Ştiri
Talibanii au dispersat violent un marș al femeilor din Kabul
Luptătorii talibani au dispersat în mod violent un protest pașnic al unui grup de femei care cereau „pâine, muncă și libertate” în Kabul, trăgând în aer cu arme de foc și bătându-le pe protestatare. Aproximativ 40 de femei au mărșăluit în fața clădirii Ministerului Educației pe 13 august, înainte ca talibani să le disperseze.
Fotografiile și videoclipurile de la protest postate pe rețelele de socializare arată cum forțele talibane trag focuri de avertisment și le agresează fizic pe femei. Unele femei au fost urmărite de luptătorii talibani, care le-au bătut cu patul puștii. Talibanii au reținut, de asemenea, trei jurnaliști străini și un lucrător afgan pentru că au transmis informații de la protest, în timp ce alți doi jurnaliști locali au fost ușor răniți, potrivit Asociației jurnaliștilor independenți afgani (AIJA).
Amnesty International și-a exprimat îngrijorarea cu privire la informațiile potrivit cărora talibanii au folosit „forță excesivă” pentru a dispersa femeile. Organizația a declarat pe Twitter că femeile „au protestat pașnic pentru a-și cere drepturile omului”.
O înregistrare video despre care se spune că ar fi fost făcută în timpul marșului le arată pe femei purtând bannere și afișe și mărșăluind în stradă, cerând dreptul să muncească și ia parte la viața politică. Ele au scandat: „Dreptate, dreptate. Ne-am săturat de ignoranță”.
Zelenski reînnoiește apelul pentru interzicerea vizelor UE pentru ruși
Președintele ucrainean a reînnoit apelul către membrii Uniunii Europene de a interzice vizele pentru cetățenii ruși, iar un diplomat rus a avertizat că orice demers al SUA de a declara Rusia „stat-sponsor al terorismului” ar putea duce la o rupere completă a legăturilor.
Între timp, Kievul și Moscova au continuat să facă schimb de acuzații cu privire la pericolele pe care le prezintă luptele din apropierea centralei nucleare Zaporojie, despre care Națiunile Unite spun că ar trebui să fie declarată o zonă demilitarizată în jurul ei.
Centrala se află sub control rusesc de la scurt timp după invazia din 24 februarie. Inginerii ucraineni operează instalația sub supraveghere rusă. Țările occidentale au cerut Moscovei să își retragă forțele de la centrală. „Instalația nu trebuie să fie folosită ca parte a vreunei operațiuni militare. În schimb, este nevoie de un acord urgent la nivel tehnic privind un perimetru sigur de demilitarizare pentru a asigura siguranța zonei”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-o declarație din 12 august. Luptele tind să se concentreze din estul regiunii Donbas către regiunile sudice ucrainene Herson și Zaporojie, iar armata ucraineană a declarat că a lovit un al patrulea pod care traversează fluviul Nipru.
Serviciile de informații militare britanice au declarat în evaluarea sa zilnică din 13 august că această operațiune a restrâns și mai mult capacitatea Rusiei de a realimenta forțele de pe malul nord-vestic, cel drept, al râului. Comandanții ucraineni au declarat, de asemenea, că avioanele de război au atacat cinci depozite de arme și echipamente rusești în regiunile Nikolaev și Herson. Dmitro Pletenciuk, purtător de cuvânt al administrației militare din Nikolaev, a declarat că forțele rusești înregistrează un deficit de muniție, cauzat în principal de faptul că forțele ucrainene au atacat acele depozite. „Situația s-a schimbat acum. Rușii înregistrează un deficit de muniție. Și asta este foarte bine. Simțim rezultatul – zona Nikolaevului a devenit un pic mai liniștită, dar regiunea este bombardată”, a declarat el.
Cu toate acestea, luptele continuă în enclave în jurul Donbasului. Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare regionale din Donețk, a declarat pe 13 august că bombardamentele rusești au ucis cinci civili în ultimele 24 de ore.
În discursul său video nocturn din 12 august, Zelenski a repetat apelul său pentru interzicerea vizelor UE pentru cetățenii ruși, afirmând că este necesar pentru a împiedica blocul să devină un „supermarket” deschis oricui are mijloacele de a intra.
Un tribunal din Kirghistan a achitat un activist pentru drepturile omului într-un caz de fraudă și fals
Un tribunal din Kirghistan l-a achitat pe cunoscutul activist pentru drepturile omului Kamiljan Ruziev de acuzațiile de fraudă și falsificare într-un caz de profil înalt, despre care grupurile pentru drepturile omului au spus că a fost „inventat".
Ruziev a declarat pentru RFE/RL la 12 august că tribunalul orașului Karakol a concluzionat că nu există elemente de infracțiune în cazul său și l-a găsit nevinovat. Avocata poporului din Kirghistan Atyr Abdrakhmatova a confirmat achitarea lui Ruziev pe Facebook.
