Ştiri
NATO: dacă Putin folosește arma nucleară, el va încălca o linie fundamentală
Președintele rus Vladimir Putin va trece peste o „foarte importantă linie”, dacă va ordona folosirea de arme nucleare în Ucraina, a avertizat joi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, într-un moment când atât Alianța Nord-Atlantică cât și Rusia fac exerciții militare în zilele care vin, notează agenția Asociated Press.
Exercițiul NATO de săptămâna viitoare se numește Steadfast Noon, și e vorba de manevre militare programate de multă vreme, la care vor lua parte avioane de luptă capabile să poarte focoase nucleare, dar care nu vor avea la bord muniție activă. Rusia are programate exerciții militare în aceeași perioadă.
Întrebat ce va face NATO dacă Rusia va lansa un atac nuclear, Stoltenberg a spus că nu va explica exact cum va răspunde Alianța, adăugând însă că „asta va schimba fundamental natura conflictului, și va însemna că a fost încălcată o linie foarte foarte importantă”.
Declarațiile lui Stoltenberg vin după o reuniune a ceea ce se numește Grupul NATO de Planificare Nucleară, care a avut loc cu ocazia întâlnirii miniștrilor apărării din Alianță de la Bruxelles, în contextul amenințărilor președintelui rus Vladimir Putin cu folosirea armelor nucleare, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.
„Chiar folosirea unor arme atomice de mici dimensiuni [tactice, n.red] va fi un lucru foarte serios, și va schimba fundamental natura războiului din Ucraina, iar asta va avea bineînțeles consecințe”, a mai spus secretarul general al NATO, citat de Asociated Press.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Kremlin: Putin și Erdogan n-au vorbit despre Ucraina la Astana
Președintele rus Vladimir Putin și omologul său turc Recep Erdogan nu au discutat despre Ucraina la întâlnirea lor din Kazahstan pe 13 octombrie, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov.
Înainte de întâlnirea celor doi lideri din capitala kazahă Astana, liderul turc a dat de înțeles că s-ar putea oferi să medieze noi tratative de pace între Ucraina și Rusia, spunând că diplomația ar putea oferi șansa unei „păci oneste”, care să oprească vărsarea de sânge.
„Subiectul unui acord ruso-ucrainean nu a fost discutat”, a spus Peskov, citat de agenția RIA. Președinția turcă nu a comentat deocamdată această declarație.
Turcia, care este membră a Alianței Nord-Atlantice, a rămas neutră în conflictul din Ucraina, abținându-se să se alăture sancțiunilor impuse de Occident Rusiei și menținând relații bune atât cu Moscova cât și cu Kievul. Turcii au găzduit două runde de tratative între cele două părți, dar ultima, care a avut loc în martie, nu a avut nici un rezultat.
Vorbind la o sesiune de întrebări și răspunsuri cu membrii ai Adunării Parlamentare ONU, președintele Ucrainei Volodimir Zalenski a repetat pe 13 octombrie că nu va discuta cu președintele rus Vladimir Putin, explicând că diplomația cu liderii care nu respectă legislația internațională este imposibilă.
Liderii slovaci condamnă uciderea a doi bărbați într-un bar gay din Bratislava
Conducerea Slovaciei a condamnat uciderea a două persoane miercuri seară într-un bar gay din capitala Bratislava, avertizând împotriva urii față de minoritățile de orice fel, inclusiv sexuale.
Atentatorul, un tânăr de 19 ani, a tras cel puțin 10 focuri de armă în localul Tepláreň, frecventat mai ales de bărbați gay. Au fost uciși pe loc doi doi tineri, care discutau și beau limonadă, iar o tânără a fost rănită, fiind dusă la spital.
Potrivit presei slovace, unul din cei uciși era un student care lucra seara la bar, iar celălalt a fost prietenul lui, care lucra la un magazin.
Joi dimineață, poliția a anunțat că agresorul a fost găsit mort, după ce cel mai probabil s-a sinucis, și că înainte de a deschide focul în bar, postase pe rețele un manifest de 60 de pagini împotriva persoanelor LGBT+, a evreilor și altor minorități.
În textul între timp eliminat, tânărul vorbea despre „degradarea” lumii occidentale prin acceptarea de imigranți negri, homosexuali, persoane transgender și alte tipuri de „devianți”.
O televiziune slovacă a relatat că tânărul era dotat cu o armă cu laser, așa că a tras „la sigur”. Poliția lucrează cu ipoteza că arma aparținea tatălui atacatorului, un membru proeminent al partidului de extremă-dreaptă Vlast (Patria).
Joi după-masă, premierul slovac Eduard Heger a ținut un discurs de condamnare a urii și violenței, spunând că slovacii trebuie să învețe ce înseamnă respectul. Heger a atras atenția asupra rolului în propagarea urii jucat de rețelele sociale și de politicieni.
Președinta Zuzana Caputova a spus la rândul ei că nu înțelege cum poate fi tolerată violența verbală de pe rețele și din discursurile extremiștilor, violență care pregătește și prevestește asemenea crime.
Inițiativa Inakosť, cea mai importantă organizație LGBT+ din Slovacia, a spus că atacul nu are precedent în istoria țării.
În onoarea studentului ucis, facultatea la care era înscris a arborat joi steagul curcubeu al minorităților sexuale.
Ziarul Dennik N a scris că atacatorul s-a fotografiat la barul gay Tepláreň încă din august, postând fotografia pe rețele. În utlima postare, a scris că pregătea atacul din 2019 și că în cazul că supraviețuiește după primul atentat, vor urma și alte „ținte”.
Atacul a fost condamnat de premierul Cehiei vecine, Petr Fiala.
