Ştiri
Kievul și aliații săi occidentali resping acuzația Rusiei că Ucraina ar plănui un atac cu o „bombă murdară”
Un general rus a reluat pe 24 octombrie acuzația că Ucraina ar pregăti un atac cu o „bombă murdară”, acuzație formulată inițial duminică de ministrul rus al apărării Serghei Șoigu, într-o serie de conversații telefonice cu omologii săi din Statele Unite, Marea Britanie, Turcia și Franța.
„Potrivit informațiilor de care le deținem, două organizații din Ucraina au primit ordin să construiască o așa-numită ‘bombă murdară’, iar operațiunea se află în etapa finală”, a spus luni generalul Igor Kirilov.
Tot pe 24 octombrie, șeful Statului Major al armatei ruse Valeri Gherasimov a stat de vorbă la telefon cu omologul său britanic Tony Radakin, care a respins acuzațiile Rusiei că Ucraina ar plănui acțiuni care să escaladeze conflictul.
Ucraina a calificat drept absurde aceste acuzații, iar ministrul ucrainean de Externe a invitat experți ai Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) să inspecteze instalațiile nucleare ucrainene ca să se convingă că Ucraina nu are nimic de ascuns.
Marea Britanie, Franța și Statele Unite au dat publicității o declarație comună în care resping acuzațiile Moscovei.
„Țările noastre au făcut clar că respingacuzațiile transparent false ale Rusiei că Ucraina se pregătește să utilizeze o bombă murdară pe teritoriul ei”, se spune în declarația dată publicității de Departamentul de stat american.
Andrei Spînu: „Riscul de deconectări masive există în continuare”
Președinta Maia Sandu a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate luni seară, pentru a discuta criza energetică.
Între timp, ministrul Infrastructurii Andrei Spînu a avertizat că „riscul de deconectări masive există în continuare” pentru că Energocom nu a reușit să procure electricitate suficientă, din surse alternative, nici pentru ziua de marti. „Vom avea iarăși un deficit” a scris Spînu pe Facebook.
Din 13 octombrie, 30% din necesarul de electricitate pentru malul drept sunt furnizate de România, după ce Ucraina a stopat exporturile de curent, din cauza infrastructurii distruse de atacurile rusești.
Vicepremierul Andrei Spânu a mai precizat că deficitul este acoperit în baza contractului de avarie semnat între Moldelectrica și România, costul energiei fiind între 190 și 348 euro/MWh.
În timpul ședinței Consiliului Suprem de Securitate, Marina Tauber, vicepreședinta Partidului Șor aflată sub control judiciar, a condus un nou protest antiguvernamental în fața Președinției, la care au participat sute de persoane, cu lumânări.
Scurtă istorie a unei crize
Vineri, 21 octombrie, compania Moldelectrica a anunțat stare de alertă pe piața energiei electrice din R. Moldova. În paralel, furnizorul Energocom a comunicat tot vineri că există un deficit de electricitate pe piață, care nu este acoperit de livările suplimentare din România.
Și tot vinerea trecută, la Tiraspol, liderul regiunii separatiste, Vadim Krasnoselski, a anunțat că, începând de luni, 24 octombrie, Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan va livra malului drept al Nistrului numai 27% (în loc de 70%) din volumul de electricitate necesar, deoarece s-au redus livrările de gaze din Rusia.
Krasnoselski a mai spus că în noiembrie cantitatea de energie electrică pentru malul drept ar putea fi de cel mult 23%, dacă va fi menținut același volum de gaze rusești pentru regiunea transnistreană.
Discuții la nivel militar înalt între Londra și Moscova
Șeful Statului Major al Apărării britanice, la cererea Ministerului rus al Apărării, a avut o convorbire cu omologul său de la Moscova, în care a respins acuzațiile Rusiei că Ucraina ar planifica acțiuni care ar putea duce la o „escaladare” necontrolată a războiului.
Într-un mesaj pe Twitter al Ministerului Apărării de la Londra se arată că Sir Tony Radakin i-a reamintit omologului său rus, generalul Valeri Gerasimov de sprijinul de neclintit al Marii Britanii pentru Ucraina. Cei doi lideri militari au fost însă de acord că este important de ținut o linie deschisă de comunicare între Rusia și Marea Britanie, pentru a se evita riscurile oricărei neînțelegeri și pentru a facilita reducerea tensiunilor.
Duminică a avut loc o discuție telefonică între miniștrii Apărării din Rusia și Marea Britanie, urmată de o conversație între miniștrii de externe din Franța, Marea Britanie și Statele Unite.
Șeful serviciului de informații al armatei ucrainene: Rușii nu abandonează Hersonul
Rusia nu abandonează orașul strategic Herson din sudul Ucrainei, ci se pregătește să-l apere, susținte Kiril Budanov, șeful serviciului de informații al armatei ucrainene.
Într-un interviu pentru Ukrainska Pravda preluat de agențiile de știri internaționale, Budanov a spus că Rusia aduce noi unități militare în Herson, iar declarațiile despre „evacuarea treptată” a locuitorilor, amenințați de o contraofensivă ucraineană, sunt numai „dezinformare și manipulare”.
Herson a fost cucerit de ruși în prima fază a invaziei din Ucraina, lansată pe 24 februarie.