Comitetul de Stat pentru Securitate Națională din Kirghistan l-a arestat pe Ruziev în mai 2020 în fața tribunalului din orașul Karakol, în timp ce instanța examina un proces pe care Ruziev l-a intentat împotriva Comitetului de Stat pentru Securitate Națională și a biroului procurorului general pentru că nu a investigat plângerea sa conform căreia ofițerii de poliție l-au amenințat.
Ruziev a fost acuzat la vremea respectivă de fraudă și fals, dar ulterior acuzația de fraudă a fost retrasă. Ruziev, care conduce organizația pentru drepturile omului Ventus, cu sediul în Karakol, a declarat că a fost arestat ca represalii pentru activitățile sale în domeniul drepturilor omului.
Timp de peste 20 de ani, Ruziev a apărat drepturile prizonierilor și ale altor persoane care s-au plâns de tortură și hărțuire din partea poliției și a oficialilor guvernamentali.
Șef de la INI, reținut pentru îmbogățire ilicită
Șeful Direcției investigații „Sud” a Inspectoratului Național de Investigații a fost reținut pentru 72 de ore, fiind suspectat de îmbogățire ilicită, informează IPN.
Oamenii legii au făcut percheziții în cadrul acestui dosar. S-a constatat că funcționarul deține bunuri a căror valoare depășește cu 780 de mii de lei mijloacele dobândite și declarate legal, transmite IPN.
Sunt vizate de anchetă mai multe bunuri imobiliare, printre care și o casă în curs de construcție aflată într-o zonă rezidențială dintr-o suburbie a Chișinăului, două apartamente și două parcări subterane din municipiul Chișinău, peste 50 de loturi agricole și două mijloace de transport.
Procurorii anticorupție urmează să-l pună sub învinuire pe suspect și să înainteze demers pentru plasarea acestuia în arest preventiv pe termen de 30 de zile.
11 persoane au fost împușcate mortal într-un oraș din Muntenegru (presa)
Un bărbat a început să tragă focuri de armă într-un oraș din Muntenegru, omorând 10 persoane înainte de a fi împușcat mortal într-un schimb de focuri cu poliția, a anunțat televiziunea de stat.
Televiziunea de stat din Muntenegru citează poliția care afirmă că alte șase persoane, inclusiv un polițist, au fost rănite. Împușcăturile au avut loc după o dispută familială, a precizat poliția care a adăugat că, printre cele 10 persoane ucise, se află și copii.
Violențele au avut loc în după-amiaza zilei de 12 august, în Cetinje, un oraș cu aproximativ 18 000 de locuitori din sud-vestul Muntenegrului. Atacatorul, care a fost inițial socotit ca fiind una dintre victime, a fost identificat ca având 34 de ani.
Două persoane au fost tratate la un spital din Cetinje. Alte câteva persoane au fost transportate la un spital din Podgorica, potrivit informațiilor din presă. Procurorul general de stat se află la fața locului împreună cu serviciile de urgență și poliția. Administrația poliției muntenegrene nu a făcut încă o declarație cu privire la incident.
Premierul Dritan Abazovic a declarat că împușcăturile sunt o tragedie mai gravă decât oricare alta din memoria colectivă a muntenegrenilor.
Sergiu Gaibu: Tariful la gaz al agenților economici nu va fi compensat și se va reflecta în preț
Guvernul nu planifică, deocamdată, compensații ale tarifului la gazele naturale pentru agenții economici, informează IPN. Sergiu Gaibu, ministrul economiei spune că acesta se va reflecta în prețul produselor, de aceea statul va veni cu măsuri de sprijin destinate populației. Sergiu Gaibu a afirmat într-un interviu TV citat de IPN că pentru antreprenori guvernul pregătește programe de sprijin pentru a se moderniza și a fi mai eficienți.
Agenților economici nu le va fi compensat tariful la gaz, spune Sergiu Gaibu, recunoscând că această decizie va duce la noi majorări de prețuri. „Agenții economici care folosesc gaz în procesul de producere îl includ în preț, povara cade tot pe cetățeni, de aceea programele de asistență sunt focusate pe cetățeni,” a mai spus el.
Sergiu Gaibu spune că marii producători dispun de surse alternative în cazul în care Gazprom sistează livrările de gaz, iar, în situații excepționale, produsele moldovenești lipsă pot fi înlocuite cu produse de import.
Ieri a intrat în vigoare noul tarif la gazele naturale, după ce decizia ANRE a fost publicată în Monitorul Oficial. Astfel, tariful pentru un metru cub de gaz, cu TVA inclus, este de 22,99 lei.