Inițiativa Inakosť a anunțat că va ține vineri un protest-comemorare la Bratislava.
Slovacia predominant catolică este una din țările cele mai puțin prietenoase cu persoanele LGBT+ din Uniunea Europeană, fiind și una din puținele țări membre care nu acordă nici un fel de drepturi sau recunoaștere juridică cuplurilor de același sex. Celelalte sunt: Bulgaria, Lituania, Letonia, Polonia și România.
Aliații NATO, atenți la apărarea anti-aeriană după ultimele atacuri rusești
14 aliați NATO și Finlanda au semnat pe 13 octombrie o scrisoare de intenție privind achiziționarea în comun de sisteme de apărare anti-aeriană, într-o ceremonie la sediul NATO din Bruxelles, în marginea unei reuniuni a miniștrilor apărării din statele membre ale Alianței Nord-Atlantice.
Berlinul și celelalte capitale care s-au raliat inițiativei germane numită European Sky Shield Initiative (ESSI) urmăresc să protejeze mai bine spațiul aerian al alianței cu sisteme de tip Arrow 3, construite de Israel și Patriot, construite de firma americană Boeing.
Țările semnatare sunt: Finlanda (în curs de aderare la NATO), Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
Într-o declarație citată de Deutsche Welle (DW), ministra germană a apărării, Christine Lambrecht, a spus că inițiativa va ajuta la „interoperabilitate”, la obținerea de prețuri mai rezonabile și la ajutorare reciprocă în menținerea tehnicii militare. „Toate țările implicate vor avea de câștigat”, a spus ministra.
„Acest angajament este acum mai crucial decât oricând, date fiind atacurile nemiloase și necruțătoare cu rachete ale Rusiei în Ucraina, care omoară civili și distrug infrastructură critică”, a spus la ceremonie Mircea Geoană, secretarul general adjunct al alianței.
DW amintește că inițiativa a fost lansată în august de cancelarul german Olaf Scholz, care argumenta la vremea aceea că o apărare anti-aeriană combinată ar fi mai puțin costisitoare decât ansamblul eforturilor naționale.
Aceeași sursă spune că la momentul actual Germania, cel mai mare aliat NATO din Europa, care a transferat zilele trecute sisteme anti-aeriene IRIS-T Ucrainei, nu are suficiente sisteme de apărare anti-aeriană Patriot ca să-și apere întreg teritoriul.
Cehia nu mai primește ruși, nici cu viză
Începând din 25 octombrie, Cehia nu va mai permite intrarea cetățenilor ruși chiar dacă au vize Schengen valabile, a anunțat ministrul de externe de la Praga, Jan Lipavsky.
„Într-o vreme când în Ucraina cad rachete rusești pe locurile de joacă pentru copii și pe oamenii care nu fac decât să meargă la lucru, în Cehia intră zilnic prin aeroporturi 200 de cetățeni ai Federației Ruse”, a spus Lipavsky la o conferință de presă.
De săptămâna viitoare rușii nu vor mai avea dreptul să intre în Cehia indiferent care stat le-a eliberat viza Schengen, dacă vin în scopuri turistice, sportive sau culturale.
Cehia se alătură astfel țărilor baltice, Poloniei și Finlandei, care și-au închis granițele pentru turiștii ruși în ultimele săptămâni.
Potrivit revistei cehe Respekt, vor exista anumite excepții – oamenii de afaceri cu vize Schengen valabile sau rușii care vin la îngrijire medicală.
Cehia a fost prima țară din Uniunea Europeană care a stopat emiterea de vize pentru cetățenii F. Ruse, anume chiar pe 25 februarie, a doua zi după declanșarea invaziei rusești în Ucraina. Această interdicție cehească este în vigoare și azi, ei adăugându-i-se între timp și o interdicție simlară pentru cetățenii din Belarus.
Ministrul de externe ceh Lipavsky a anunțat însă săptămâna aceasta înlesniri pentru studenții din Belarus. Dacă până acum în Cehia puteau intra doar belarușii cu rude deja aflate acolo, de acum pot intra și studenții din Belarus care vor să studieze în Cehia în baza unor burse europene.
Decizia a fost salutată de reprezentanța în Cehia a liderei opoziției belaruse Svetlana Țihanovskaia. „E o decizie care face diferența între regimul (dictatorului Alexandr) Lukașenka și poporul din Belarus”, a spus purtătoarea de cuvânt Crisțina Șvianok, citată de Respekt.
Guvernul de la Praga a anunțat concomitent că studenții ucraineni care vor să studieze în Cehia se vor putea înscrie la universitățile cehe chiar dacă au primit protecție ca refugiați în altă țară din Uniunea Europeană.
Cehia este de mulți ani o destinație predilectă atât pentru ucraineni, cât și pentru ruși și cetățeni ai altor foste republici sovietice. Ucrainenii alcătuiau până la invazia rusă cea mai importantă comunitate de muncitori străini din Cehia. Acum, Cehia este țara din UE care a acordat cele mai multe vize de ședere refugiaților ucraineni, raportat la populația proprie.
Rușii au avut în Cehia mai ales interese economice. Autoritățile Cehiei estimează la câteva mii numărul firmelor cu capital rusesc. După invadarea Ucrainei de către ruși, multe dintre ele au constituit obiectul cercetărilor poliției, sub suspiciunea că ar căuta să ocolească sancțiunile europene impuse Rusiei.
Proeminentul reformist iranian Tajzadeh a fost condamnat la cinci ani de închisoare
Reformistul politic iranian Mostafa Tajzadeh a fost găsit vinovat de trei capete de acuzare legate de apelurile sale repetate pentru schimbări structurale în țară și condamnat la cinci ani de închisoare.
