Ştiri
Ambasadoarea SUA la ONU: Acțiunile Rusiei la granița cu Ucraina nu sunt responsabile
La ședința Consiliului de securitate ONU, convocată de Statele Unite pentru a discuta tensiunile de la granița ruso-ucraineană, ambasadoarea americană Linda Thomas-Greenfield a asigurat că intenția Statelor Unite nu este de a slăbi Rusia, așa cum susținuse ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia.
„ (...)salutăm Rusia ca membru responsabil al comunității internaționale. Dar acțiunile sale la granița cu Ucraina nu sunt responsabile. Amenințările cu o potențială agresiune la granița sa cu Ucraina sunt o provocare. Faptul că noi luăm la cunoștință ce se întâmplă pe teren nu este o provocare. Avertismentul că vor fi repercusiuni dacă cerințele Rusiei de securitate nu sunt satisfăcute este o provocare. Faptul că noi încurajăm o soluție diplomatică, nu este o provocare. Provocările vin din partea Rusiei, nu din partea celorlalți membri ai Consiliului de securitate”.
Reguli speciale de securitate sanitară pentru Olimpiada de iarnă din China
China a identificat 37 de noi cazuri de COVID-19 în rândul persoanelor legate de Jocurile Olimpice de iarnă, care încep vineri, 4 februarie. Dintre cazurile noi, 28 au fost ale persoanelor testate pozitiv după sosirea la aeroport, au spus oficialii. Printre aceștia s-au numărat opt sportivi sau oficiali. Jocurile Olimpice se vor desfășura în condiții speciale de securitate sanitară pentru sportivi, oficiali, personal și mass-media, o așa-numită „buclă închisă”.
Mulți experți în sănătate publică, mai ales occidentali, apreciază că acest sistem pare gândit, în primul rând, să „ferească lumea din afara Jocurilor Olimpice” de o posibilă contaminare cu coronavirus, nu să-i protejeze pe participanți.
Ca și în cazul Jocurilor Olimpice de vară de la Tokyo, un manual al Comitetului Olimpic Internațional stabilește o strategie de siguranță COVID care începe cu mult înainte de plecarea unui atlet la Olimpiadă.
Sportivii, oficialii și jurnaliștii trebuie să prezinte un test negativ pentru a intra în China, trebuie să poarte măști de protecție în zonele publice, să respecte distanțarea socială, să se dezinfecteze constant pe mâini și să se testeze zilnic pentru COVID.
Spre deosebire de Jocurile de la Tokyo, China cere fie dovada vaccinării cu schema completă, fie trecerea printr-o carantină de 21 de zile după sosire. Delegațiilor li s-a spus să folosească măști sanitare de calitate superioară.
Localnicii care lucrează pentru Jocurile Oiimpice, în această „buclă închisă”, nu se vor putea întoarce acasă decât după o perioadă de carantină. Chiar și gunoiul va fi depozitat separat.
Creștere semnificativă a numărului de cazuri de COVID în R. Moldova
Numărul cazurilor de infectare cu Covid-19 în Republica Moldova a înregistrat o creștere exponențială săptămâna trecută, arată datele Ministerului Sănătății. În perioada 24-30 ianuarie s-au înregistrat peste 31 de mii de cazuri noi de Covid-19, cu peste 10 mii mai multe infectări decât în săptămâna anterioară, când au fost raportate peste 20 de mii de teste pozitive.
Tot săptămâna trecută s-a înregistrat o medie zilnică de 4700 de îmbolnăviri, un record absolut de la începutul pandemiei în Republica Moldova.
În același timp, în ultimele șapte zile s-au înregistrat 120 decese cauzate de virusul Sars-Cov-2, cu 42 mai multe decât în săptămâna anterioară.
Luni, șeful Direcției generale sănătate și asistență socială, Boris Gîlcă a declarat că în acest moment, în spitalele din Chișinău specializate pentru tratamentul copiilor sunt internați de două ori mai mulți copii decât capacitatea instituțiilor. „Spitalul V. Ignatenco și cel de Boli Contagioase pentru copii au devenit cele mai mari instituții medicale pediatrice dedicate tratării COVID în Republica Moldova”, a declarat Gîlcă, în ședința săptămânală a primăriei.
România a intrat în valul V al pandemiei de COVID-19
România a intrat în valul V al pandemiei de COVID-19. Fără certificat verde, cu o rată de vaccinare de numai 41%, mult sub media europeană, dar și fără restricții care să limiteze răspândirea virusului, specialiștii se așteaptă ca numărul de cazuri noi să crească de la zi la zi, scrie Europa Liberă.org.
