugând totuși că „în multe probleme interesele, estimările și pozițiile noastre diferă dramatic”.
Putin a criticat guvernul ucrainean pentru refuzul de a accepta negocieri directe cu separatiștii susținuți de Rusia controlează regiunile de Est ale Ucrainei, Donețk și Lugansk, din aprilie 2014. Moscova a acuzat Ucraina că a încălcat acordurile de la Minsk menite să pună capăt războiului care a ucis peste 13.200 de oameni din aprilie 2014 și până acum.
„De fapt, Occidentul a permis autorităților de la Kiev să anuleze acordurile de la Minsk, care, la rândul său, conduce procesul de soluționare a conflictului spre o fundătură... Trebuie luat în considerare faptul că partenerii occidentali agravează situația [în Donbas] prin furnizarea Kievului cu arme letale moderne și prin efectuarea de manevre militare provocatoare în Marea Neagră și în alte regiuni din apropierea granițelor noastre”, a spus Putin, subliniind că Moscova va răspunde „în mod adecvat” încercărilor NATO de a-și extinde infrastructura militară în țări din vecinătatea Rusiei.
În septembrie, Kremlinul a avertizat că dacă NATO și-ar extinde infrastructura militară în Ucraina, aceasta ar echivala cu depășirea unei linii roșii. „Ne exprimăm în mod constant îngrijorarea cu privire la acest lucru, vorbim despre linii roșii, dar înțelegem că partenerii noștri - cum să spun ușor - au o atitudine foarte superficială față de toate avertismentele noastre și vorbesc despre linii roșii", a spus Putin.
Putin s-a plâns, de asemenea, că bombardiere strategice occidentale care purtau „arme foarte serioase” zboară la o rază de 20 de kilometri de granițele Rusiei.
„Uniunea Europeană continuă să ne respingă cu sancțiuni, cu acțiunile lor neprietenoase și acuzațiile fără temei”, a spus Putin, adăugând că oportunitățile pentru discuții cu Uniunea Europeană sunt „se ofilesc” din cauza asta.
Occidentul a impus Rusiei sancțiuni pentru anexarea Crimeei Ucrainei în 2014 și pentru sprijinirea separatiștilor din Donbas. Rusia oferă sprijin militar, economic și politic separatiștilor. În ciuda dovezilor copleșitoare, Moscova susține că nu este implicată în acest conflict. De asemenea, Moscova a anexat Peninsulei Crimeea de la Ucraina în martie 2014, după ce a trimis trupe și a organizat un referendum respins ca ilegal de cel puțin 100 de țări, încâlcind legislația internațională.
Șeful Centrului Național Anticorupție, Ruslan Flocea, demis de Parlament
Directorul Centrului Național Anticorupție, Ruslan Flocea, a fost demis de Parlament. Aceasta, după ce în plen a fost prezentat Raportul de evaluare a activității CNA pentru perioada ianuarie 2016 - septembrie 2021. Ruslan Flocea nu s-a prezentat în fața deputaților, menționând mai devreme că audierile reprezintă sunt un exercițiu formal, din moment ce decizia de a-l demite a fost deja luată, „lucru confirmat de declarațiile publice ale celor de la PAS”, informează agenția IPN.
Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate, Olesea Stamate, care este unul dintre autorii raportului, a declarat în plenul Parlamentului că activitatea CNA în perioada anilor 2016-2021 a fost nesatisfăcătoare în prevenirea corupției. CNA nu a fost independent în activitatea sa, iar conducerea Centrului din această perioadă nu a organizat și nu a asigurat aplicarea legislației anticorupție într-o manieră eficientă.
„Indicatorii de rezultat denotă existența unui management defectuos, lipsa controlului efectiv în privința CNA, precum și practici instituționale ce afectează imaginea instituției”, a notat Olesea Stamate.
Procuratura Generală urmează să fie sesizată să examineze oportunitatea inițierii unui control al activității Procuraturii Anticorupție pe cauzele de corupție și cele conexe, pe cauzele de investigare a schemelor de corupție, de rezonanță socială sporită, inclusiv pe care urmărirea penală se desfășoară perioade îndelungate.
În luarea sa de cuvânt, deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Vasile Bolea, a declarat că, pe parcursul ultimilor o sută de zile, guvernarea tot face evaluarea instituțiilor, iar scopul ar fi , in opinia deputatului opoziţiei să le acapareze. Pentru demisia lui Ruslan Flocea au votat 56 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate. Deputații comuniști și socialiști au votat împotrivă, iar deputații Partidului politic Șor nu au votat.
Tot mai multe țări europene impun restricții celor nevaccinați anti Covid-19
Germania a decis să introducă noi restricții pentru cei nevaccinați și obligativitatea vaccinării pentru angajații din domeniul sanitar. Transportul în comun va fi accesibil numai cu certificatul verde/ certificatul Covid.