În opinia lui Budanov, Moscova se teme că trupele ucrainene ar putea relua controlul asupra barajul de la Kahovka, în amonte de Herson, ceea ce ar însemna că trupele sale din Herson vor fi încercuite și rupte de căile de aprovizionare.
Budanov a adăugat: „ [Rușii] înțeleg că dacă preluăm controlul asupra barajului Kahovka, singura cale terestră de transport care mai funcționează, vor trebui să se decidă rapid. Fie părăsesc foarte, foarte repede orașul, fie riscă să ajungă în aceeași situație în care se aflau mai devreme unitățile noastre din Mariupol.”
Pe de altă parte, un fost șef al armatei britanice a spus că Rusia se confruntă cu o „înfrângere inevitabilă” la Herson.
Locuitorii din regiunea ocupată de ruși au fost încurajați să plece, toți bărbații care aleg însă să rămână, fiind acum „îndemnați” să se alăture unei miliții nou-formate.
Generalul Lord Dannatt a susținut că trupele lui Vladimir Putin încearcă să salveze aparențele, pentru ca înfrângerea lor să pară „mai puțin haotică”. Într-o intervenție la un post de televiziune britanic, Dannatt a mai sugerat că Rusia lovește acum infrastructura energetică a Ucrainei, pentru a „amîna” o înfrângere pe câmpul de luptă.
Rishi Sunak va fi noul premier al Marii Britanii
Rishi Sunak, fostul ministru de finanțe în guvernul lui Boris Johnson, este următorul premier al Marii Britanii, după ce singura sa contracandidată la conducerea Partidului Conservator de guvernare, Penny Mordaunt, s-a retras din cursă. Oficial, Sunak va prelua marți conducerea guvernului, precizează BBC.
Funcția de premier este preluată automat de liderul partidului de guvernământ, iar prin alegerea lui Sunak din primul tur, s-a evitat atât o prelungire a crizei politice provocată de demisia lui Liz Truss după numai 45 de zile la conducerea guvernului, cât și organizarea de alegeri generale anticipate, cerute de opoziția laburistă (de stânga).
În acest moment, relatează BBC, sondajele de opinie nu dau nici o șansă conservatorilor de a se menține la putere în cazul unor alegeri generale, încrederea alegătorilor fiind subminată atât de scandaluri repetate din timpul guvernării Johnson, cât și de reforma financiară eșuată a fostei prim-ministre Liz Truss.
Cine este Rishi Sunak?
- La 42 de ani, Rishi Sunak este cel mai tânăr premier britanic din 1812.
- Primul premier britanic din Asia. Părinții lui au venit în Marea Britanie din Africa de Est și ambii sunt de origine indiană. Rishi Sunak s-a născut în Southampton, Marea Britanie, în 1980, unde tatăl său era medic de familie, iar mama sa conducea o farmacie.
- Al 57-lea prim-ministru al țării (după numărul standard).
- Este unul din cei mai bogați parlamentari/ premieri. Soția lui este Akshata Murthy, fiica miliardarului indian Narayana Murthy. Rishi Sunak a lucrat pentru banca de investiții Goldman Sachs și la două fonduri speculative. „The Sunday Times Rich List” estimează averea cuplului la peste 830 de milioane de euro.
- Cea mai rapidă ascensiune de la parlamentar la funcția de lider de partid/premier: numai șapte ani. Rishi Sunak a fost ales pentru prima dată ca deputat în 2015. În februarie 2020 a fost numit ministru de finanțe în guvernul condus de Boris Johnson.
- A fost arhitectul ajutoarelor financiare în timpul pandemiei de Covid-19, inclusiv al programului „Mănâncă în oraș ca să ajuți” („Eat Out to Help Out”) pentru restaurante.
- A susținut ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit), proces care a durat între 2016 și 2021.
(sursă: BBC)
La sfârșitul săptămânii trecute se specula că Boris Johnson ar intenționa să candideze din nou la conducerea partidului conservator, mizând mai ales pe popularitatea de care se bucură printre membri de rând ai partidului, dar fostul premier a declarat duminică seară că „nu este momentul potrivit”.
La 42 de ani, Rishi Sunak este cel mai tânăr premier britanic din peste mai bine de 100 de ani. Cu numai șapte săptămâni în urmă, Sunak pierduse cursa la conducerea Partidului Conservator în fața lui Liz Truss.
America respinge acuzația Rusiei că Ucraina ar pregăti un atac cu o bombă radioactivă pe teritoriul ei
Într-o convorbire telefonică pe 23 octombrie cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba, secretarul de Stat american Antony Blinken a sprijinul acordat de Statele Unite Kievului în lupta sa contra forțelor ruse invadatoare, și a respins acuzațiile Rusiei că Ucraina ar pregăti un atac cu o bombă radioactivă (dirty bomb) pe propriul ei teritoriu.
Blinken i-a spus lui Kuleba că Statele Unite resping acuzațiile transparent false ale ministrului rus al Apărării Serghei Șoigu că Ucraina pregătește un atac cu o bombă radioactivă pe teritoriul său, și că lumea își va da seama de orice încercare a Rusiei de a folosi aceste acuzații ca pretext pentru o escaladare [a războiului], se spune într-un comunicat al Departamentului de stat.