Houshang Pourbabai, avocat al lui Tajzadeh, a declarat într-un mesaj pe Twitter la 11 octombrie că Tajzadeh a fost condamnat pentru conspirație împotriva securității țării, publicarea de informații false pentru a incita publicul și publicarea de propagandă împotriva sistemului. „Clientul meu, Mostafa Tajzadeh, a fost condamnat la cinci ani pentru complot împotriva securității statului, doi ani pentru publicarea de minciuni și un an pentru propagandă împotriva sistemului”, a declarat Pourbabai, adăugând că pedepsele vor fi aplicate comasat.
Tajzadeh a fost ministru adjunct de interne în guvernul fostului președinte Mohammad Hatami și una dintre cele mai proeminente figuri reformiste din Iran. El a fost arestat la 8 iulie și de atunci se află în detenție. Tajzadeh nu va face apel la verdict, deoarece la începutul acestuia a refuzat să recunoască tribunalul, care i-a refuzat apoi permisiunea de a se consulta în privat cu avocatul său.
Tajzadeh a mai fost arestat în 2009 în timpul protestelor în masă care contestau realegerea președintelui de atunci Mahmud Ahmadinejad, contestată de candidații reformiști din opoziție Mehdi Karrubi și Mir Hossein Musavi.
Erdoğan: Să înceteze vărsarea de sânge în Ucraina
Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a declarat pe 13 octombrie că diplomația ar putea oferi o șansă pentru „o pace echitabilă” care să pună capăt vărsării de sânge în războiul din Ucraina, în ciuda numeroaselor obstacole, și și-a reafirmat oferta de mediere.
„Obiectivul nostru este să ajutăm la oprirea vărsării de sânge cât mai curând posibil”, a declarat Erdoğan la un summit regional din Kazahstan, cu câteva ore înainte de o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin. „O pace echitabilă poate fi obținută prin diplomație”, le-a spus Erdoğan liderilor regionali din capitala kazahă Astana, unde se desfășoară forumul Conferinței privind interacțiunea și măsurile de consolidare a încrederii în Asia.
Erdoğan și Putin se vor întâlni mai târziu în cursul zilei pentru a discuta despre conflict. Turcia, membră NATO, a rămas neutră pe tot parcursul conflictului din Ucraina, abținându-se să se alăture sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și menținând relații bune atât cu Kievul, cât și cu Moscova. A găzduit de două ori discuții de pace între Moscova și Kiev, dar ultima întâlnire a avut loc în martie și nu a produs niciun rezultat.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, vorbind în timpul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri online cu membrii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei la 13 octombrie, și-a reiterat poziția conform căreia nu pot exista discuții cu Putin, afirmând că diplomația cu lideri care nu respectă dreptul internațional este imposibilă.
România va furniza curent în Moldova din această noapte
România va livra, începând din noaptea de 13 spre 14 octombrie, energie electrică Republicii Moldova, pentru a compensa oprirea exporturilor de curent din Ucraina din cauza bombardamentelor rusești.
Ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, anunță pe pagina sa de Facebook că întreprinderile Hidroelectrica și Energocom au semnat joi, 13 octombrie, un contract de furnizare a 100 MW pentru cetățenii Republica Moldova.
Acest lucru a fost posibil după ce guvernul de la București a adoptat, cu o zi mai devreme, o ordonanță de urgență. Documentul prevede că, în situații excepționale, cauzate de efectele războiului din Ucraina, asupra siguranţei în furnizarea cu energie electrică a Republicii Moldova, producătorii de energie electrică au obligaţia să încheie contracte bilaterale prioritar cu traderi sau furnizori de energie electrică desemnaţi de către guvernul de la Chișinău. Livrările vor fi făcute în funcție de cantitățile disponibile.
România va vinde energie electrică Republicii Moldova la un preț de 90 euro/MWh, mai mic decât cel de pe piață. Astfel, Moldova va putea să-și suplinească necesitățile de curent electric, după ce Ucraina nu mai poate să furnizeze 33% din consumul total al Republicii Moldova.
„Apreciem acest ajutor prompt și generos, într-un moment de mare încercare pentru noi”, a scris președinta Maia Sandu într-un mesaj de mulțumire pe Facebook. Ea a îndemnat cetățenii să economisească energia electrică, un apel similar fiind transmis anterior și de vicepremierul, Andrei Spînu.
Timp de câteva zile, Republica Moldova a fost dependentă de Centrala de la Cuciurgan, din stânga Nistrului, de unde cumpăra anterior doar 67% din energia electrică necesară localităților de pe malul drept.
Lloyd Austin: SUA se angajează să apere „fiecare centimetru de teritoriu NATO”
Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a reafirmat angajamentul Washingtonului de a apăra „fiecare centimetru” din teritoriul NATO, înaintea unei reuniuni la Bruxelles a miniștrilor apărării din cele 30 de state membre ale alianței occidentale, care are loc pe 13 octombrie și care va include discuții cu ușile închise ale grupului său de planificare nucleară.
Declarația lui Austin a fost făcută în urma amenințărilor nucleare abia voalate ale președintelui Vladimir Putin, în contextul în care forțele rusești au înregistrat eșecuri pe câmpul de luptă în invazia lor de aproape opt luni în Ucraina. „Ne-am angajat să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO - dacă și când se va ajunge la asta”, a declarat Austin. El a făcut această declarație cu puțin timp înainte de a participa la reuniunea Grupului de Planificare Nucleară al NATO, care este organismul superior al alianței pe probleme nucleare și care se ocupă de politica asociată cu forțele sale nucleare.