Luni, 31 ianuarie, s-au anunțat că în ultimele 24 ore s-au înregistrat peste 20 de mii de infectări noi. Numărul persoanelor decedate în urma infectării cu COVID a ajuns la 60.025, după ce au fost raportate 41 de decese (23 bărbați și 18 femei) în ultimele 24 de ore. 38 au fost nevaccinați și 3 vaccinați.
Tot luni au fost relaxate condițiile de intrare în țară: Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a scurtat la 5 zile perioada de carantină pentru persoanele nevaccinate împotriva COVID, pentru cele care nu au trecut prin boală sau nu sunt testate. De asemenea, se elimină lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat, care prevedea clasificarea statelor pe culori.
În Rusia s-a înregistrat un număr record de infecții cu coronavirus
Rusia a raportat, la 31 ianuarie, peste 124.000 de infecții cu coronavirus -- cel mai mare număr zilnic de la începutul pandemiei, pe fondul unei creșteri continue a numărului de contaminări cu varianta extrem de contagioasă Omicron. Autoritățile sanitare ruse au adăugat că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 621 de decese cauzate de coronavirus.
Oficial, grupul operativ COVID-19 din Rusia a înregistrat puțin peste 329.000 de decese cauzate de coronaviurs de la începutul pandemiei, dar numărul de decese raportat de serviciul de statistică de stat Rosstat este de două ori mai mare. Motivul este că autoritățile sanitare nu înregistrează decât decesele cauzate direct de noul coronvirus.
Rata vaccinării anti Covid-19 rămâne scăzută în Rusia (48% din populație vaccinată cu două doze, față de o medie de peste 70% în Uniunea Europeană) deși a fost prima țară care a omologat, la nivel național, un vaccin – Sputnik V, foarte popular la început în unele țări ca R. Moldova.
Sputnik V nu este încă omologat la nivel internațional.
Guvernul R.Moldova începe restructurarea Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței
Guvernul R.Moldova începe restructurarea Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, iar până la finalizarea acestui proces, este instituit un moratoriu pe controalele efectuate de către inspectorii instituției, a anuțat luni premierul Natalia Gavrilița.
Premierul Natalia Gavrilița a acuzat Agenția că ar fi o instituție ineficientă și coruptă, folosită și ca instrument pentru stoarcerea banilor din afaceri. „La conducerea instituției au fost persoane din anturajul lui Plahotniuc [Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat,dat în urmărire internațională, n.red.], și mulți inspectori au făcut parte dintr-o federație de sport. Au fost comise abuzuri”, a mai spus premierul, citată de IPN.
Ministrul economiei, Sergiu Gaibu, a declarat la aceeași conferință de presă că o comisie disciplinară evaluează încălcările admise de conducerea instituției. Ar fi numeroase plângeri și față de actualul director, care însă nu poate fi demis, pentru că este în concediu de îngrijire a copilului.
Germania intenționează să trimită avioane de luptă Eurofighter în România
Germania intenționează să trimită avioane de lupă Eurofighter în România, după ce Franța a anunțat că va trimite în jur de 800 de militari pentru întărirea prezenței NATO, pe fundalul tensiunilor care cresc la granița dintre Rusia și Ucraina. Potrivit postului german public de televiziune ARD, surse „bine informate din domeniul securității” au precizat că în cazul unui nou atac al Rusiei asupra țării vecine, NATO va mai trimite 1.000 de militari în România, țară care are o graniță de peste 650 de kilometri cu Ucraina.
În Bulgaria vecină sunt așteptate două avioane de lutpă olandeze, în timp de două nave militare spaniole vor patrula în largul coastelor la Marea Neagră.
Secretarul general NATO, Jens Stoletenberg și adjunctul său Mircea Geoană au precizat că NATO nu va trimite trupe în Ucraina în cazul unui atac rusesc, dar va întări capacitatea defensivă a țărilor NATO din flancul estic, sprijinind totodată Kievul cu ajutoare militare și logistice.
Într-un interviu luni pentru RFI. România, Mircea Geoană a reamintit că nefiind membră NATO, Ucraina nu este acoperită de articolul 5 al tratatului Nord-Atlantic, așa cum este cazul României sau Bulgariei. Dar orice nouă agresiune a Rusiei (după cea din 2014) este „inacceptabilă” pentru NATO și va declanșa aplicarea unor sancțiuni economice „fără precedent”.
Acest răspuns însă nu este de competența NATO, ca organizație, ci a statelor membre, a G7 sau Uniunii Europene, a mai spus secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.