Unele restricții sunt deja în vigoarea în landurile Bavaria și Saxonia, cele mai lovite acum de noul val al pandemiei de coronavirus dar de săptămâna viitoare vor intra în vigoare la nivel național. În funcție însă nu de rata incidenței noilor cazuri, cum era până acum, ci de rata de spitalizare: de la 3 internări cu Covid la 100 de mii de locuitori. De la 6 spitalizări la 100 de mii, intră în vigoarea așa numita regula 2G+ : accesul în locuri și la evenimente publice este permis numai pentru vaccinați cu schema completa, care au și un test negativ recent.
Joi, rata de noi infectări cu coronaviru în Germania a atins noi recorduri, cu 65 de mii de cazuri înregistrate.
Rusia a raportat un alt număr zilnic record de decese legate de coronavirus, pe măsură ce cazurile continuă să crească în toată țara. Potrivit Grupului de lucru național rus pentru coronavirus astăzi 1.251 de persoane au murit in ultimele 24 de ore -- mai mult decât oricând de când a început pandemia. Peste 37.000 de noi infecții au fost raportate la nivel național în același interval.
Grupul de lucru a raportat peste 260.000 de decese de când a început pandemia la începutul anului trecut -- de departe cel mai mare număr de decese din Europa.
Creșterea numărului de infecții și decese a fost pusă pe seama ratelor scăzute de vaccinare, a atitudinilor publice laxe față de luarea măsurilor de precauție și a reticenței guvernului de a înăspri restricțiile.
Mai puțin de 40% din cei aproape 146 de milioane de locuitori ai Rusiei au fost complet vaccinați, chiar dacă țara a aprobat un vaccin anti-COVID-19 dezvoltat pe plan intern cu câteva luni înainte de cea mai mare parte a lumii.
Situația este îngrijorătoare aproape în întreaga Europă.
Joi, guvernele ceh și slovac au aprobat noi restricții de coronavirus care vor intra în vigoare săptămâna viitoare și vor viza în mod special persoanele nevaccinate pe fondul unui val record al infecțiilor în ambele țări. Astfel începând cu 22 noiembrie, doar persoanele care sunt vaccinate sau s-au recuperat după boală în ultimele șase luni vor putea intra în restaurante, hoteluri și participa la evenimente culturale publice.
Pe 16 noiembrie Cehia a raportat 22.511 de cazuri noi, cel mai mare număr de infecții de la începutul pandemiei.
În Slovacia, care a raportat 8342 de cazuri noi de virus în aceeași zi – a decis ca cei care nu au fost vaccinați să nu poată intra în toate magazinele neesențiale și centrele comerciale, începând cu 22 noiembrie.
Nu li se va permite să participe la niciun eveniment și adunări publice și vor fi obligați să testeze de două ori pe săptămână pentru a merge la muncă.
Guvernul de la Budapesta a anunțat joi că va face obligatorie a treia vaccinare de rapel împotriva COVID-19 pentru toți lucrătorii din domeniul sănătății și că va solicita purtarea măștii în majoritatea locurilor interioare începând cu 21 noiembrie.
Ungaria a raportat 10 767 de noi infecții cu COVID-19 pe 18 noiembrie, cel mai mare număr zilnic de la sfârșitul lunii martie.
In Romania în ultimele 24 de ore au fost raportate 3076 de cazuri noi de COVID-19 și 332 de decese. La ATI sunt internați 1632 de pacienți cu COVID-19. Din totalul pacienților internați, 178 sunt minori, 164 fiind internați în secții și 14 la ATI. 54.343 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
Rata de vaccinare în România este una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeana – 36,46%.
România: patru persoane au murit în urma exploziei unei mine antipersonal
Patru persoane au murit, iar alte patru au fost rănite, joi, în urma exploziei unei mine antipersonal la Uzina Mecanică Băbeni din Vâlcea, din România, potrivit purtătorului de cuvânt ISU Vâlcea, Octavian Fulger, citat de hotnews.ro.
„Cele patru persoane decedate, din informațiile de până acum, lucrau la dezamorsarea unor mine antipersonal. Ancheta este în desfășurare. Cele 4 persoane rănite sunt în stare stabilă, conștiente”, a afirmat directorul Serviciului de Ambulanță Vâlcea”, a spus Octavian Fulger. Explozia nu a fost urmată de un incendiu.
Uzina Băbeni este concentrată în special pe partea de tehnologie militară. Este o companie certificată ca furnizor pentru Ministerul Apărării din România și pentru NATO. Sursa citata scrie că nu este prima explozie de la Uzina Mecanică Băbeni și că, în mai 2019, un angajat în vârstă de 22 de ani și-a pierdut viața în timp ce încerca să dezmembreze un proiectil.
O instanță daneză respinge recursul unui cetățean rus condamnat pentru spionaj
O înaltă instanță daneză a respins un recurs depus de un cetățean rus condamnat la trei ani de închisoare pentru spionaj. Instanța a menținut sentința lui Aleksei Nikiforov pe 17 noiembrie, confirmând totodată o hotărâre a instanței inferioare de deportare a omului de știință în Rusia după încheierea pedepsei sale de închisoare.