În marja reuniunii de la Bruxelles, un grup de 13 membri NATO și Finlanda, care este în curs de aderare la alianță, au semnat o scrisoare de intenție pentru a achiziționa sisteme de apărare aeriană precum Arrow 3 și Patriot. La 12 octombrie, Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei, format din aproximativ 50 de țări, a anunțat, în cadrul unei reuniuni de la Bruxelles, livrarea de noi sisteme de apărare aeriană și s-a angajat să acorde mai mult ajutor militar Kievului pentru a se proteja de atacurile cu rachete ale Rusiei.
Noul val de lovituri rusești vizează zeci de localități ucrainene
Pe 13 octombrie, rachetele rusești au vizat peste 40 de orașe și localități ucrainene, spun oficialii, lovind elemente importante de infrastructură din regiunea capitalei Ucrainei, la o zi după ce Adunarea Generală a ONU a aprobat cu o majoritate covârșitoare o rezoluție care califică drept „ilegală” anexarea teritoriului ucrainean de către Moscova. De asemenea, aliații Ucrainei s-au angajat să acorde mai mult ajutor militar.
Guvernatorul regiunii Kiev, Oleksi Kuleba, a declarat că loviturile au fost provocate de drone kamikaze iraniene. Salvatorii s-au grăbit să ajungă la fața locului și nu se știe deocamdată dacă sunt victime și nici amploarea daunelor. Autoritățile spun că nu s-au înregistrat victime.
În Nikolaev, bombardamentele din timpul nopții au distrus o clădire de apartamente, luptele continuând fără oprire de-a lungul frontului de sud al Ucrainei. Nikolaev, centru de construcții navale și port pe fluviul Bug care se varsă în Marea Neagră, a suferit bombardamente rusești intense pe tot parcursul războiului.
Bombardamentele rusești au lovit, de asemenea, orașul sudic Nikopol, din regiunea Dnipropetrovsk, a raportat șeful administrației regionale, Valentin Rezicenko. El a precizat că o persoană a fost grav rănită, în timp ce peste 30 de clădiri, conducte de gaz și linii electrice au fost avariate. „Mai mult de 2000 de familii au rămas fără electricitate. Lucrătorii din domeniul energiei lucrează deja pentru a repara rețeaua”, a declarat Reznicenko.
Ultimul val al loviturilor aeriene care se desfășoară de patru zile a avut loc la scurt timp după ce, la 12 octombrie, mai mult de trei sferturi din cei 193 de membri ai Adunării Generale a ONU au votat în favoarea unei rezoluții care a calificat drept ilegală confiscarea de către Moscova a patru regiuni ucrainene.
Studenții protestatari iranieni, trimiși în tabere de reeducare
Un oficial iranian a confirmat că mai mulți studenți arestați în timpul protestelor au fost trimiși în tabere de reeducare pentru „educarea și corectarea” comportamentului lor, după ce au fost reținuți în timpul demonstrațiilor antiguvernamentale declanșate de moartea unei tinere aflate în arest pentru că ar fi purtat incorect hijabul.
Ministrul educației, Yousef Nouri, a declarat la 11 octombrie pentru cotidianul Shargh că elevii de liceu au fost trimiși în tabere, pe care le-a numit „centre psihologice”, pentru a împiedica transformarea lor în „persoane antisociale”. El mai spune că niciun student nu se află în închisoare. Dacă sunt reținuți, „sunt trimiși în centre psihologice unde experți își fac treaba pentru ca elevii să se poată întoarce în mediul școlar după ce au fost reformați”, a spus el.
Moartea Mahsei Amini, în vârstă de 22 de ani, a survenit în timp ce aceasta se afla în arest după ce a fost reținută de poliția moralității. Martorii oculari spun că Amini a fost bătută, în timp ce oficialii au declarat că aceasta a murit din cauza unei boli, deși nu au furnizat nicio dovadă care să le susțină afirmația.
Moartea lui Amini, la 16 septembrie, a declanșat proteste antiguvernamentale la nivel național, numeroase videoclipuri arătând studente adolescente din întreaga țară fluturându-și vălurile și strigând sloganuri provocatoare împotriva guvernului.
Ucraina are nevoie de 55 de miliarde de $ pentru reconstrucție
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a făcut apel la donatorii internaționali să își sporească sprijinul, afirmând că este nevoie de mai mulți bani pentru a reconstrui școlile și casele distruse de bombardamentele rusești.
Zelenski, care s-a adresat virtual pe 12 octombrie miniștrilor de finanțe la reuniunile Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional (FMI) de la Washington, a declarat că Ucraina are nevoie de aproximativ 55 de miliarde de dolari: 38 de miliarde de dolari pentru a acoperi deficitul bugetar estimat pentru anul viitor și alte 17 miliarde de dolari pentru a începe reconstrucția infrastructurii esențiale.
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, și secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, au răspuns subliniind hotărârea comunității mondiale de a continua să susțină Ucraina. Georgieva a declarat că FMI a estimat că Ucraina va avea nevoie de o finanțare externă de 3 până la 4 miliarde de dolari pe lună anul viitor și posibil chiar mai mult pentru a-și menține economia în funcțiune. Ea a adăugat că partenerii internaționali ai Ucrainei s-au angajat să aloce 35 de miliarde de dolari sub formă de granturi și împrumuturi pentru Ucraina în 2022, suficient pentru a acoperi deficitul de finanțare pentru acest an, dar nevoile de finanțare rămân „foarte mari” pentru 2023.
Yellen le-a mulțumit lui Zelenski și premierului Șmihal, care au luat, de asemenea, cuvântul în cadrul reuniunii. Ea a declarat că, în timp ce „acțiunile rușinoase ale Rusiei continuă, trebuie să ne continuăm eforturile comune și să începem să planificăm pentru nevoile Ucrainei în 2023”.