Șoigou a făcut aceste acuzații, fără să prezinte nici un fel de dovadă care să le susțină, într-o serie de convorbiri telefonice avute cu omologii săi din Turcia, Marea Britanie și Franța pe 23 octombrie, .
O bombă radioactivă (dirty bomb) este construită dintr-un amestec de dinamită sau alte materiale explozive și pulbere sau granule radioactive, sau agenți chimici de nivel militar. Când dinamita explodează, materialul radioactiv/chimic este răspândit în zona înconjurătoare.
Ungurii protestează împotriva inflației
La Budapesta a avut loc duminică, 23 octombrie, unul din cele mai mari proteste cu care s-a confruntat guvernul Orban în ultimii ani. Mii de oameni, inclusiv profesori și studenți, au demonstrat pe străzile capitalei Ungariei, cerând salarii mai mari în învățământ, și în general măsuri mai eficiente pentru combaterea inflației și a scumpirii vieții, relatează Reuters.
Inflația a depășit 20% și este în creștere. Se așteaptă ca economia Ungariei să încetinească la o creștere de numai 1% în 2023.
De asemenea, moneda națională forint s-a prăbușit la începutul acestei luni la valori minime record, forțând Banca Centrală să majoreze ratele dobânzilor într-o măsură de urgență.
Protestatarii aveau pancarte pe care se putea citi „Orbán, dispari” și „Fără profesori, fără viitor”, la numai câteva ore după ce premierul naționalist Viktor Orbán promitea să păstreze stabilitatea economică și să mențină plafonarea facturilor la energie, chiar dacă UE s-ar prăbuși într-o „criză economică”.
Protestul de la Budapesta a coincis cu ziua când Ungaria marchează aniversarea revoluției anti-sovietice din 1956, prilej folosit de Viktor Orbán pentru un nou atac la adresa Uniunii Europene.
„Un război în est și o criză economică în vest - o criză financiară și o recesiune economică în UE”, a declarat premierul maghiar. Orbán a acuzat Bruxelles-ul că „a tras în Ungaria” prin sancțiunile impuse la adresa Federației Ruse, ca urmare a invaziei sale în Ucraina.
Ungaria a votat însă alături de celelalte state membre ale UE în favoarea sancțiunilor, chiar dacă le-a criticat constant.
Arestări în dosarul finanțării ilegale a Partidului Șor
Procuratura Anticorupție anunță că cinci învinuiți în dosarul de finanțare ilegală a Partidului Șor au fost arestați preventiv și alți 17 au fost plasați în arest la domiciliu. Decizia a fost luată luni, 24 octombrie, de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.
„Persoanelor arestate le este imputată infracțiunea de complicitate la acceptarea finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat”, precizează procuratura într-un comunicat.
Dacă vor fi găsiți vinovați, aceștia riscă amendă de la 57.500 până la 92.500 lei sau închisoare de la 2 la 7 ani și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita anumite activităţi pe un termen de la 2 la 5 ani.
Procuratura Anticorupție mai anunță că a contestat decizia judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 18 octombrie, prin care vicepreședinta Partidului Șor, Marina Tauber, a fost eliberată din arestul la domiciliu și plasată sub control judiciar pentru 30 de zile.
Tauber este cercetată în același dosar, fiind acuzată de falsificarea raportului financiar al Partidului Șor și de acceptarea cu bună știință a finanțării formațiunii de către un grup criminal organizat. Curtea de Apel va examina marți, 25 octombrie, recursul procurorilor.
Procuratura Anticorupție a anunțat joi, 20 octombrie, că a reținut 24 de persoane în dosarul de finanțare ilegală a Partidului Șor și că a ridicat aproximativ 3,5 milioane de lei, bani pe care i-ar cheltui săptămânal formațiunea, mai ales pentru organizarea protestelor din centrul Chișinăului.
Dosarul penal pe faptul finanțării ilegale a Partidului Șor a fost pornit la finele lunii iulie. Procurorii susțin că formațiunea ar fi acceptat conștient bani de proveniență dubioasă, din partea unei grupări criminale, care erau folosiți pentru onorarii pentru artiști, salarii pentru membrii de partid și organizarea de proteste.
Banii ajungeau în R. Moldova sub formă de transferuri și convertiri, inclusiv în criptovalută, iar pentru a camufla originea mijloacelor financiare, erau folosite diverse canale de finanțare, prin Dubai, Viena sau Monaco.
Ministrul român al Apărării și-a dat demisia după controversatele declarații despre războiul din Ucraina
Vasile Dîncu a demisionat luni din funcția de ministru al Apărării, după ce a fost criticat atât de premierul Nicolae Ciucă și președintele PSD, Marcel Ciolacu, cât și de președintele Klaus Iohannis pentru declarațiile făcute într-un interviu TV când a spus că pacea poate fi negociată dacă Ucraina cedează teritorii.
Ministrul Apărării și-a înaintat demisia luni dimineață, după ce acum o săptămână a avut o discuție cu premierul Nicolae Ciucă, în urma căreia singura declarație a fost că discursul său public trebuie „calibrat”. Vasile Dăncu și-a anunțat public demisia pe Facebook.