Presa rusă l-a identificat pe bărbat ca fiind Aleksei Nikiforov. Nikiforov a fost arestat și acuzat că a furnizat Rusiei informații despre tehnologia energetică daneză, în decembrie anul trecut.
Moscova a criticat dur autoritățile daneze la acea vreme, numind arestarea și ancheta asupra suspectului drept „isterie anti-rusă”.
În 2012, un cetățean finlandez care lucra cu Universitatea din Copenhaga ca cercetător a fost condamnat la cinci luni de închisoare pentru că a spionat Danemarca în numele Rusiei.
Deborah Lyons (ONU) avertizează asupra unei potențiale „catastrofe umanitare” în Afganistan
Reprezentanta specială a ONU pentru Afganistan a avertizat ieri despre o potențială „catastrofă umanitară” în Afganistan, și a făcut apel la comunitatea internațională să găsească o modalitate de a oferi ajutor financiar țării.
Deborah Lyons a declarat în fața Consiliului de Securitate al ONU că 60% dintre cei 38 de milioane de oameni din Afganistan sunt la limita foametei și probabil că situația se va agrava în timpul iernii.
Lyons a spus că comunitatea internațională trebuie să găsească modalități de a oferi sprijin financiar poporului afgan. Ea a spus că sancțiunile financiare asupra talibanilor „au paralizat sistemul bancar, afectând fiecare aspect al economiei”, inclusiv plata pentru lucrătorii din domeniul sănătății și personalul din programele de securitate alimentară, iar comunitatea internațională „trebuie să găsească urgent o modalitate de a oferi sprijin financiar” pentru a schimba situația.
Lyons a spus că paralizia sectorului bancar va ajuta doar la întărirea terorismului, a traficului de persoane și a contrabandei cu droguri, iar realitatea situației actuale „amenință să sporească riscul de extremism”.
Ea a spus că o evoluție negativă a este deja evidentă prin incapacitatea talibanilor de a stopa expansiunea grupării extremiste Statul Islamic-Provincia Khorasan (IS-K), despre care ea a spus că acum pare să fie prezentă în aproape toate provinciile Afganistanului.
Comisia juridică a parlamentului propune revocarea șefului CNA
Comisia juridică a Parlamentului propune revocarea șefului Centrului Național Anticorupție, considerând activitatea centrului „ineficientă și nesatisfăcătoare”, se arată în documentul prezentat de șefa comisiei de profil, Olesea Stamate. Raportul a fost audiat în lipsa șefilor CNA, care au refuzat să se prezinte astăzi în Parlament.
„Se constată o activitate ineficientă și nesatisfăcătoare a Centrului Național Anticorupție în prevenirea și combaterea corupției, a actelor conexe corupției și a faptelor de comportament corupțional”, se arată în documentul comisiei juridice.
Directorul Centrului Național Anticorupție, Ruslan Flocea, a refuzat să se prezinte la ședința plenară de astăzi, considerînd că decizia de a fi demis ar fi fost ” deja luată”. ” Raportul, publicat astăzi pe site-ul parlamentului, este expresia unei distorsionări intenționate a realității, o manipulare crasă a cifrelor și o lipsă totală de întelegere a proceselor.”, se arată în declarația directorului CNA prin care și-a justificat absenta in fata Parlamentului.
Alexandr Stoianoglo adresează o scrisoare deschisă șefilor misiunilor diplomatice
Aflat în arest la domiciliu, procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, anchetat penal pe cinci capete de acuzare, se adresează printr-o scrisoare deschisă șefilor misiunilor diplomatice și organizaţiilor internaționale, acreditate în Republica Moldova, informează agenția IPN.
În epistola sa, Stoianoglu acuză puterea de la Chişinău că „exercită presiuni, inclusiv asupra autorității judecătorești”. „Este evident că, de fapt, are loc concentrarea puterii de stat în mâinile unui grup îngust de politicieni, care prin minciună și manipulare, prin inocularea fricii, urmare a actelor publice de demonstrare a forței (exemplu elocvent în acest sens servește chiar reținerea Procurorului General în biroul său de serviciu), înclină vertiginos societatea spre dictatură.”
Alexandr Stoianoglo a fost reținut pe data de 5 octombrie pentru 72 de ore și apoi a fost plasat în arest la domiciliu printr-o decizie a Judecătoriei Chișinău.
Suspendat și arestat în urmă cu o lună, Alexandr Stoianoglo este acuzat de abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor de serviciu, corupere pasivă, declarații mincinoase în fața unui organ competent și favorizarea unui grup criminal organizat. El se declară nevinovat și spune că e victima unei răzbunări politice. Maia Sandu, președinta Moldovei, a cerut o anchetă transparentă în cazul lui procurorului general suspendat.
Alexandru Stoianoglo, investigat pentru dosarul profesorilor turci expulzați ilegal din Moldova
Procurorul general suspendat, Alexandru Stoianoglo va fi investigat pentru modul în care Procuratura a gestionat dosarul celor șapte profesori turci, expulzați ilegal din Moldova în urmă cu trei ani.