Kiev și Nikolaev, țintele unor noi atacuri cu rachete rusești
Rusia a atacat importante elemente din infrastructura Kievului, capitala Ucrainei, și a lansat atacuri cu rachete asupra orașului Nikolaev din sudul țării pe 13 octombrie, la o zi după ce Adunarea Generală a ONU a aprobat cu o majoritate covârșitoare o rezoluție care califică drept „ilegală” anexarea teritoriului ucrainean de către Moscova, iar aliații Ucrainei s-au angajat să acorde mai mult ajutor militar.
Guvernatorul regional al Kievului, Oleksi Kuleba, a declarat că loviturile au fost provocate de drone kamikaze de fabricație iraniană. Salvatorii s-au grăbit să ajungă la fața locului, dar nu se știe deocamdată dacă s-au înregistrat victime.
Kirilo Timoșenko, adjunctul șefului biroului prezidențial al Ucrainei, a declarat că dronele au lovit importante instalații de infrastructură. În Nikolaev, bombardamentele din timpul nopții au distrus o clădire de apartamente, în timp ce luptele au continuat de-a lungul frontului de sud al Ucrainei. Nu se știe deocamdată dacă sunt victime.
Nikolaev, centru de construcții navale și port pe fluviul Bug, care se varsă în Marea Neagră, a fost bombardat intens pe tot parcursul războiului.
Rachetele rusești au lovit, de asemenea, orașul Nikopol, din sudul regiunii Dnipropetrovsk, a informat șeful administrației regionale, Valentin Reznicenko. Ultimul val de lovituri aeriene care durează de de patru zile fără întreruperi a avut loc la scurt timp după ce, pe 12 octombrie, mai mult de trei sferturi din cei 193 de membri ai Adunării Generale a ONU au votat în favoarea unei rezoluții care a calificat drept ilegală confiscarea de către Moscova a patru regiuni ucrainene.
Directorul AIEA: Situația la Zaporojie rămâne precară
Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a declarat că a fost restabilită alimentarea cu energie electrică la centrala nucleară de la Zaporojie, Ucraina, după ce a doua întrerupere în cinci zile a evidențiat cât de „precare” sunt siguranța și securitatea nucleare în centrală.
După ce conexiunea la linia electrică externă a fost întreruptă, generatoarele diesel de urgență ale centralei au început să funcționeze automat pentru a furniza celor șase reactoare electricitatea de care au nevoie pentru răcire și alte funcții esențiale de siguranță, a precizat AIEA într-un comunicat.
Grossi spune că faptul că alimentarea externă a centralei a fost întreruptă din cauza unui incident petrecut la mare distanță arată cât de vulnerabilă este centrala care dispune în prezent de o singură linie electrică de conectare la rețea. El a afirmat că situația de la centrală „este în mod clar de nesusținut și că este nevoie de acțiuni imediate pentru a consolida siguranța și securitatea nucleară și pentru a preveni producerea unui accident nuclear”.
Moscova și Kievul au făcut schimb de acuzații luni de zile în legătură cu bombardamentele din apropierea centralei. Grossi s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova, pe 11 octombrie, ca parte a eforturilor sale de a stabili o zonă de siguranță și securitate în jurul centralei. El urmează să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev pe 13 octombrie pentru discuții suplimentare.
NATO sprijină Ucraina cu sisteme de apărare antiaeriană
Pe 12 octombrie, aliații Ucrainei au anunțat livrarea de noi sisteme de apărare antiaeriană și s-au angajat să acorde mai mult ajutor militar Kievului pentru a se proteja împotriva atacurilor cu rachete „nediscriminatorii” ale Rusiei în întreaga țară.
Rusia a lansat valuri de rachete asupra mai multor regiuni din Ucraina timp de două zile la rând, bombardând mai multe orașe, inclusiv Kiev, ca represalii pentru o explozie din weekend care a avariat singurul pod dintre Crimeea anexată de Moscova în 2014 și Rusia continentală.
Promisiunile aliaților au inclus un anunț al Franței că va livra sisteme radar și de apărare aeriană Ucrainei în următoarele săptămâni. Canada a declarat că va furniza, printre altele, muniții de artilerie și îmbrăcăminte de iarnă.
Germania a trimis primul din cele patru sisteme de apărare aeriană IRIS-T SLM planificate, în timp ce Washingtonul a declarat că va accelera livrarea sistemului de apărare aeriană NASAMS promis. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat că ultimele atacuri ale Rusiei au scos la iveală „răutatea și cruzimea” acesteia de când a invadat Ucraina și nu au făcut decât să unifice comunitatea internațională. Austin a declarat reporterilor, după reuniunea Grupului de contact pentru apărare din Ucraina de la Bruxelles, că Ucraina a căpătat avânt din septembrie cu câștiguri extraordinare, dar că va avea nevoie de mai mult ajutor.
„Anexarea ilegală” a regiunilor ucrainene, condamnată de Adunarea Generală ONU
Adunarea Generală a ONU a condamnat cu o majoritate covârșitoare anexarea proclamată de Rusia a patru regiuni ucrainene din estul și sudul Ucrainei.
Pe 12 octombrie, mai mult de trei sferturi din cei 193 de membri ai Adunării Generale au votat în favoarea unei rezoluții care a calificat demersul Moscovei drept ilegal. Doar Siria, Nicaragua, Coreea de Nord și Belarus s-au alăturat Rusiei, votând împotriva rezoluției. Treizeci și cinci de țări s-au abținut de la vot, inclusiv China, India, Africa de Sud și Pakistan.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenskiy a declarat pe Twitter că este „recunoscător celor 143 de state care au susținut rezoluția istorică #UNGA... Încercarea [Rusiei] de anexare nu are nicio valoare”.