Boris Johnson a declarat că îi va cere lui Vladimir Putin să pună capăt „jocurilor” strategice
Premierul britanic Boris Johnson a declarat că îi va cere președintelui Vladimir Putin să pună capăt „jocurilor” strategice. În caz contrar, Marea Britanie ar putea impune sancțiuni severe unor apropiați ai Kremlinului. „Cred că toți trebuie să facem un pas înapoi” a spus Johnson, care are programată o discuție telefonică, în această săptămână cu Putin.
Luni este așteptată și o reuniune a Consiliul de Securitate ONU privind criza din Ucraina, provocată de Rusia care a masat zeci de mii de militari în apropierea graniței cu Ucraina, anunțând totodată o serie de manevre militare în zonă, în Belarus, dar și în Marea Neagră.
Cu toate acestea, Moscova a spus că nu intenționează să atace Ucraina, dar Statele Unite și Marea Britanie au avertizat în repetate rânduri că vor răspunde cu sancțiuni economice „devastatoare” împotriva Rusiei, dacă Moscova atacă din nou Ucraina (după 2014).
Ministrul de finanțe britanic, Simon Clarke a avertizat că Londra va sancționa întreprinderile și persoanele cu cele mai strânse legături cu Putin. Moscova a avetizat la rândul său că va recurge la măsuri „severe” de răspuns.
„Aceste măsuri vor fi ghidate de propriile noastre interese”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, fără a oferi alte detalii.
Ministrul britanic al apărării: e important să se reducă tensiunile la granița cu Ucraina
Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat pe 31 ianuarie la Budapesta că este important să se reducă tensiunile la granița cu Ucraina, deoarece amenințarea cu un război sau izbucnirea unui conflict nu va aduce decât mai multă instabilitate regională, prețuri mai mari la combustibil și fluxuri de migranți.
Wallace și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru vizita pe care premierul ungar Viktor Orbán o face marți la Moscova, argumentând că „trebuie să detensionăm situația și să susținem dreptul la suveranitate al Ucrainei”. Vizita este controversată în Ungaria, unde opoziția unită i-a cerut premierului să renunțe, susținând că este „împotriva intereselor țării”.
Ministrul maghiar al apărării, Tibor Benkő, a declarat la conferința de presă cu omologul său britanic că în acest moment în Ungaria nu este nevoie de o desfășurare de trupe NATO.
Alianța își întărește prezența militară în țările din flancul său estic, care se simt direct amenințate de tensiunile de la granița ruso-ucraineană. O strategie încurajată de guvernele din țările baltice, Polonia, România și Bulgaria.
Orbán, care are o relație strânsă cu președintele Vladimir Putin, a declarat pe 28 ianuarie că va încerca să obțină la Moscova mărirea livrărilor de gaz rusesc către țara sa.
Guvernul anunță compensații la gaze pentru agenții economici
Șefa cabinetului de miniștri, Natalia Gavrilița, a anunțat că va propune compensarea cheltuielilor pentru consumul primilor 500 de metri cub de gaze de către agenții economici.
Aceste compensații vor fi acordate retroactiv...
„Aceste compensații vor fi acordate retroactiv, adică aplicate în factura pentru luna ianuarie. Ambele decizii, atât creșterea compensațiilor pentru consumatorii casnici, cât și compensarea primilor 500 de metri cubi de gaze pentru agenții economici, abonați la MoldovaGaz, vor fi luate în ședința Comisiei Situații Excepționale de marți, 1 februarie”, a precizat Natalia Gavrilița.
Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, a declarat că programul de compensare ar viza peste zece mii de consumatori și a adăugat că în prezent se lucrează la un instrument suplimentar de susținere a „agenților economici importanți în economia națională”, pentru a reduce impactul creșterii tarifului la gazele naturale asupra prețurilor la produsele social importante.
Premierul Natalia Gavrilița a declarat că în bugetul de stat nu sunt prevăzuți suficienți bani pentru acoperirea compensațiilor anunțate, prin urmare, va fi necesară o rectificare de buget.
După scumpirile aprobate de ANRE, Primăria Chișinău se adresează în judecată
După scumpirile aprobate de ANRE la sfârșitul săptămânii trecute, primarul general al capitalei, socialistul Ion Ceban a anunțăt luni că a depus la Curtea de Apel (CA) Chișinău o cerere prealabilă de chemare în judecată a guvernului pentru faptul că s-a majorat retroactiv prețul la gazele naturale. Plângerea a fost depusă împreună cu viceprimarul Fadei Nagacevschi.
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat recent un tarif de 15 lei și 18 bani, pentru un metru cub de gaze naturale, tarif care intră în vigoare de la 1 ianuarie.