Fosta deputată de la Partidul Platforma DA, Inga Grigoriu a depus o sesizare în acest sens la Consiliul Superior al Procurorilor la 4 noiembrie. Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe Andrei Bălan drept procuror responsabil de acest caz. In sesizarea depusă de fosta deputată se suține că Procuratura Generală nu a întreprins acțiunile necesare pentru constatarea întregului cerc de persoane implicate în reținerea și transferul cetățenilor în Turcia și nu și-a pus în aplicare pe deplin atribuțiile în cazul profesorilor turci care predau la liceul Orizont din Capitală.
Germania cere sancțiuni împotriva oficialilor din Republica Srpska
Germania a ridicat problema sancțiunilor împotriva oficialilor entității sîrbe care face parte din președinția tripartita a Bosniei-Herțegovina, care au amenințat că se retrage unilateral din instituțiile statului înființate în baza acordului de pace de la Dayton din 1995 care a pus capăt războiului bosniac din 1992-1995.
Berlinul a cerut Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) al Uniunii Europene să elaboreze un document cu propuneri de sancțiuni împotriva oficialilor din Republica Srpska a informat serviciul balcanic al postului nostru , citând surse diplomatice de la Bruxelles. Problema a fost discutată la o ședință a comitetului politic și de securitate al blocului, la nivelul ambasadorilor statelor membre. A existat un sprijin puternic pentru document, care a fost solicitat oficial și de Cehia, au confirmat surse pentru postul nostru. Se așteaptă ca sancțiunile să avizeze persoanele care „pun în pericol grav situația de securitate” sau subminează acordurile de pace de la Dayton care au creat cele două entități din Bosnia, Republica Srpska și Federația Musulmano-Croată. Bosnia este în continuare guvernată și administrată după liniile etnice stabilite prin acord.
„Dacă suntem de acord, numele lui Milorad Dodik va fi în fruntea acestei liste”, a declarat un înalt oficial al UE postului nostru. Liderul sârbilor bosniaci a amenințat că se va retrage din instituțiile la nivel de stat, inclusiv din administrația comună judiciară, militară și fiscală a Bosniei. Prezentarea unui document cu sancțiuni propuse către SEAE este o procedură obișnuită care trebuie urmată atunci când se ridică problema sancțiunilor împotriva unei țări sau entități la nivelul UE. O decizie privind sancțiunile necesită însă un consens între toți membrii.
Șeful WTA contestă autenticitatea mesajului atribuit jucătoarei Peng Shuai și publicat de presa din China
Șeful Asociației de Tenis pentru Femei (WTA) a pus la îndoială un e-mail publicat de presa de stat din China, atribuit jucătoarei de tenis Peng Shuai, despre care nu se mai cunoaște nimic de două săptămâni, din momentul în care a acuzat un fost vicepremier chinez de agresiune sexuală, relatează BBC. Mai multe personalități ale tenisului și-au exprimat temerile legate de soarta sportivei de 35 de ani.
În e-mail-ul publicat de presa de stat din China comunistă , Peng spune că acuzațiile pe care le-a lansat „nu sunt adevărate”. Dar Steve Simon, președintele WTA, a spus că mesajul „nu face decât să crească” îngrijorările sale cu privire la siguranța sportivei.
„Îmi este greu să cred că Peng Shuai a scris de fapt e-mailul pe care l-am primit și care îi e atribuit”, a afirmat el într-un comunicat.
„Tocmai m-am odihnit acasă și totul este în regulă”, se arată în mesajul jucătoarei de tenis, publicat de televiziunea de stat . BBC nu a putut verifica autenticitatea e-mailului, însă aceasta a fost pusă la îndoială și pe rețelele sociale.
Peng Shuai nu a mai fost văzută de când l-a acuzat pe fostul vicepremier Zhang Gaoli de agresiune sexuală, într-o postare pe rețeaua de socializare chineză Weibo, la începutul lunii noiembrie.
Ea a susținut că a fost „forțată” să întrețină relații sexuale cu Zhang – care a fost vicepremier al țării între 2013 și 2018 și a fost un aliat apropiat al președintelui Chinei, Xi Jinping. Postarea sportivei de pe Weibo a fost ștearsă la scurt timp de la publicare, iar cenzura chineză s-a mobilizat pentru eliminarea oricărei referiri legate de acest subiect.
De la postarea acestui mesaj nu s-a mai auzit nimic despre fosta campioană la dublu, până la acest e-mail care trezește suspiciuni legare de soarta sportivei.
Samantha Power, la Chișinău: Cei care vor să sprijine mass-media nu trebuie să intervină pe conținutul editorial
Samantha Power, directoarea agenției americane USAID, aflată la Chișinău, a participat astăzi împreuna cu șefa guvernului moldovean, Natalia Gavrilița, la lansarea unui proiect nou, susținut de Guvernul american, în sectorul digitalizării și inovării din Republica Moldova. Samantha Power a răspuns și câtorva întrebări ale jurnaliștilor, care s-au referit, printre altele, la susținerea financiară a instituțiilor media și la revenirea tinerilor în Moldova.