Vasile Dîncu spune că nu mai poate continua ca ministru din cauza „imposibilității colaborării cu Președintele României, comandantul suprem al Armatei.”
„Consider necesară retragerea mea din această funcție pentru a nu prejudicia în niciun fel procesele de decizie și programele care necesită fluiditate pe întreg lanțul de comandă și pentru a nu bloca o serie de proiecte absolut necesare pentru funcționarea optimă a Ministerului Apărării Naționale și a Armatei Române”, a scris Vasile Dîncu.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a scris pe Facebook că îi respectă decizia lui Vasile Dîncu de a demisiona din funcția de ministru al Apărării și i-a cerut premierului Nicolae Ciucă să preia interimatul la Ministerul Apărării.
Ministrul demisionar al Apărării a fost criticat pentru declarația sa privind pacea cu Rusia, prin cedarea de teritorii de către Ucraina, care este în contradicție cu poziția statului român și a aliaților din NATO.
„Războiul va mai continua, singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia”, a spus el, la începutul acestei luni, la Prima TV.
Declarația lui Vasile Dîncu a fost extrem de citată în presa din Rusia, fiind de altfel poziția pe care Kremlinul o susține încă de la începutul invaziei și a fost reiterată odată cu alipirea celor patru teritorii ucrainene prin falsele referendumuri de luna trecută.
Președintele Macron cere Bisericii Ortodoxe Ruse să se distanțeze de războiul din Ucraina
Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat Biserica Ortodoxă Rusă să nu se lase manipulată de autoritățile țării pentru a justifica războiul din Ucraina.
Vorbind duminică la Roma, unde a participat la o conferință internațională organizată de Comunitatea Sant' Egidio (un grup mondial de pace și caritate), Macron și-a dedicat cea mai mare parte a discursului războiului provocat de Rusia în Ucraina. Printre participanții la conferința s-a numărat și mitropolitul Anton, al doilea în ierarhia Bisericii Ortodoxe Ruse.
Patriarhul Kirill, capul Bisericii Ortodoxe Ruse, a susținut de la bun început invazia Rusiei în Ucraina, drept un pas necesar pentru a opri înaintarea unui Occident considerat „decadent”,remarca agenție Reuters.
„Liderii religioși au și rolul de a acționa ca o barieră în fața unor evenimente nebune ca acestea”, a mai spus Macron, cu referire la războiul din Ucraina.
„Știm bine cum astăzi, ortodoxia este manipulată de cei de la putere în Rusia pentru a-și justifica acțiunile”, a mai spus Macron. „Aici este nevoie de rezistență”.
Macron a argumentat că rezistența înseamnă „să nu justifici niciodată, să nu cazi niciodată în capcana de a susține proiecte politice care neagă demnitatea fiecărui individ”.
Agenția Reuters i-a cerut o părere mitropolitului Anton, dar acesta a refuzat să comenteze discursul președintelui francez.
Macon și-a reafirmat totodată convingerea că, în anumite condiții, ar fi posibilă găsirea unui soluții diplomatice. „Există perspectiva păcii, aceasta va veni la un moment dat”, a spus Macron la conferința de la Roma, relatează Reuters.
Președintele Emmanuel Macron este unul din liderii vest-europeni care a cerut, încă de la începutul invaziei ruse în Ucraina, ca Occidentul că nu taie orice cale diplomatică de negocieri cu Moscova.
„Având în vedere modul în care evoluează lucrurile și atunci când poporul ucrainean și liderii săi vor fi hotărât că s-au întrunit condițiile necesare, se poate negocia un acord de pace cu cealaltă parte”, a adăugat Macron.
Tot duminică, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a discutat situaţia din Ucraina, în conversaţii telefonice separate cu ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu, cu ministrul american al Apărării Lloyd Austin şi cu miniştrii Apărării din Marea Britanie şi Turcia.
Poliția kârgâză a percheziționat locuințele unor activiști și politicieni
Poliția kârgâză a percheziționat locuințele a peste o duzină de activiști civili și politicieni din cauza opoziției lor față de un proiect de acord de frontieră cu Uzbekistanul.
Mai multe persoane au fost reținute pentru 48 de ore, susține o activistă dintr-o asociație pentru apărarea drepturilor omului, Aziza Abdirasulova. Poliția nu a precizat numărul exact al persoanelor reținute.
Mai înainte, Ministerul de Interne anunța că desfășoară o anchetă privind presupusele pregătiri pentru o revoltă în masă. Perchezițiile au loc în contextul în care se așteaptă ca Kârgâzstanul și Uzbekistanul să semneze un acord de delimitare a frontierei pentru a rezolva toate disputele teritoriale dintre cele două țări.
Conform unui proiect de acord, Kârgâzstanul va ceda Uzbekistanului teritoriul rezervorului de apă Kempir-Abad, care acoperă 4485 de hectare, în schimbul a peste 19.000 de hectare în alte zone. Mulți activiști civici kârgâzi, politicieni din opoziție și locuitori care trăiesc în apropierea barajului sunt împotriva acordului.
Președintele kârgâzstanului, Sadir Japarov, și aliații săi susțin că acordul este în beneficiul Kârgâzstanului și că fermierii kârgâzi vor avea, în continuare, acces la apă.