Totodată, Ion Ceban a anunțat că a depus o cerere prealabilă și la ANRE, cerând anularea tarifului majorat pe 28 ianuarie, cu efect retroactiv de la 1 ianuarie.
Iar marți urmează o plângere la Procuratură, a mai anunțat primarul Chișinăului pe pagina sa de Facebook.
Municipalitatea contestă nu numai aplicarea retroactivă a noilor tarife la gazele naturale și termoficare, dar și un presupus „atentat la independența reglementatorului”. Agenția este o structură de stat independentă și nu trebuia să accepte „indicațiile ilegale ale guvernării”, a declarat viceprimarul Fadei Nagacevschi.
Nagacevschi a mai argumentat că aplicarea retroactivă a noilor tarife este o ilegalitate. Există un precedent confirmat de instanța de judecată, în 2019.
Comisia municipală pentru situații excepționale urmează să se întrunească în ședință pentru a formula un demers către Comisia Națională pentru Situații Excepționale prin care să solicite compensarea cheltuielilor care vor afecta bugetul municipal în urma aplicării tarifelor mai mari, a precizat viceprimarul.
Primarul capitalei, Ion Ceban, a declarat că hotărârile ANRE vor afecta nu doar cetățenii, ci și primăriile. În calitate de vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova, va propune elaborarea unei poziții CALM în care să se ceară un pachet de acțiuni imediate pentru susținerea tuturor primăriilor.
Tariful la gazele naturale furnizate la punctele de ieșire din rețelele de distribuție de presiune joasă (pentru consumatorii casnici) s-a majorat de la 10,19 lei la 14,060 lei pentru un metru cub (fără TVA). Tarifele noi, care vor constitui în jur de 15 lei cu TVA inclus, vor fi aplicate retroactiv, începând cu data de 1 ianuarie 2022.
De asemenea, ANRE a aprobat tarife mai mari și la termoficare în Chișinău și Bălți.
S-a scumpit, de asemenea, și energia electrică produsă de centralele electrice de termoficare. Consumatorii deserviți de Termoelectrica vor plăti pentru căldură 2 169 lei pentru o gigacalorie, comparativ cu tariful actual de 1 689 lei/Gcal.
Consiliul de Securitate ONU ar urma să se întrunească pentru a discuta criza din Ucraina
Consiliul de Securitate al ONU ar urma să se întrunească în ședință, la inițiativa Washington-ului, pentru a discuta criza din Ucraina. SUA a avertizat Moscova că va trebui să răspundă pentru concentrarea masivă a trupelor la granița cu Ucraina, îngrijorând astfel Occidentul că ar planifica să atace țara vecină.
În pofida faptului că Federația Rusă dă asigurări că nu intenționează să invadeze Ucraina, în ultimele zile au crescut îngrijorările privind un atac iminent, determinând SUA și Mare Britanie să avertizeze asupra unor sancțiuni economice „devastatoare pentru Federația Rusă”. SUA au declarat că sunt pregătite să respingă orice „dezinformare” prezentată de Federația Rusă în cadrul ședinței ONU, anticipându-se ca va fi una dintre cele mai urmărite sesiuni ale Națiunilor Unite din ultimii ani.
Ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a reiterat în cadrul unei intervenții la ABC News, pe 29 ianuarie, că Statele Unite și alți membri ONU vor cere explicații Federației Ruse. „Vom intra în sală pregătiți să-i ascultăm, însă nu ne vom lăsa influențați de propaganda lor”, a precizat Linda Thomas-Greenfield.
Federația Rusă, care deține dreptul de veto în cadrul Consiliului ONU, cel mai probabil va încerca să blocheze întrunirea celor 15 membri ai structurii de securitate, însă Washington-ul s-a arătat convins că vocile „din cadrul Consiliului sunt unite în a cere Moscovei explicații”, a declarat Linda Thomas-Greenfield pentru ABC News.
Canada a anunțat retragerea temporară a personalului neesențial din cadrul ambasadei de la Kiev
Autoritățile canadiene au anunțat strămutarea spre vestul Ucrainei a forțelor militare pe care le au în această țară și retragerea temporară a personalului neesențial din cadrul Ambasadei de la Kiev, alăturându-se astfel măsurilor similare luate de țări occidentale pe fundalul tensiunilor crescânde dintre Ucraina și Federația Rusă.
„Vom continua să luăm toate măsurile necesare de precauție pentru a menține în siguranță forțele noastre armate”, a declarat ministra canadiană a apărării Anita Anand, în cadrul unei conferințe de presă ținută la Kiev, duminică, 30 ianuarie. Ea a mai adăugat că militarii canadieni au fost strămutați „la vest de râul Nipru”.