Referindu-se la situația presei independente care este nevoită să supraviețuiască din donații și activitate comercială, fosta jurnalistă a declarat că cei care vor să sprijine mass-media nu trebuie să intervină pe conținutul editorial. O altă recomandare a fost pentru moldovenii din diaspora de a reveni in Moldova, luând exemplul președintei Maia Sandu și a șefei cabinetului, Natalia Gavrilița. Un alt subiect discutat cu presa de laureata premiului Pulitzer a fost despre importanța rolului femeilor în politică și în viața socială.
Ieri, după întrevederile avute cu liderii Moldovei, doamna Samatha Power a spus că „Statele Unite ale Americii vor fi alături de cetăţenii Republicii Moldova, vom analiza ce tipuri de sprijin mai putem oferi. (…) Dorim să impulsionăm creşterea economică. De asemenea am discutat despre reforma sectorului justiţiei, care este o prioritate pentru acest guvern”.
Timp de 5 ani, USAID va investit aproape 33 de milioane de dolari pentru dezvoltarea economiei digitale în Republica Moldova. E unul dintre multe alte proiecte finanţate de USAID în Moldova. Investiţiile USAID in Moldova sunt de peste un miliard de dolari.
Mevlüt Çavuşoğlu, la Chișinău: Pentru Turcia este importantă stabilitatea și integritatea teritorială a R.Moldova
Ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, alături de ministrul afacerilor externe al Turciei, Mevlüt Çavuşoğlu, au semnat astăzi Planul de consultări între ministerele afacerilor externe ale ambelor state pentru anii 2022 – 2023, informează agenția IPN.
Oficialii au discutat despre finalizarea procedurilor de ratificare a Acordului privind conversiunea și recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere, despre măsurile luate pentru a limita prețurile la roaming, dar și pentru a mări frecvența zborurilor dintre Moldova și Turcia, mai ales în perioada de vară. Cei doi miniștri au avut un schimb de păreri referitor la situația politică și de securitate din regiune. Au discutat atât despre procesul de reglementare a conflictului transnistrean, cât și despre interacțiunea dintre cele două state, Republica Moldova și Turcia, în Organizația pentru cooperare Economică în Regiunea Mării Negre.
Nicu Popescu susține că Turcia este un partener economic cheie pentru Republica Moldova, plasându-se pe locul patru printre partenerii comerciali, având o pondere circa 9% pentru exportatorii moldoveni, ceea ce este foarte important pentru economia Moldovei. În Moldova sunt în jur de 1100 de companii cu capital turcesc, care aduc investiții.
Ministrul afacerilor externe al Turciei, Mevlüt Çavușoğlu, a declarat că pentru Turcia este importantă stabilitatea și integritatea teritorială a Moldovei. UTA Găgăuzia, parte integră a Republicii Moldova, formează o punte de prietenie. În opinia sa, sunt foarte importante reglementările legale privind funcționarea unității teritorial-autonome și este încântat că Moldova aplică aceste prevederi.
Mevlüt Çavușoğlu a mai spus că Turcia și-ar dori deschiderea unui consulat onorific la Bălți.
Oficialul își dorește o dezvoltare mai intensă a relațiilor turistice, pentru că observă că pentru moldoveni Turcia reprezintă prima țară ca destinație de vacanță. În altă ordine de idei, Mevlüt Çavușoğlu a remarcat că, dacă va fi necesar, Turcia este gata să livreze noi doze de vaccinuri Moldovei.
Mircea Geoană: „Îndemnăm Rusia să revină la Consiliul NATO-Rusia”
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, le-a cerut oficialilor ruși să stabilească un „dialog solid, transparent și onest” cu alianța militară occidentală, pe fondul tensiunilor mari persistente dintre Moscova și Occident cu privire la o serie de chestiuni, inclusiv anexarea Peninsulei Crimeea a Ucrainei și conflictul din în regiunile estice ale Ucrainei - Doneţk şi Lugansk.
Țările occidentale și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la desfășurările de forte militare ruse aproape de granițele Ucrainei în ultimele săptămâni, în timp ce Moscova a criticat exercițiile navale intensificate ale NATO în Marea Neagră.
Într-un interviu acordat serviciului pentru România al postului nostru de radio, fostul ministru de externe al României, Mircea Geoană, a spus că, deși relațiile cu Moscova sunt la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece, oficialii NATO „căută și așteaptă cu nerăbdare să continue discuțiile cu omologii lor ruși” atât la nivel politic, cât și la nivel militar.
„Suntem pregătiți să continuăm și să îndemnăm Rusia să revină la Consiliul NATO-Rusia”, a spus el „Deocamdată, Rusia respinge invitațiile noastre, dar sperăm că realizează meritul de a avea un dialog solid, transparent și onest cu NATO”.