Oficialii impuși de Moscova: Bărbații rămași în Herson au „ocazia” să se alăture miliției locale
Autoritățile instalate de Moscova în regiunea ucraineană Herson au anunțat formarea unei miliții locale, afirmând că toți bărbații rămași în oraș, care se află în prezent sub ordin de evacuare, ar putea să se alăture, dacă nu pleacă, după ce Rusia a lansat un nou val de atacuri cu rachete și drone asupra orașului NIkolaev, aflat în apropiere.
Într-un anunț pe aplicația de socializare Telegram din 24 octombrie, autoritățile de ocupație au declarat că bărbații au „posibilitatea” de a se alătura unităților de apărare teritorială ale orașului Herson, dacă aleg să rămână.
Administratorii impuși de Rusia i-au îndemnat de câteva zile pe locuitorii din zonă să părăsească Hersonul, una dintre cele patru regiuni ucrainene pe care Rusia a declarat că le-a anexat luna trecută, în ciuda câștigurilor militare semnificative obținute de forțele ucrainene în zonă în ultimele săptămâni. Civilii sunt relocalizați - oficialii ucraineni au numit aceste mișcări „deportări” - mai adânc în teritoriul controlat de Rusia înainte de o așteptată bătălie pentru Herson, capitala regională de pe malul vestic al fluviului Nipru.
Slovenia se îndreaptă către al doilea tur al alegerilor prezidențiale
Anze Logar, un conservator, fost ministru de externe, a obținut cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din Slovenia, desfășurate la 23 octombrie, potrivit rezultatelor preliminare bazate pe o numărătoare parțială a voturilor de pe site-ul comisiei electorale.
Logar a obținut 34% din voturi, în timp ce Natasa Pirc Musar, o avocată, a obținut 27%, pe baza a aproximativ 80% din buletinele de vot exprimate. Cei doi se vor confrunta cu un al doilea tur de scrutin la 13 noiembrie.
Cursa electorală din Slovenia - stat membru al Uniunii Europene și al NATO - este considerată un test pentru guvernul său liberal, care se luptă să limiteze consecințele economice declanșate de invazia Rusiei în Ucraina. Deși rolul său este în mare parte ceremonial, președintele este comandantul șef al forțelor armate și numește, de asemenea, mai mulți oficiali de rang înalt, inclusiv guvernatorul băncii centrale. Cele mai multe dintre aceste nominalizări trebuie, de asemenea, să fie confirmate de parlament.
Câștigătorul din turul doi de scrutin din 13 noiembrie îl va înlocui pe Borut Pahor, un fost fotomodel care a avut două mandate și care a fost numit adesea în public „președintele Instagram” pentru utilizarea rețelei de socializare.
Un prezentator rus de la RT a fost concediat după ce a făcut comentarii șocante despre copiii ucraineni
Redactorul-șef al postului de televiziune, Margarita Simonian, a scris pe Twitter pe 23 octombrie că l-a suspendat pe prezentatorul Anton Krasovski din cauza comentariilor sale „dezgustătoare”, adăugând că nimeni de la RT nu îi împărtășește opiniile.
În emisiunea sa difuzată săptămâna trecută, Krasovski a spus că copiii care au criticat Rusia ar fi trebuit să fie "aruncați direct într-un râu cu un curent puternic".
Comentariul a stârnit o indignare generalizată, iar Ucraina a spus că RT incită la genocid.
Krasovski, comentator pro-război care a fost sancționat de Uniunea Europeană, dădea o replică relatării autorului rus de science-fiction Serghei Lukianenko care povestea cum, atunci când a vizitat pentru prima dată Ucraina în anii 1980, copiii i-au spus că ar trăi mai bine dacă Moscova nu le-ar ocupa țara.
„Ar fi trebuit să fie înecați în Tisina (râul)”, a spus Krasovski în replică. „Pur și simplu înecați-i pe acei copii, înecați-i”. Alternativ, a spus el, „ar putea fi băgați în colibe și arși”.
Într-un scurt segment al interviului care a fost distribuit pe rețelele de socializare, Krasovski a luat în derâdere, de asemenea, de informațiile că soldații ruși ar fi violat femei ucrainene în vârstă în timpul invaziei.
Krasovski a câștigat o oarecare recunoaștere occidentală atunci când a anunțat în direct la televiziunea rusă în 2013 că este homosexual, pentru a protesta împotriva legislației susținute de Kremlin care impunea amenzi dure și pedepse cu închisoarea pentru distribuirea de „propagandă” homosexuală.
Ucraina, tot mai eficientă în doborârea dronelor de fabricație iraniană
Eforturile ucrainene de a doborî vehiculele aeriene fără echipaj (UAV) Shahed-136 sunt „din ce în ce mai eficiente”, în timp ce Rusia continuă să folosească dronele de fabricație iraniană împotriva unor ținte din Ucraina, a declarat Ministerul britanic al Apărării la 24 octombrie.
În actualizările sale periodice, ministerul ucrainean a declarat că dronele sunt lente, zgomotoase și zboară la altitudini joase, ceea ce le face ușor de țintit de apărarea aeriană convențională.
Buletinul a citat surse oficiale ucrainene, inclusiv pe președintele Volodimir Zelenski, care a afirmat că „până la 85 la sută din atacuri sunt interceptate”.