Federația Rusă a masat peste o sută de mii de soldați și muniții la granița cu Ucraina, crescând astfel îngrijorările privind iminența unui conflict militar între Ucraina și Federația Rusă. Moscova a negat că ar intenționa să atace țara vecină.
Canada are în jur de 200 de militari în Ucraina, parte a unei misiuni de pregătire și consolidare a capacității de apărare, se arată pe site-ul executivului canadian.
Președintele kazah respinge cererea de anchetă internațională a protestelor de la începutul lunii
Președintele kazah Qasym-Zhomart Toqaev a respins apelurile pentru o anchetă internațională asupra protestelor de la începutul acestei luni. Tulburările de stradă au provocat moartea a peste 220 de persoane și au determinat țara să cheme trupe dintr-o organizație militară condusă de Rusia.
Toqaev și alți oficiali kazahi au atribuit sângeroasele confruntări „bandiților și teroriștilor” cu legături străine, fără a oferi dovezi directe că ar fi implicat vreun presupus terorist. În primul său interviu televizat de la începutul tulburărilor, Toqaev a reluat pe 29 ianuarie afirmația conform căreia Kazahstanul ar fi fost atacat de organizații militare și a spus că statul va putea efectua propria anchetă asupra evenimentelor.
Pe 20 ianuarie, Parlamentul European a adoptat cu o majoritate covârșitoare o rezoluție care cere „o anchetă internațională adecvată a crimelor comise împotriva poporului Kazahstan” în timpul violențelor. În interviu, Toqaev a numit rezoluția „neobiectivă, prematură”.
Protestele care s-au declanșat la începutul acestei luni în îndepărtatul oraș Zhanaozen din pricina creșterii bruște a prețului combustibilului s-au răspândit rapid în Kazahstan, o mare parte din furia protestatarilor fiind îndreptată împotriva lui Nursultan Nazarbaiev, care a condus Kazahstanul din 1989.
Francezii acuză grupul de mercenari Wagner, susținut de Rusia, de „jaf” în Mali
Ministrul de externe al Franței a acuzat un grup de mercenari susținut de Rusia că jefuiește resursele națiunii vest-africane Mali.
Jean-Yves Le Drian a declarat, într-un interviu publicat în presa scrisă pe 30 ianuarie, că luptătorii grupului Vagner (sau Wagner) în care, susține el, se află „foști soldați ruși, înarmați de Rusia și înzestrați cu logistica rusească... jefuiesc Maliul”. „În acest moment, aceștia folosesc deja resursele țării în schimbul protejării juntei de guvernământ”, a spus el pentru cotidianul Journal du Dimanche. „Vagner folosește slăbiciunea anumitor state pentru a se implanta... pentru a întări influența Rusiei în Africa”, a adăugat Le Drian.
Președintele rus Vladimir Putin a afirmat că gruparea de mercenari nu reprezintă statul rus și nu este plătită de acesta. El a adăugat că antreprenorii militari privați au dreptul de a lucra și de a-și urmări interesele oriunde în lume, atâta timp cât nu încalcă legile Federației Ruse.
Președintele francez i-a spus omologului său iranian că negocierile nucleare trebuie accelerate
Președintele francez Emmanuel Macron i-a spus omologului său iranian că acordul nuclear din 2015 dintre puterile mondiale și Teheran poate fi actualizat, dar că negocierile în desfășurare trebuie accelerate și că Iranul trebuie să-și asume pe deplin obligațiile în temeiul acordului.
Într-o convorbire telefonică cu președintele iranian Ebrahim Raisi din 29 ianuarie, Macron „și-a reafirmat convingerea că este posibilă și imperativă o soluție diplomatică, subliniind că orice acord va necesita angajamente clare și suficiente din partea tuturor părților”, a anunțat biroul de presă al lui Macron pe 30 ianuarie.
Diplomați din Germania, Franța și Marea Britanie, cunoscuți în mod colectiv sub numele de E3, împreună cu Rusia și China, s-au întâlnit în capitala Austriei, începând cu primăvara trecută, în încercarea de a aduce Iranul și Statele Unite mai aproape de reluarea acordului blocat după ce Washingtonul s-a retras în 2018 restabilind sancțiuni împotriva Teheranului.
Discuțiile pentru a reveni la acordul în baza căruia Iranul a fost de acord să-și limiteze controversatul program nuclear în schimbul reducerii sancțiunilor sunt așteptate să fie reluate săptămâna viitoare.