Mai multe, AICI.
Ucraina impune sancțiuni unor membri ai serviciilor speciale ale Rusiei
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține impunerea de sancțiuni împotriva a 28 de membri ai serviciilor de informații și ai serviciilor speciale ale Rusiei, precum și a altor șase persoane presupuse a fi responsabile pentru încălcările drepturilor omului în Crimeea anexata de Rusia în 2014.
Decretul semnat de Zelenski astăzi a fost postat pe site-ul prezidențial.
Consiliul pentru Securitate și Apărare Națională (RNBO) al Ucrainei a impus sancțiunile în luna august, împreună cu sancțiuni împotriva a 12 entități juridice, inclusiv canale de televiziune locale, agenții de presă și publicații online din Crimeea.
RNBO a declarat la acea vreme că toate persoanele și entitățile afectate de sancțiuni au fost implicate în ceea ce a numit „un război informațional împotriva Ucrainei” și au participat activ la „agresiunea hibridă”.
Rusia a ocupat peninsula Crimeea a Ucrainei în martie 2014, după ce a trimis trupe și a organizat un referendum respins ca ilegal de peste 100 de țări.
Moscova îi sprijină pe separatiștii din estul Ucrainei într-un război împotriva forțelor guvernamentale care a ucis peste 13.200 de oameni din aprilie 2014 și până acum.
Directorul Centrului Național Anticorupție nu se prezintă la ședința Parlamentului de astăzi
Directorul Centrului Național Anticorupție, Ruslan Flocea, nu se va prezenta la ședința Parlamentului de astăzi, 18 noiembrie, la care urmează să fie audiat Raportul de evaluare a activității CNA pentru perioada ianuarie 2016 - septembrie 2021.
Potrivit lui Ruslan Flocea, este vorba despre „un exercițiu formal, din moment ce decizia de a-l demite a fost deja luată”, informează agenția IPN.
„Timp de două luni, am participat cu echipa la audierile din comisia parlamentară, am prezentat absolut toată informația solicitată, cu răspunsuri concrete la întrebările formulate de deputați. Am oferit explicații, acolo unde au fost necesare unele precizări. Cu regret, raportul, publicat astăzi pe site-ul Parlamentului este expresia unei distorsionări intenționate a realității, o manipulare crasă a cifrelor și o lipsă totală de înțelegere a proceselor”, scrie Ruslan Flocea într-o declarație transmisă presei.
Ruslan Flocea a fost numit de Parlament în funcția de director al CNA în iulie 2019. Până atunci, a deținut funcția de secretar general al Aparatului președintelui.
Cetățenii din R. Moldova pot beneficia de pensie în Italia și Grecia conform legii
Cetățenii din Republica Moldova care sunt angajați legal în câmpul muncii sau au desfășurat o activitate legală de muncă pe teritoriul Italiei sau a Greciei vor putea beneficia de pensie din aceste state.
Deputații au aprobat astăzi în două lecturi proiectul de lege privind ratificarea Acordului cu Republica Italiană în domeniul securității sociale, semnat la Roma pe 18 iunie 2021, și Acordul în domeniul securității sociale cu Republica Elenă, semnat pe 8 septembrie 2021.
În baza acordurilor menționate, persoanele îndreptățite vor beneficia de pensii pentru limită de vârstă, pensii de dizabilitate cauzată de afecțiuni generale, pensii și indemnizații de dizabilitate în urma accidentelor de muncă sau cauzate de boli profesionale, pensii de urmaș.
Conform prevederilor, fiecare stat contractant va achita partea de pensie calculată proporțional perioadei de asigurare realizate pe teritoriul propriu.
Până în prezent, Republica Moldova a semnat acorduri de securitate socială cu 16 state, dintre care 14 sunt în vigoare.
Continuă tensiunile la granița polono-belarusă
Tensiunile se mențin la granița polono-belarusă. Militarii polonezi au reținut noaptea trecută aproximativ 100 de migranți care au trecut ilegal în Polonia, în timp ce sute de alți migranți au decis să renunțe și să se reintoarcă în Irak, în primul astfel de zbor, pus la dispozitie la aeroportul din Minsk pentru repatrierea migranților.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a denunţat orice tentativă de discuţii oficiale cu regimul belarus al lui Aleksandr Lukaşenko, apreciind că aceasta ar însemna o ”legitimare” a regimului de la Minsk
Armata poloneză a acuzat Minskul că a condus peste graniță în primele ore ale zilei de astăzi un val de zeci de migranți peste graniță , ca parte dintr-un grup de mii de oameni din Orientul Mijlociu care s-au adunat lângă granița Polonia-Belarus, în speranţa trecerii în Uniunea Europeană.
431 de migranți s-au îmbarcat într-un avion la Minsk pentru a reveni in Irak - potrivit Ministerului irakian de Externe.