Ucraina susține că Rusia a lovit infrastructura sa cu drone Shahed-136 care se deplasează spre ținta lor și explodează la impact. Atât Iranul, cât și Rusia au negat acuzațiile.
La 22 octombrie, Teheranul a criticat un apel al Franței, Germaniei și Marii Britanii ca ONU să investigheze afirmațiile potrivit cărora Rusia a folosit drone de fabricație iraniană pentru a ataca Ucraina.
Cu toate acestea, serviciile de informații britanice au declarat că Rusia cheltuiește probabil un număr mare de drone Shahed-136 pentru a penetra apărarea antiaeriană ucraineană din ce în ce mai eficientă.
Buletinul a sugerat că Rusia le folosește probabil ca un substitut pentru armele de precizie cu rază lungă de acțiune fabricate de Rusia, care devin din ce în ce mai rare.
Ministrul rus al apărării a discutat cu omologii săi din SUA și NATO
Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a discutat la 23 octombrie cu secretarul american al apărării, Lloyd Austin, și cu alți trei omologi din principalele țări membre NATO, pe fondul îngrijorării tot mai mari că Kremlinul ar putea escalada războiul din Ucraina pe măsură ce suferă înfrângeri.
Convorbirea lui Șoigu cu Austin este a doua în ultimele trei zile. Cei doi au stat luni de zile fără să vorbească și au avut doar trei convorbiri de când Rusia a declanșat invazia pe scară largă în Ucraina, pe 24 februarie.
Șoigu a mai avut convorbiri telefonice cu ministrul turc al apărării Hulusi Akar, cu secretarul britanic al apărării Ben Wallace și cu ministrul francez al apărării Sebastien Lecornu. În aceste trei convorbiri, Șoigu a transmis „îngrijorarea cu privire la posibilele provocări ale Ucrainei cu utilizarea unei bombe murdare", a precizat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.
Ministerul nu a furnizat nicio dovadă pentru a-și susține presupusele sale îngrijorări, iar declarațiile ulterioare nu au oferit detalii suplimentare.
Omologii occidentali au respins imediat afirmațiile lui Șoigu, considerându-le un pretext al Rusiei pentru escaladarea conflictului, în timp ce analiștii occidentali au declarat că ar putea fi un semn că Moscova pregătește o diversiune pe care să o atribuie ulterior Ucrainei.
Teheranul critică cererea de anchetă a utilizării dronelor iraniene în războiul din Ucraina
La 22 octombrie, Iranul a criticat cererea Franței, Germaniei și Marii Britanii ca ONU să investigheze acuzațiile potrivit cărora Rusia a folosit drone de fabricație iraniană pentru a ataca Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Nasser Kanaani, a declarat că inițiativa anunțată la 21 octombrie de așa-numitul grup de țări E-3 este „lipsită de fundament” și că este „respinsă și condamnată cu fermitate”.
Ce sunt dronele kamikaze/sinucigașe
- Dronele Shahed-136 de producție iraniană au fost folosite de Rusia pentru prima dată în războiul din Ucraina în septembrie 2022.
- Sunt cunoscute drept drone kamikaze, sau sinucigașe. Analogia mai corectă este cu o rachetă mică de croazieră, cu o capacitate distructivă relativ limitată.
- Au o sarcină utilă de 50 kg de explozibil. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Rusia ar fi cumpărat 2.400 astfel de drone.
- Dronele Shahed-136 „sunt greu de interceptat în mod constant”, dar viteza lor este mică în comparație cu a rachetelor de croazieră, ceea ce înseamnă că apărarea aeriană „va avea întotdeauna o șansă”. (Justin Bronk, expert militar, Institutul RUSI, Londra)
- Folosirea dronelor kamikaze pare să confirme speculațiile că Rusia nu mai are multe rachete ghidate.
- Potrivit unei evaluări ucrainene (14 octombrie 2022), Moscova și-a epuizat aproximativ două treimi din stocuri. Ar fi rămas cu numai 124 din 900 de rachete Iskander cu rază medie de acțiune.
- Dronele kamikaze/sinucigașe sunt mai eficiente împotriva unor ținte statice precum infrastructura energetică și de comunicații, decât împotriva armatelor în mișcare. (The Guardian, 17 octombrie 2022)
Ucraina susține că Rusia i-a atacat infrastructura cu drone Shahed-136 de fabricație iraniană. Acestea se deplasează spre țintă și explodează la impact. Atât Iranul, cât și Rusia au negat acuzațiile. „Guvernul Republicii Islamice Iran, în încercarea de a-și proteja interesul național și de a asigura drepturile nobilului popor iranian, își rezervă dreptul de a răspunde la orice acțiune iresponsabilă”, a declarat Kanaani, citat de site-ul Ministerului iranian de Externe. „Nu va ezita să apere interesele poporului iranian”, a mai spus el, fără a da detalii.
Într-o scrisoare semnată de trimișii lor la ONU, cele trei țări europene au susținut luni apelul Ucrainei pentru o anchetă ONU, argumentând că utilizarea dronelor a încălcat Rezoluția 2231 a Consiliului de Securitate al ONU, care aprobă acordul nuclear iranian din 2015 dintre Teheran și puterile mondiale.