NATO afirmă că nu va trimite trupe în Ucraina dacă Rusia va invada
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că alianța militară occidentală pe care o conduce nu va trimite trupe de luptă în Ucraina în cazul în care Rusia va invada țara. „Nu avem planuri să desfășurăm trupe de luptă NATO în Ucraina... ne concentrăm pe acordarea de sprijin”, a declarat Stoltenberg într-un interviu la BBC. „Există o diferență între a fi membru NATO și a fi un puternic și foarte prețuit partener ca Ucraina”.
Comentariile lui Stoltenberg au ca fundal tensiunile crescute dintre NATO și Moscova, deoarece Rusia a mobilizat peste 100.000 de militari de-a lungul graniței cu Ucraina, stârnind temeri referitoare la o posibilă invazie.
Kremlinul, care a negat că intenționează să invadeze Ucraina, așa cum a făcut-o în 2014 când a ocupat peninsula Crimeea care aparține Ucrainei, a insistat în negocierile recente cu Washington și NATO să primească garanții că Ucraina și alte state foste sovietice nu vor fi admise în alianță. Ucraina dorește să adere la NATO, dar nu i s-a oferit un plan și o foaie de parcurs pentru aderare.
Cu toate acestea, NATO a spus că politica sa de „uși deschise” nu este negociabilă, iar Washingtonul a subliniat că statele suverane au dreptul să-și aleagă propriile alianțe militare. După ce Statele Unite au răspuns în scris solicitărilor Moscovei, președintele rus Vladimir Putin i-a spus președintelui francez Emmanuel Macron pe 28 ianuarie că simte că Occidentul a „ignorat” preocupările de securitate ale Moscovei.
NATO afirmă că este pregătit să-și intensifice prezența trupelor în statele membre est-europene în cazul în care Rusia invadează Ucraina, iar mulți membri ai alianței au furnizat Kievului echipament militar, inclusiv armament letal, pe măsura creșterii tensiunilor.
Washingtonul a afirmat că este în căutarea unei soluții diplomatice de ieșire din impas, dar a adăugat că Rusia trebuie mai întâi să-și reducă prezența militară de la granița cu Ucraina.
„Guvernul rus a afirmat public că nu are intenția de a invada Ucraina, dar faptele de la fața locului spun o poveste cu mult diferită”, a declarat ambasadorul SUA la Moscova, John Sullivan, pe 28 ianuarie.
„Zdob și Zdub” și orchestra fraților Advahov vor reprezenta Moldova la Eurovision
Formația „Zdob și Zdub” și orchestra fraților Advahov vor reprezenta Republica Moldova la concursul internațional Eurovision 2022, informează IPN.
Concursul va avea loc perioada 10-14 mai 2022 la Torino, Italia. Muzicienii moldoveni intră în competiție cu piesa „Trenulețul”.
La cea de-a doua etapă a Selecției Naționale pentru „Eurovision 2022”, care a avut loc în format de audiții live, au participat 28 de interpreți și 29 de piese. Unul dintre participanți a prezentat la concurs două melodii.
La ediția de anul trecut competiția a fost câștigată de trupa italiană „Maneskin”.
Republica Moldova participă la această competiție din 2005. Anul trecut, Republica Moldova a fost reprezentată la concurs de Natalia Gordienko, piesa „Sugar” clasându-se pe locul 13.
Planuri de mobilizare militară pe fondul eforturilor de a atenua tensiunile de la granița Ucrainei
Franța a anunțat pe 29 ianuarie planuri de a trimite sute de militari în România la o zi după ce Statele Unite au declarat că vor muta în curând un număr mic de trupe americane în țările NATO din Europa de Est, deoarece temerile continuă să crească că o acumulare de trupe rusești în apropierea granițelor Ucrainei ar putea fi un preludiu al unei invazii.
Ministrul francez al Apărării, Florence Parly, a declarat pe 29 ianuarie că Franța intenționează să trimită „câteva sute de oameni” în România, ca parte a unei „alianțe defensive”. Într-o declarație la postul de radio France Inter, Parly a descris România drept o „zonă de înaltă tensiune” care trebuie „asigurată”. România are graniță atât cu Ucraina, cât și cu Moldova, unde Rusia are trupe în regiunea separatistă a Transnistriei.
Președintele american Joe Biden declarase pe 28 ianuarie că va masa „în termen scurt” trupe americane în țările NATO din Europa de Est.