O purtătoare de cuvânt a liderului de la Minsk - Natallya Eismant, a declarat astazi că aproximativ 7.000 de migranți se află în prezent în Belarus , dintre care 2.000 se aflau în zonele din apropierea graniței. Cel puțin opt persoane au murit la graniță de la izbucnirea crizei în vară, inclusiv un tânăr sirian de 19 ani care s-a înecat într-un râu încercând să treacă în UE.
Cancelara Germaniei, Angela Merkel a vorbit cu Lukashenka ieri despre intenția Uniunii Europeană de a oferi ajutor umanitar migranților și sprijin să se întoarcă in tarile lor. Majoritatea migranților sunt irakieni.
„Uniunea Europeană creează un coridor umanitar pentru 2000 de refugiați care se află în tabără. Ne asumăm responsabilitatea -- atât cât este posibil și dacă doresc - returnarea celor 5000 de refugiați la casele lor", a spus Eismant, menționând că discuțiile cu Merkel vor continua cu privire la crearea coridorului.
Până la apelurile doamnei Merkel, UE a refuzat să-l recunoască pe Lukashenka drept lider legitim al Belarusului sau să aibă vreun contact cu el în urma alegerilor prezidențiale din august 2020, considerate fraudate de Occident și de opoziția belarusă și care au declanșat proteste massive urmate de o represiune dură din partea Minskului. Compania aeriană belarusă Belavia a anunțat într-o declarație de astazi că, în acord cu Uzbekistanul, cetățenii din Afganistan, Irak, Yemen, Liban, Libia și Siria „nu vor fi acceptați pentru transportul pe zborurile Belavia de la Tașkent la Minsk”.
România: Nicolae Ciucă este propunerea PNL pentru funcția de prim-ministru
În România, senatorul liberal Nicolae Ciucă este propunerea PNL pentru funcția de premier, după ce prim-vicepreședinții și președintele României Klaus Iohannis și-au impus voința în fața lui Florin Cîțu. Liberalii vor avea un guvern cu PSD, care acceptă premierul PNL dacă acesta nu este Florin Cîțu.
Decizia a fost luată în unanimitate în ședință online. Votul de învestire pentru noul Guvern ar putea avea loc joia viitoare.
PNL și PSD trebuie să finalizeze programul de guvernare, existând în continuare discuți în zona economică și de justiție.
Mai multe AICI
Avertismentul președintei dat celor din justiție: „Lucrurile oricum vor avansa pe calea schimbării”
Republica Moldova are o șansa reală de a face schimbări profunde, sistemice, în domeniul justiției dorite și de cetățeni, a declarat joi președinta Maia Sandu. Totodată, ea i-a avertizat pe angajații din sistemul judecătoresc și din domeniul organelor de drept că aceste reforme sunt inevitabile, „,mecanismul evaluării performanțelor și al verificării integrității fiecăruia în domeniu va fi pus în funcțiune” și orice opoziție la acest proces nu-i va face decât pe cetățeni „ să piardă și mai mult încrederea în sector, încredere și așa foarte greu de recuperat”, a mai spus Maia Sandu la Forumul pentru reformarea justiției și combaterea corupției, organizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova.
„Astăzi conducerea țării – președintele, majoritatea parlamentară, guvernul – își dorește ca instituțiile în domeniul justiției să devină funcționale, independente și să acționeze cu integritate și profesionalism”, a declarat Maia Sandu, citată de agenția IPN.
UE va avea discuții „tehnice” cu Belarus privind soarta migranților
Comisia Europeana a confirmat miercuri că va avea „discuţii tehnice" cu Minskul privind repatrierea în ţara de origine a migranţilor blocaţi la frontiera dintre Belarus şi Polonia.
Comisia „va purta discuţii tehnice despre repatrieri cu Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR), cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM, asociată cu ONU) şi cu Belarus", a indicat pe Twitter un purtător de cuvânt al executivului european, fără alte precizări.
"Belarus trebuie să acorde acces la ajutorul umanitar şi să ofere adăpost migranţilor în ţară", a reiterat el.
Minskul a informat miercuri că ar fi obţinut organizarea de „negocieri" cu Bruxellesul pentru soluţionarea crizei migratorii în curs la frontierele UE, după o discuţie telefonică între preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenka şi cancelara germană Angela Merkel.
Potrivit preşedinţiei belaruse, cei doi ar fi căzut de acord că „problema în ansamblul său se ridică la nivelul (relaţiilor) Belarus-UE şi că responsabili desemnaţi de fiecare dintre părţi vor întreprinde imediat negocieri''.
Anunţul a fost însă imediat nuanţat de Berlin, care s-a referit doar la cooperarea dintre Minsk şi UE pentru a oferi ajutor umanitar şi „opţiuni de repatriere pentru cei în cauză", în cooperare cu ONU şi UE.