Rezoluția „condamnă organizarea de către Federația Rusă a unor așa-zise referendumuri în interiorul granițelor recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei” și „tentativa de anexare ilegală” a patru regiuni anunțată luna trecută de președintele Vladimir Putin.
Rezoluția mai solicită tuturor agențiilor ONU și internaționale să nu recunoască nicio modificare anunțată de Rusia a frontierelor și cere Moscovei „să revină imediat și necondiționat” asupra deciziilor sale.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că votul „este un memento puternic că majoritatea covârșitoare a națiunilor sunt alături de Ucraina, în apărarea Cartei ONU și în opoziție fermă față de războiul continuu al Rusiei împotriva Ucrainei și a poporului său”.
Spînu: Moldova va cumpăra curent din România pentru a compensa oprirea livrărilor din Ucraina
Republica Moldova va cumpăra energie electrică din România pentru a-și asigura necesarul de 33 la sută după ce Ucraina, afectată de bombardamentele ruse a oprit livrările de energie electrică.
Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu a anunțat că autoritățile de la Chișinău vor putea cumpăra energie electrică din România la un preț de 90 EUR/MWh, mai mic decât cel de pe piață.
Livrările de curent electric din România sunt posibile pentru că sistemul moldovenesc a fost sincronizat cu cel european încă în luna martie, mai susține oficialul moldovean într-o postare pe Telegram.
Potrivit lui Spînu, energia electrică va putea fi cumpărată în cazul în care producătorii din România au suficiente cantități disponibile.
Pentru a putea vinde curent electric Republicii Moldova, Guvernul României a aprobat o Ordonanță de Urgență care prevede că „producătorii de energie electrică au obligația să încheie contracte bilaterale, în limita cantităților disponibile, prioritar cu traderi/furnizori de energie electrică desemnați de către Guvernul Republicii Moldova”.
Timp de aproape două zile, Republica Moldova a depins integral de energia electrică produsă de centrala de Cuciurgan, din stânga Nistrului, de la care cumpăra 67 la sută din necesitatea de energie electrică, înainte ca Ucraina bombardată masiv de Rusia să oprească exportul de energie electrică.
Kremlinul nu exclude ca Erdoğan să se ofere ca mediator de pace între Rusia și Ucraina
Moscova se așteaptă ca președintele turc Recep Tayyip Erdoğan să se ofere oficial ca mediator al negocierilor din Rusia și Ucraina, a declarat un consilier de la Kremlin.
Iuri Ușakov a spus spus presei pe 12 octombrie la Moscova că e posibil ca președintele Turciei să facă o ofertă oficială în acest sens în timpul întrevederii sale cu președintele rus Vladimir Putin pe 13 octombrie, la Astana, în Kazahstan.
Ușakov a citat mai multe relatări de presă care se refereau la o asemenea posibilitate, adăugând că eventualele noi tratative de pace, dacă vor avea loc, se vor desfășura fie la Istanbul, fie la Ankara.
Turcia rămas neutră în conflictul din Ucraina, abținându-se să se alăture sancțiunilor impuse de Occident Rusiei și menținând relații bune atât cu Moscova cât și cu Kievul.
Turcii au găzduit două runde de tratative între cele două părți, dar ultima, care a avut loc în martie, nu a avut nici un rezultat.
Președintele Ucrainean Volodimir Zelenski a spus că nu va avea nici un fel de tratative cu Putin. Întrebat despre această poziție, Ușakov a răspuns: „i-aș spune: niciodată să nu spui niciodată”.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
CE recomandă statutul de țară candidată la aderare pentru Bosnia-Herțegovina
Comisia Europeană a recomandat, miercuri, 12 octombrie, ca Bosniei – Herțegovina să i se acorde statutul de țară candidată la aderare, plecând de la premiza că va continua reformele pentru întărirea democrației și combaterea corupției.
„Vântul schimbării bate din nou în Europa și trebuie să profităm de acest moment”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, citată de Reuters. „Balcanii de Vest aparțin familiei noastre și vrem ca acest lucru să fie foarte, foarte clar”.
În raportul anual privind extinderea UE, Comisia Europeană a spus că Bosnia trebuie să întărească democrația și statul de drept, să întărească instituțiile statului, să combată corupția și crima organizată, să garanteze libertatea presei și să gestioneze migrația.
Ministrul bosniac de externe, Bisera Turkovic, a salutat recomandarea Comisiei europene drept „istorică”, arătând că perspectiva aderării va încuraja reformele și îndeplinirea condițiilor necesare pentru ca Bosnia să poată începe negocierile de admitere în UE.
Credibilitatea Uniunii Europene în Balcani a fost știrbită în ultima vreme de semnalele contradictorii în privința extinderii, de exercitarea de către Bulgaria (membră UE) a dreptul de veto împotriva Macedoniei de Nord (aspirantă), ca și de decizia ca Ucraina și Moldova să primească statut de țări candidate fără să fi trecut prin pregătirile cerute celor din Balcanii de Vest.
Comisia Europeană a mai declarat pe 12 octombrie că alte cinci state din Balcanii de Vest - Albania, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia – precum și Turcia, toate cu statut de candidate la aderare, trebuie să facă mai multe progrese în domenii cheie, cum ar fi statul de drept, lupta împotriva corupției și libertatea presei.
Comisia a cerut în mod special Serbiei, care nu a renunțat la legăturile sale istorice cu Rusia, „să facă o prioritate” din alinierea la politica externă a UE.