Statul va compensa cheltuielile de aprovizionare a populației cu lemne
Statul va compensa cheltuielile de aprovizionare a populației cu lemne, a decis Comisia pentru Situații Excepționale, informează IPN. Pentru aceasta, guvernul va aloca Agenției „Moldsilva” 64,2 milioane de lei, din Fondul de Rezervă pentru ca prețul lemnului de foc să nu crească.
Guvernul a anunțat că va asigura lemn de foc pentru consumatorii casnici la un preț similar cu cel de anul trecut. Potrivit autorităților, prețul de vânzare lemnului de specii tari va varia între 550 și 875 de lei per metru ster, iar pentru lemnul moale – între 350 și 475 de lei per metru ster.
Ministrul Mediului va elabora un plan de acțiuni pentru aprovizionarea populației cu lemne de foc, aplicabil la nivel central și local.
Consumatorii folosesc în sezonul rece aproximativ un milion de metri steri de masă lemnoasă. Agenția Moldsilva va acoperi circa 800 de mii de metri steri din volumul necesar.
Separatiștii din Ucraina au stabilit data procesului străinilor acuzați că ar fi mercenari
Separatiștii susținuți de Rusia în regiunea Donețk din estul Ucrainei au stabilit data de 15 august pentru procesul a cinci străini acuzați că s-au alăturat forțelor armate ucrainene ca mercenari.
Liderii a ceea ce separatiștii numesc Republica Populară Donețk (DNR) au declarat la 12 august că Matias Gustavsson din Suedia, Vjekoslav Prebeg din Croația și britanicii John Harding, Andrew Hill și Dylan Healy vor fi judecați. Cei cinci bărbați, spun separatiștii, sunt acuzați că sunt mercenari, că se pregăteau pentru acțiuni teroriste și că au desfășurat activități care au ca scop preluarea puterii. Dacă vor fi găsiți vinovați, cei cinci ar putea fi condamnați la pedeapsa cu moartea.
Luna trecută, Ministerul britanic de Externe a condamnat ceea ce a numit „exploatarea” prizonierilor de război și a civililor în scopuri politice, în urma capturării lui Healy și Hill. Un alt britanic, Paul Ury, care a fost capturat împreună cu Healy și Hill, a murit în iulie în timp ce se afla în custodia separatiștilor.
La începutul lunii iunie, alți doi britanici - Aiden Aslin și Shaun Pinner - și un cetățean marocan - Saaudun Brahim - au fost condamnați la moarte de către separatiști pentru „activități de mercenariat”. Toți trei spun că serveau în armata ucraineană atunci când au fost capturați de separatiștii pro-ruși în timp ce luptau împotriva forțelor rusești.
Salman Rushdie, la terapie intensivă, după ce a fost înjunghiat
Salman Rushdie este internat în continuare la secția de terapie intensivă, cu aparate de menținerea funcțiilor vitale.
El are ficatul și nervii afectați, a declarat agentul său, după ce a fost atacat în timp ce se pregătea să țină o conferință în zona rurală a statului New York. Poliția l-a identificat pe bărbatul care l-ar fi înjunghiat pe Rushdie la 12 august: Hadi Matar, în vârstă de 24 de ani, din New Jersey. El a fost arestat la locul faptei în Chautauqua, New York, de către polițiștii care asigurau securitatea evenimentului. Deocamdată nu au fost formulate acuzații împotriva lui Matar. Poliția le-a spus reporterilor că încă nu a determinat motivul atacului.
Andrew Wylie, reprezentatul lui Rushdie, a declarat că Rushdie a fost supus unei intervenții chirurgicale și că a suferit leziuni la ficat și nervi secționați la braț și că este posibil să își piardă un ochi.
Rushdie, al cărui roman „Versetele satanice” a atras amenințări cu moartea din partea liderului Iranului în anii 1980, a petrecut ani de zile în clandestinitate. El fost înjunghiat chiar înainte de a ține o conferință la Chautauqua Institution, un centru de reculegere spirituală, într-un colț rural din sud-vestul statului New York. Centrul este cunoscut pentru seria sa de conferințe de vară, unde Rushdie a mai vorbit.
Suspectul s-a urcat pe scenă în timp ce Rushdie era prezentat publicului și l-a atacat pe acesta și pe moderatorul Henry Reese, a declarat poliția statului New York într-un comunicat. „Rushdie a suferit o plagă înjunghiată la nivelul gâtului și a fost transportat cu elicopterul la un spital din zonă. Starea sa nu este încă cunoscută", se arată în comunicat.
Martorii oculari au declarat că atacul nu a durat mai mult de 20 de secunde, Hatar ar fi continuat să îl lovească și să îl înjunghie pe Rushdie chiar și în timp ce spectatorii s-au grăbit să-l imobilizeze. Reese a suferit o rană minoră la cap. O știre anterioară a inclus un clip video în care se vede cum medicii se grăbesc să-l îngrijească pe Rushdie aflat pe podea.