UE a refuzat să-l recunoască pe Lukașenka drept lider legitim al Republicii Belarus sau să aibă vreun contact cu el după alegeri prezidențiale fraudate din august 2020, care au declanșat un val de proteste pașnice în Belarus, reprimate cu brutalitate de aotorități. Totodată, Bruxelles-ul a impus o serie de sacțiuni regimului de la Minsk, pentru reprimarea protestelor dar acum și pentru faptul că „manipulează” migranți, încercând astfel să pună presiuni asupra Uniunii Europene.
Câteva mii de migranţi, în principal originari din Orientul Mijlociu, sunt blocaţi de zile întregi afară, la temperaturi scăzute, de-a lungul frontierei poloneze, pe partea belarusă, în speranţa de a putea intra în UE.
Joi, de la Minsk ar urma să decoleze primul avion pus la dispoziție de Irak pentru repatrierea cetățenilor săi, care se află la granița cu Polonia dar nu este clar dacă și câți migranți au decis să plece acasă.
Între timp, sute de migranți au fost mutați se pare într-o hală încălzită de autoritățile belaruse, care le-ar fi promis că nu vor fi forțați să se întoarcă acasă. Aceste informații au fost furnizate de agenția de știri belarusă, în timp ce imagini video, prezentate de Ministerul polonez al Apării confirmă faptul că unii refugiați au părăsit taberele improvizate la granița cu Polonia, în autobuze puse la dispoziție de autoritățile belaruse.
Informațiile nu pot fi confirmate din surse independente pentru că jurnaliștii și ONG-urile umanitare nu au acces în zona graniței, nici de partea belarusă, nici de cea poloneză.
România: Diana Șoșoacă, cercetată penal de procurorii DIICOT pentru zădărnicirea combaterii pandemiei
Senatoarea Diana Șoșoacă este cercetată penal de procurorii DIICOT pentru zădărnicirea combaterii pandemiei COVID-19 după ce a blocat activitatea unui centru de vaccinare, informeaza site-ul g4media.
Dosarul a fost declinat de procurorii Parchetului General către parchetul de combatere a infracțiunilor de crimă organizată.
Diana Șoșoacă a blocat, în 8 septembrie, activitatea unui centru de vaccinare din comuna Răchiteni (Iași) care se afla în scenariul roșu. În ziua respectivă, potrivit directorului Direcției de Sănătate Publică Iași, doctorul Vasile Cepoi, nu s-a vaccinat nimeni.
În 4 septembrie, ușile centrului au fost blocate de un grup de protestatari anti-vaccinare conduși de parlamentarul Diana Șoșoacă. Medicul Elena Popa, care a condus echipa mobilă de la Răchiteni, este citată cu declarația că s-a temut pentru viața ei și a echipei sale și că Diana Șoșoacă trebuie oprită.
Posibile negocieri la nivel european pentru a soluţiona criza migranţilor de la granița dintre Polonia și Belarus
Cancelara Germaniei Angela Merkel şi preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko au convenit cu privire la începerea unor negocieri la nivel european pentru a soluţiona criza migranţilor, în desfăşurare la frontiera dintre Uniunea Europeană şi Belarus, a anunţat miercuri seară agenţia de presă BelTa.
Merkel şi Lukaşenko au discutat despre asistenţa umanitară pentru migranţii blocaţi la frontiera dintre Uniunea Europeană şi Belarus, într-o rară convorbire telefonică ulterioară deciziei Bruxellesului de extindere a sancţiunilor contra autorităţilor de la Minsk.
În ultimele zile, forţele poloneze au făcut uz de gaze lacrimogene, tunuri cu apă şi grenade asurzitoare împotriva migranţilor concentraţi în apropierea satului Kuznica, la frontiera cu Belarus, după ce aceştia au aruncat cu pietre în direcţia forţelor de ordine poloneze, rănind mai mulţi membri ai acestora.
Potrivit autorităţilor poloneze, mai mult de 20.000 de poliţişti, grăniceri şi militari asigură securitatea frontierei în zona unde sunt masaţi migranţii, în apropiere de Kuznica. Uniunea Europeană consideră acțiunile Minskului drept un ” război hibrid”împotriva Uniunii Europene, ca răspuns la sancțiunile impuse de Bruxelles împotriva regimului lui Aleksandr Lukashenka.
Suedia va introduce obligativitatea certificatului de vaccinare
Suedia va introduce de la 1 decembrie şi pentru prima dată un certificat de vaccinare pentru evenimentele cu peste 100 de persoane, măsură luată ca urmare a creşterii numărului contaminărilor cu COVID-19 în Europa, a anunţat miercuri guvernul suedez, relatează AFP, citată de Agerpres.
Deşi Suedia înregistrează în prezent puţine cazuri de COVID-19, spre deosebire de multe ţări europene, „nu este izolată de restul lumii”, a subliniat ministra Sănătăţii, Lena Hallengren, într-o conferinţă de presă.
Prezentarea unui certificat de vaccinare, care fusese recomandat de autoritatea de sănătate publică, îi exclude pe cei mai tineri – guvernul urmând să aleagă între un prag de 16 sau 18 ani. Evenimentele care aplică măsura vor fi scutite de alte restricţii.