Candidată la aderare, Serbia încă nu a impus sancțiuni împotriva Rusiei, după invazia din Ucraina.
De asemenea, Comisia Europeană a recomandat liberalizarea regimului de vize pentru Kosovo, singura țară europeană ai cărei cetățeni mai au nevoie de vize pentru a călători în Occident.
Comentând recomandarea privind Bosnia, șeful politicii externe europene, Josep Borrell, a remarcat că invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina a scos și mai mult în evidență semnificația geopolitică a extinderii Uniunii Europene.
„Este o investiție pe termen lung în pace, prosperitate și stabilitate pe continentul nostru”, a spus Borrell, citat de Reuters.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Cel puțin 200 de morți în protestele din Iran
Organizația „Iranul pentru Drepturile Omului” (IHR) spune că cel puțin 201 de persoane, inclusiv 23 de copii, au fost ucise în protestele la nivel național care au zguduit Iranul. ONG-ul cu sediul la Oslo a avertizat că numărul morților ar putea crește ca urmare a „represiunii sângeroase”, lansată de autoritățile islamice împotriva protestelor provocate de moartea unei tinere de 22 de ani, în arestul poliției de moravuri. Masha Amini fusese reținută în septembrie pentru că nu purta adecvat vălul islamic, hijab.
IHR a declarat pe 12 octombrie că cel puțin 108 de persoane au fost ucise în protestele din ultimele trei săptămâni, de la moartea tinerei Mahsa Amini. Cel puțin alte 93 de persoane au fost ucise în timpul ciocnirilor separate din orașul Zahedan, din provincia de sud-est Sistan-Balucistan, ciocniri provocate de relatările că o adolescentă fusese violată de un comandant al poliției din regiune.
Cele mai multe decese au fost înregistrate în Kurdistan, în partea de vest a Iranului, regiunea unde trăia Amini.
Mahsa Amini era în vizită la Teheran când a fost reținută de poliția de moravuri pe 13 septembrie. Trei zile mai târziu, a murit în spital iar martori oculari și familia fetei au susținut că aceasta fusese bătută.
Autoritățile au negat acuzațiile, spunând că Amini a murit din cauza unor probleme congenitale de sănătate, afirmații respinse categoric de familie.
„Comunitatea internațională trebuie să reacționeze hotărât dacă vrea să prevină noi crime în Kurdistan”, se arată într-un apel al directorului organizației „Iranul pentru Drepturile Omului”.
Președinta Parlamentului European va vizita, în premieră, R. Moldova
Președinta Parlamentului European, Roberta Matseola, a declarat, într-un interviu pentru un grup de jurnaliști din România, Polonia și Lituania, că va efectua o vizită în R. Moldova în următoarele două săptămâni, transmite agenția de presă românească Agerpres.
Ea a subliniat că Republica Moldova necesită o atenţie specială. „Nu doar pentru că este în momentul cel mai vulnerabil din cauza frontierei cu Ucraina, ci şi pentru că nu se mai poate baza, din motive evidente, pe electricitatea din Ucraina. Este o situaţie în care oricând o opoziţie foarte ostilă poate face pasul înainte şi suntem foarte mândri de decizia noastră din 23 iunie de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderare la UE”, a spus Roberta Metsola.
Referitor la propunerile unor eurodeputaţi de a oferi Ucrainei şi Republicii Moldova beneficii în afara celor prevăzute în acordurile de asociere la UE, precum apartenenţa la piaţă unică a UE, Roberta Metsola a spus că „extinderea roaming-ului ar fi ceva care ar putea fi abordat”.
„Cunosc din experienţa mea efectul transformator asupra unei ţări pe care procesul de aderare îl poate avea. Ceea ce am văzut, de asemenea, este viteza cu care Ucraina şi Republica Moldova s-au adaptat la acquis-ul legislativ comparativ cu un proces normal de extindere. Fără a numi acest lucru accelerare, aş spune că este vorba de adaptarea vitezei noastre cu a acelor ţări”, a mai declarat președinta Parlamentului European.
Pe 3 octombrie, președinta Maia Sandu a avut o discuție telefonică cu Roberta Metsola despre situația energetică, impactul războiului asupra populației și despre realizarea angajamentelor R. Moldova în procesul de aderare la UE.
Medic din Drochia, cercetat penal pentru diagnostice false
Șeful secției medicilor de familie din cadrul Centrului de Sănătate Drochia este cercetat penal pentru corupere pasivă, fiind bănuit că ar fi stabilit diagnostice false.
Potrivit Centrului Național Anticorupție, medicul ar fi eliberat certificate fictive, în care ar fi indicat necesitatea tratamentului urgent peste hotare.
S-a întâmplat în perioada când Agenția Servicii Publice elibera pașapoarte doar în cazuri excepționale, cum ar fi urgențe medicale și tratamente în străinătate.
Astfel, mai multe persoane și-au perfectat pașapoarte în regim de urgență, justificându-și solicitările prin certificatele eliberate de medic, pentru care ar fi plătit între 100 și 200 de euro.
CNA și Procuratura Anticorupție au descins miercuri, 12 octombrie, la domiciliul și în biroul medicului. De la fața locului au fost ridicate fișe medicale, registre, certificate și telefoane.