Joe Biden felicită noul premier al Italiei și vrea continuarea eforturilor de susținere a Ucrainei
Președintele SUA, Joe Biden, a felicitat-o pe premierul italian Giorgia Meloni după ce aceasta a depus jurământul în calitate de prima femeie premier a națiunii europene și a declarat că așteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu ea în eforturile de sprijinire a Ucrainei în războiul acesteia cu Rusia.
„O felicit pe Giorgia Meloni pentru că a devenit noul prim-ministru al Italiei”, a declarat Biden într-o declarație a Casei Albe la 22 octombrie. „Italia este un aliat vital al NATO și un partener apropiat, în timp ce națiunile noastre abordează împreună provocările globale comune. În calitate de lideri în cadrul G7, aștept cu nerăbdare să continuăm să avansăm sprijinul nostru pentru Ucraina, să tragem Rusia la răspundere pentru agresiunea sa, să asigurăm respectarea drepturilor omului și a valorilor democratice și să construim o creștere economică durabilă”, a adăugat el.
Meloni, în vârstă de 45 de ani, al cărei partid naționalist Frații Italiei are rădăcini neofasciste, a condus o coaliție de dreapta spre victorie în alegerile naționale din Italia din 26 septembrie. Ea îi urmează lui Mario Draghi. Acesta a condus un guvern de uniune națională care a susținut fără ezitare eforturile Uniunii Europene de a sancționa Rusia după invazia acesteia în Ucraina la sfârșitul lunii februarie.
Răspunzând îngrijorărilor că guvernul său de dreapta ar putea slăbi sprijinul acordat Ucrainei, Meloni a promis că va continua să sprijine Kievul, în ciuda unei anumite opoziții din partea membrilor coaliției de extremă dreapta.
Un deputat din Vladivostok care a fugit din Rusia după invazie a primit azil în SUA
Un deputat din Vladivostok care a fugit din Rusia după ce aceasta a invadat Ucraina a primit azil în Statele Unite.
Viktor Kamenșcikov, reprezentant al Partidului Comunist în legislativul orașului, a declarat într-o postare pe o rețea de socializare la 22 octombrie că cererea sa de azil politic a fost aprobată și a fost eliberat din detenție. Într-o declarație pe Telegram, Kamenșcikov a spus că acum este un om „liber” și „poate fi un membru cu drepturi depline al societății americane”.
Kamenșcikov fusese reținut de polițiștii de frontieră americani în luna mai, în timp ce încerca să intre în țară dinspre Mexic. Mii de ruși au urmat același traseu de când Rusia a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei la 24 februarie.
Kamenșcikov s-a pronunțat imediat împotriva invaziei și a încetat să mai participe la lucrările parlamentului. În scurt timp, el a depus o cerere de demisie din Partidul Comunist, formațiune care a susținut invazia neprovocată. Anatoli Dolgaciov, prim-secretarul filialei Primorsk a Partidului Comunist și șeful fracțiunii partidului în parlamentul regional din Primorsk, a declarat că Kamenșcikov „a pătat onoarea” și a „discreditat” partidul. El l-a numit pe Kamenșcikov un „trădător”.
Xi Jinping a obținut un treilea mandat și își promovează la conducere aliații
Președintele chinez Xi Jinping i-a promovat pe cei mai apropiați aliați ai săi în organul suprem de conducere al Partidului Comunist, consolidându-și și mai mult controlul asupra puterii.
Pe 23 octombrie Xi a primit un al treilea mandat la conducerea partidului. Xi a completat Comitetul permanent al Biroului Politic, format din șapte membri, cu patru aliați care îi susțin viziunea unui control mai strict asupra societății și a economiei aflate în dificultate.
Actualul șef al partidului din Shanghai, Li Qiang, va prelua probabil funcția de premier de la Li Keqiang, care se va retrage anul viitor. Li Qiang este considerat un apropiat al lui Xi, după ce cei doi au lucrat împreună în provincia Zhejiang din sud-est la începutul anilor 2000. Un consilier apropiat, Ding Xuexiang, șeful Partidului din Guangdong, Li Xi, și șeful Partidului din Beijing, Cai Qi, se aflau, de asemenea, în noua componență a Biroului Politic.
Noua componență a puterii chineze pare să reflecte ceea ce unii comentatori au numit „Maximum Xi”, valorizând loialitatea în detrimentul abilităților. Niciunul dintre membri nu este o femeie sau o minoritate etnică. Mulți se așteaptă ca Xi, în vârstă de 69 de ani, să încerce să păstreze puterea pe viață.
Doi piloți ruși au murit când avionul lor s-a prăbușit într-o zonă rezidențială din Siberia
Un avion militar rus s-a prăbușit în orașul siberian Irkuțk pe 23 octombrie, ucigându-i pe cei doi piloți aflați la bord, au anunțat autoritățile ruse.
„Nu există victime în rândul populației”, a spus ministerul rus pentru Situații de Urgență. Oficialitățile spun că era un avion de tip SU-30 care efectua un zbor de antrenament.
Incidentul s-a petrecut la doar câteva zile după ce un alt avion militar rusesc s-a prăbușit în apropierea unui bloc de locuințe din portul Ieisk de la Marea Azov, ucigând 17 oameni și rănind alți 19.