Efortul diplomatic de soluționare a tensiunilor va continua în săptămânile următoare. Ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian a declarat pe 29 ianuarie că el și ministrul german de externe, Annalena Baerbock, vor vizita Ucraina în perioada 7-8 februarie. El a mai spus că l-a asigurat pe ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba „de sprijinul nostru deplin și solidaritatea cu Ucraina”.
Rusia nu va mai efectua exerciții navale în apele internaționale din apropierea Irlandei
Rusia nu va mai desfășura exerciții navale în apele internaționale din largul coastei de sud-vest a Irlandei săptămâna viitoare, așa cum a fost planificat, a declarat ambasadorul Moscovei în Irlanda pe 29 ianuarie.
Ambasadorul Iuri Filatov a declarat într-o declarație că Rusia a decis să mute exercițiile navale ca „un gest de bunăvoință față de autoritățile de la Dublin și față de grupurile de pescuit irlandeze.”
Irlanda a fost informată săptămâna trecută că exercițiile vor avea loc la aproximativ 240 de kilometri sud-vest de coasta sa, în zona sa economică exclusivă (ZEE), dar nu în apele teritoriale. Anunțul a stârnit controverse considerabile în Irlanda.
Unii pescari irlandezi și-au exprimat îngrijorarea că utilizarea sonarului militar ar putea dăuna vieții marine, iar alții au avertizat că intenționează să protesteze în apropierea zonei în care urmau să aibă loc exercițiile.
În declarație se spune că, răspunzând solicitărilor venite din partea guvernului irlandez și a Organizației irlandeze pentru producătorii de pește de sud și de vest, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a decis să mute exercițiile în afara ZEE „cu scopul de a nu împiedica activitățile de pescuit ale navelor irlandeze în zonele tradiţionale de pescuit." Nu se ştie unde au fost reprogramate exerciţiile navale.
În Beijing, cu câteva zile înaintea Olimpiadei, cele mai multe cazuri de COVID-19 din iunie 2020
Capitala Chinei, Beijing, a raportat cel mai mare număr de noi cazuri de coronavirus de la jumătatea anului 2020, cu doar câteva zile înainte de deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă.
Au fost identificate 20 de noi cazuri de COVID-19 în Beijing pe 30 ianuarie, cele mai multe cazuri înregistrate în oraș din iunie 2020, transmite Comisia Națională de Sănătate (NHC).
China a raportat, de asemenea, 34 de cazuri noi de COVID-19 în rândul personalului legat de Jocurile Olimpice pe 29 ianuarie, a declarat comitetul de organizare al Jocurilor Olimpice de la Beijing 2022.
Pe lista celor contaminați se află 13 sportivi sau oficiali de echipă care au fost testați pozitiv după sosirea pe aeroport pe 29 ianuarie. În total, pe 29 ianuarie, China a raportat 81 de cazuri noi de COVID-19 pe continent, în creștere față de 59 de cazuri înregistrate cu doar o zi înainte. Nu s-au înregistrat noi decese din cauza bolii.
Jocurile Olimpice din China se desfășoară într-un cerc închis, fără accesul publicului, pentru a înlătura posibilitatea contaminării. Cele 60 000 de persoane din interiorul acestui cerc (sportivi, personal tehnic, organizatori) sunt supuse testării zilnice.
Jocurile Olimpice sunt programate să aibă loc în perioada 4-20 februarie.
Marea Britanie are în vedere o desfășurare militară „majoră” în Europa de Est
Premierul Boris Johnson spune că Marea Britanie plănuiește o desfășurare „majoră” de trupe, nave de război și avioane de luptă în Europa de Est pentru a contracara „ostilitatea” Rusiei față de Ucraina.
„Această mobilizare de forțe ar trimite un mesaj clar Kremlinului: nu vom tolera activitatea destabilizatoare a Rusiei și vom fi mereu alături de aliații noștri NATO în fața ostilității ruse”, a spus Johnson într-o declarație la sfârșitul zilei de 29 ianuarie.
Comentariul are ca fundal tot mai multele promisiuni făcute de state NATO de sprijin suplimentar pentru Ucraina în fața concentrării militare rusești de-a lungul graniței lor comune, preludiul a ceea ce mulți oficiali occidentali se tem că ar putea fi o invazie. Pe fondul tensiunilor, Moscova a negat orice plan de a invada Ucraina.
Declarația lui Boris Johnson vine la o zi după ce Statele Unite au declarat că vor deplasa în curând efective militare americane restrânse în țările Europei de Est și NATO și că alte mii se află în așteptare. Statele Unite au deja zeci de mii de militari staționați în Europa de Vest.