Lloyd Austin: Victoriile Ucrainei au schimbat cursul războiului
Recentele victorii militare ale Ucrainei împotriva invadatorilor ruși sunt „extraordinare” și au schimbat cursul războiului, în ciuda „cruzimii” ultimelor atacuri rusești cu rachete, a declarat ministrul american al apărării, Lloyd Austin, la reuniunea Grupului de Contact pentru Ucraina, ținută în marginea întrevederii miniștrilor apărării din Alianța Nord Atlantică.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Grupul de Contact a fost creat în primăvară, la reuniunea de la Ramstein, din Germania și cuprinde peste 50 de țări. Discuțiile de miercuri de la Bruxelles s-au concentrat pe consolidarea apărării aeriene a Ucrainei pe fundalul valurilor de atacuri cu rachete, lansate de Rusia de luni, împotriva multor orașe ucrainene, inclusiv capitala Kiev.
Lloyd Austin a spus că recentele atacuri rusești au cimentat și mai tare hotărârea comunității internaționale de a sprijini militar Ucraina.
„Întreaga lume tocmai a văzut cât de crud este războiului dus de Putin – înrădăcinat în agresiune și purtat cu profund dispreț față de regulile internaționale”, a spus Austin.
Vorbind înaintea reuniunii miniștrilor apărării de la Bruxelles șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că prioritatea este „întărirea apărării aeriene ucrainene”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Occidentului, pe 11 octombrie, la un summit virtual G7, să blocheze sectorul energetic al Rusiei, să ajute Ucraina să-și creeze „un scut aerian” și să aprobe o misiune de observatori internaționali la granița Ucrainei cu Belarus, țară care se situează ferm de partea Moscovei în acest conflict.
Andrei Spînu prelungește înțelegerea cu centrala de la Cuciurgan
Autoritățile de la Chișinău au prelungit înțelegerea de a cumpăra mai multă energie electrică de la centrala de la Cuciurgan, MGRES, după ce un val de lovituri rusești în Ucraina a dus la sistarea livrărilor de curent ucrainean în Republica Moldova.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Alina Merlici, a confirmat Europei Libere că înțelegerea cu MGRES a fost prelungită, dar nu a spus pentru ce perioadă.
Înțelegerea inițială (din 11 octombrie) cu centrala de la Cuciurgan presupunea acoperirea deficitului de energie doar pentru 24 de ore, de la sistarea livrărilor din Ucraina.
Alina Merlici a mai spus că vicepremierul Andrei Spînu poartă discuții cu parteneri din România și Uniunea Europeană pentru a acoperi din surse europene deficitul de energie electrică de 33 la sută din consum creat după sistarea livrărilor din Ucraina.
- 67% din necesități de la Centrala de la Cuciurgan;
- 30% de la compania Energoatom din Ucraina;
- 3% de la compania ucraineană Ukrhydroenergo.
Spînu a spus că centrala de la Cuciurgan a sporit producția de curent pentru a acoperi consumul moldovean, primind în acest scop un volum mai mare de gaze de la MoldovaGaz. Nu este limpede care este sursa gazelor, după ce concernul rus Gazprom a micșorat livrările către R. Moldova cu 30%, pe 1 octombrie.
Rusia a lansat zeci de rachete asupra Ucrainei pe 10 octombrie, răzbunându-se pentru distrugerea parțială a podului Kerci către Crimeea cu câteva zile mai devreme, pentru care dă vina pe forțele ucrainene.
Loviturile cu rachete rusești au dus la sistarea livrărilor ucrainene de curent electric în R. Moldova din cauza deteriorării infrastructurii ucrainene. Autoritățile de la Kiev spun că loviturile rusești descrise drept „teroriste” au distrus inclusiv generatoare și stații electrice. În consecință, Ucraina a oprit exporturile de electricitate pentru a-și stabiliza propriul sistem energetic.
Autoritățile de la Chișinău și-au alăturat vocea altor țări care au condamnat atacurile rusești la Consiliul de Securitate ONU. Președinta Maia Sandu a spus că „brutalitatea, teroarea și moartea civililor inocenți” trebuie să se oprească „imediat”.
Ucraina și-a debranșat sistemul de rețele electrice de la cel al CSI cu puțin timp înainte de invazia rusească din 24 februarie, iar din luna martie și-a sincronizat rețeaua cu cea europeană. Debranșarea a implicat automat și R. Moldova.
Biden: Putin a judecat total greșit capacitatea Rusiei de a invada Ucraina
Președintele Statelor Unite Joe Biden a spus că președintele Rusiei Vladimir Putin a judecat totalmente greșit capacitatea țării sale de a invada Ucraina, adăugând însă că nu crede că Moscova va folosi armele sale nucleare tactice contra vecinului său, în ciuda recentelor amenințări voalate că va utiliza arsenalul său nuclear.
Declarația șeful administrației americane vine după ce liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a solicitat de urgență noi sisteme occidentale de apărare anti-aeriană în urma a două zile de bombardamente rusești sângeroase care au avut ca țintă civili ucraineni și infrastructura energetică a Ucrainei.
Atacurile rusești au continuat pe 12 octombrie, ucigând cel puțin șapte civili și rănind alți opt într-un bombardament care a lovit o piață aglomerată din orașul Avdivka, a anunțat guvernatorul ucrainean al regiunii estice Donețk.
Într-un interviu acordat rețelei CNN în 11 octombrie, Joe Biden a afirmat că deși crede că Putin acționează rațional, obiectivele sale în Ucraina nu au fost raționale:
„Dacă asculți discursul său de după luarea deciziei [de a invada Ucraina], el a vorbit despre nevoia ca el să fie liderul unei Rusii care să-i unească pe toți vorbitorii de rusă”, a spus Biden, adăugând: „Cred pur și simplu că asta e irațional”.
Recent, Rusia a anexat oficial patru regiuni ucrainene pe care le controlează parțial (după referendumuri denunțate pe scară largă ca fiind ilegale), a mobilizat sute de mii de rezerviști, și făcut repetat aluzie la utilizarea armelor nucleare, alarmând Occidentul
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