Guvernatorul de la Irkuțk Igor Kobzev spus că avionul a căzut peste o casă cu două etaje din oraș, declanșând un incendiu. El a confirmat că nu au fost victime în rândul localnicilor din zonă.
Comisia de anchete din Rusia a deschis un dosar penal legat de acest incident.
Noi atacuri rusești au lăsat peste un milion de ucraineni fără curent
Armata rusă a lansat un nou val de atacuri cu rachete asupra infrastructurii civile energetice din Ucraina, generând pene de curent în toată țara, a anunțat președintele Volodimir Zelenski, în obișnuitul său mesaj video nocturn. Autoritățile ucrainene spun că aproape un milion 500.000 de gospodării au rămas fără electricitate în toată țara.
Zelenski a precizat însă că multe rachetelor și dronelor lansate de ruși au fost doborâte, repetând un anunț anterior al oficialităților ucrainene în care se spune că 18 din cele 33 de rachete de croazieră lansate de ruși din aer și de pe mare în 22 octombrie au fost doborâte de apărarea anti-aeriană a Ucrainei.
„Evident că deocamdată nu avem capacitatea de a doborî sută la sută rachetele și dronele rusești. Sunt sigur că, gradual, vom ajunge la asta, cu ajutorul partenerilor noștri”, a mai său Zelenski.
În ultimele săptămâni, Rusia și-a intensificat atacurile asupra centralelor electrice, a sistemelor de alimentare cu apă și a altor elemente de infrastructură civilă importante, avariind sever 40 la sută din rețeaua electrică a Ucrainei, potrivit autorităților de la Kiev.
Londra: Rusia vrea să aducă mercenari ca să apere teritoriile ocupate din Ucraina
Rusia plănuiește să aducă mercenari ca să apere teritoriile ocupate de armata rusă în Ucraina, în ciuda costurilor ridicate, ca răspuns la contraofensiva lansată de Kiev, scrie duminică ministerul britanic al Apărării în buletinul său de analiză cotidian.
Evgheni Prigojjn, șeful grupării de mercenari Vagner a scris pe internet în 19 octombrie că echipele sale de geniști construiesc o așa-numită „linie de apărare Vagner” în regiunea Luhansk ocupată de ruși, spune buletinul de la Londra
Prigojin a postat și o hartă care arată dimensiunea plănuită a proiectului. adaugă ministerul de la Londra: „Imaginile arată o secțiune a unei nou-construite apărări anti-tanc și sisteme de tranșee la sud-est de localitatea Kreminna din Luhansk”.
Dacă planurile sun atât de extinse cum pretinde Prigojin, lucrările au ca obiectiv să integreze râul Siverski în zona defensivă, mai spun analiștii militari britanici.
Rusia folosește de mai mulți ani compania de mercenari Vagner, în conflictele din Siria și Republica Central-Africană.
Pe rețelele de socializare a circulat recent o înregistrare video în care șeful mercenarilor Vagner Evgheni Prigojin recrutează deținuți ruși care să lupte în Ucraina.
La începutul lui octombrie, Moscova a anexat regiunile Luhanks, Donețk Herson și Zaporojie, după organizarea de referendumuri nerecunoscute de dreptul internațional, și încearcă acum să-și întărească controlul asupra acestor regiuni.
Între timp, Ucraina a lansat o ofensivă de eliberare a provinciei Herson, iar săptămâna trecută mai multe oficialități ruse au admis că puterea Rusiei în această regiune din sudul Ucrainei se clatină și au avertizat asupra unei contra-ofensive ucrainene iminente.
Miniștrii germani ai Apărării și de Externe au cerut mărirea ajutorului financiar german destinat Ucrainei
Miniștrii germani ai Apărării și de externe au cerut o sporire semnificativă a sprijinului financiar german destinat Ucrainei, pentru a ajuta această țară să reziste în fața invaziei rusești.
MInistrul Apărării Christine Lambrecht și cel de Externe Annalena Baerbock i-au trimis o scrisoare ministrului de finanțe Christian Linder în care-i cer ca suma de 697 de milioane de dolari plănuită deja în bugetul german pe 2023 să fie urcată până la aproximativ 2,17 miliare de dolari.
Guvernul de la Berlin a fost criticat în trecut de mai multe oficialități ucrainene și chiar în Germania pentru refuzul de la trimite armament greu, tancuri de exemplu, Ucrainei.
În replică, executivul german a spus că dorește să-și coordoneze orice fel de decizie în acest sens cu aliații săi.
Xi Jinping a fost reales secretar general al Partidului Comunist Chinez
Președintele Chinei Xi Jinping a fost reales în funcția de secretarul general al Partidului Comunist Chinez la cel de-al 20-lea Congres al partidulu.
La Congresul de o săptămână care a avut loc în capitala chineză Beijing, Biroul politic al partidului a fost remaniat aproape în întregime, noua sa componență fiind alcătuită acum din politiceni loiali lui Xi.
Realegerea lui Xi Jinping la șefia Partidului Comunist Chinez îi va permite să obțină cu ușurință un al treilea mandat ca președinte al Chinei, la sesiunile parlamentare programate pentru martie anul viitor.