Pe de altă și Franța a anunțat că va trimite „câteva sute” de soldați în România, ca parte a unei „alianțe defensive”. Ministrul Apărării, Florence Parly, a declarat că a vizitat România pe 27 ianuarie pentru a discuta această problemă.
Diplomații spun că discuțiile nucleare cu Iranul se apropie de „etapa finală”
Cea mai recentă rundă de discuții pentru reluarea acordului nuclear cu Iranul s-a apropiat de etapa finală, au spus diplomații, după săptămâni de diplomație intensă la Viena.
Diplomați din Germania, Franța și Marea Britanie, reuniți în grupul E3, împreună cu Rusia și China, s-au reunit în capitala Austriei încă din primăvara trecută, încercând să aducă Iranul și Statele Unite mai aproape de un acord de restabilire a acordului din 2015.
Enrique Mora, reprezentant UE care coordonează discuțiile, a declarat pe 28 ianuarie că participanții se vor întoarce în capitalele lor pentru consultări înainte de a reveni săptămâna viitoare. „Este nevoie de decizii politice acum”, a scris el pe Twitter.
Într-o declarație, E3 a spus că toate părțile știu că discuțiile ajung la „etapa finală, care necesită decizii politice”. „Ianuarie a fost cea mai intensă perioadă a acestor discuții până în prezent”, au afirmat aceștia. Reprezentantul Rusiei, Mihail Ulianov, declara optimist: „Instinctul meu îmi spune că se va ajunge la un acord imediat după jumătatea lunii februarie”.
Acest progres al negocierilor s-a petrecut după ce Iranul a sugerat săptămâna aceasta că ar putea negocia direct cu Statele Unite, dacă se poate ajunge la un „acord bun”. Până în prezent, UE a mediat discuții indirecte între Teheran și Washington.
Oficial NATO: Ușa Alianței este deschisă pentru Georgia, dar sunt necesare reforme politice
NATO nu va face compromisuri cu privire la politica ușilor deschise sub presiunea Rusiei, dar potențialii membri precum Georgia trebuie să facă reforme interne semnificative și să rezolve disputele teritoriale pentru a se alătura clubului, a spus un oficial de top al alianței.
Javier Colomina, reprezentantul special al NATO pentru Caucazul de Sud și Asia Centrală, a declarat că Georgia trebuie să ia măsuri acum pentru a se pregăti să adere la alianță, chiar dacă momentul aderării deocamdată este amânat.
„Știm că acum nu este momentul pentru a merge mai departe cu politica ușilor deschise. Și știm că autoritățile georgiene știu asta, dar cu toate acestea trebuie să fie pregătite, pentru a înfăptui toate reformele necesare - reforma electorală, cea judiciară, reforme de securitate etc.”, a declarat Colomina pentru RFE/RL într-un interviu.
Comentariile lui survin în timp ce Rusia se folosește de concentrarea de trupe în apropiere de granițele Ucrainei pentru a forța Statele Unite și țările NATO să negocieze o listă de cereri de securitate, inclusiv să garanteze că Ucraina și Georgia nu se vor alătura niciodată alianței. Statele Unite și NATO au respins cererea Moscovei de a închide definitiv ușa fostelor state sovietice de a adera la alianță.
Georgia aspiră să se alăture NATO și este unul dintre cei mai apropiați parteneri ai alianței, dar se confruntă cu obstacole interne semnificative.
Joe Biden spune că SUA vor trimite în curând militari în Europa de Est
Președintele Joe Biden spune că Statele Unite vor disloca în curând un număr mic de trupe americane în țările Europei de Est și NATO, pe fundalul temerilor că acumularea de trupe ale Rusiei în apropierea granițelor Ucrainei ar putea fi preludiul unei invazii.
„Vom deplasa trupe americane în Europa de Est și în țările NATO în scurtă vreme. Nu prea multe", a spus Biden, întrebat despre desfășurarea de trupe pe 28 ianuarie.
La începutul acestei săptămâni, Pentagonul a estimat la aproximativ 8.500 de militari americani, efectivele pentru o posibilă desfășurare în Europa pe fondul concentrării de trupe rusești în apropierea granițelor cu Ucraina. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, declarase mai devreme că președintele rus Vladimir Putin are toate capacitățile militare pregătite pentru a acționa împotriva Ucrainei. El a afirmat că, deși Washingtonul nu crede că Putin a luat decizia finală de a folosi forțele împotriva Ucrainei, „în mod clar acum are această capacitate.”
Kremlinul a anunțat că Rusia va studia răspunsurile scrise transmise de Statele Unite și NATO cu privire la solicitările de garanții de securitate ale Moscovei și apoi va „decide asupra acțiunilor ulterioare”.