Romanul „Versetele satanice” a fost interzis în Iran deoarece mulți musulmani îl consideră plin de blasfemii. La un an după ce a fost publicat în 1988, liderul spiritual al Iranului la acea vreme, ayatollahul Ruhollah homeini, a emis o fatwa prin care cerea moartea lui Rushdie. Guvernul iranian s-a distanțat de decretul lui Homeini, dar sentimentul anti-Rushdie a persistat.
În 2012, o fundație religioasă iraniană semioficială a majorat recompensa pentru Rushdie de la 2,8 milioane de dolari la 3,3 milioane de dolari. Rushdie, care a fost nevoit să se ascundă timp de mulți ani din cauza acestei fatwa, a negat această amenințare la momentul respectiv, spunând că nu există nicio dovadă că oamenii ar fi interesați de recompensă.
Rudele victimelor zborului Ukraine Airlines doborât de IRGC au început marșul spre Ottawa
Rudele victimelor unui avion de pasageri doborât în Iran, în ianuarie 2020, de rachete trase de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) au pornit într-un marș de protest de 400 de kilometri în Canada.
Marșul a început la Toronto și urmează să se încheie peste 15 zile în capitala canadiană, Ottawa, în fața biroului premierului canadian. Marșul a pornit din fața unui cimitir din Richmond Hill, o suburbie a orașului Toronto, în care sunt înmormântate parte dintre persoanele care se aflau în avion.
Hamed Esmaeilion, purtătorul de cuvânt al Asociației Familiilor Victimelor Zborului PS752, a luat cuvântul la cimitir, subliniind că familiile rămân hotărâte să facă dreptate după 31 de luni de luptă.
Zborul PS752 al companiei Ukraine International Airlines (UIA) s-a prăbușit pe 8 ianuarie 2020, în timp ce se îndrepta spre Kiev, ucigând toate cele 176 de persoane aflate la bord. După mai multe zile de dezmințiri oficiale, Iranul a recunoscut că o unitate a IRGC a doborât din greșeală avionul, pe fondul tensiunilor sporite cu Statele Unite din cauza asasinării prin dronă americană a comandantului de top al IRGC, Qasem Soleimani, lângă Bagdad.
Victimele au fost în majoritate iranieni și canadieni. Familiile acestora au cerut transparență și responsabilitate.
Economia rusă a scăzut cu 4% în al doilea trimestru, arată datele statistice
Economia Rusiei s-a contractat cu 4% în al doilea trimestru al acestui an, a anunțat Rosstat, agenția națională de statistică, sancțiunile occidentale făcându-și simțit impactul în urma ofensivei militare a Moscovei în Ucraina.
În perioada aprilie-iunie, produsul intern brut a reprezentat „96% din nivelul atins în aceeași perioadă din 2021, arată estimările preliminare", a precizat Rosstat într-un comunicat.
Acestea au fost primele date trimestriale referitoare la starea economiei publicate după trimiterea de trupe de către Moscova în Ucraina la sfârșitul lunii februarie și sancțiunile economice ulterioare impuse de țările occidentale ca răspuns.
Drasticele sancțiuni economice vizează sectorul energetic al Rusiei, blocând accesul unor bănci rusești la sistemul internațional de transferuri SWIFT. În plus, multe companii multinaționale își închid sau își vând operațiunile din țară.
Rusia raportase o creștere a PIB-ului de 3,5% în ritm anual în primul trimestru din 2022 și creșteri considerabile pentru ultimele trei trimestre din 2021. Raportul nu a analizat de ce PIB-ul a fost mai mic în acest an decât în același trimestru din 2021, dar spune că a existat o scădere de 15,3% în comerțul cu ridicata și o contracție de 9,8% în comerțul cu amănuntul.
Economiștii spun că inflația galopantă îi îndepărtează pe iranieni de produsele alimentare de bază
Inflația galopantă forțează un număr tot mai mare de iranieni să se limiteze la cumpărarea strictului necesar de fructe și legume, spun experții din domeniu.
Iranul este supus, în continuare, unor sancțiuni internaționale paralizante. Asadollah Kargar, șeful Asociației Vânzătorilor de Fructe și Legume, a declarat că achiziția și consumul de fructe au scăzut cu 50% din cauza creșterii prețurilor. „Această creștere a prețului fructelor a determinat unele gospodării din Iran să cumpere deșeuri și să arunce fructele”, a declarat acesta pentru ziarul Resalat la 11 august.
Centrul de Statistică din Iran a declarat recent că inflația pentru produsele alimentare a atins 90,2% în luna iulie. Comentariile lui Kargar se fac ecoul altor remarci ale marilor producători de alimente.
Luna trecută, unul dintre liderii Uniunii de producție și distribuție a cărnii de vită a declarat că vânzările de carne de vită au scăzut cu 20%, în timp ce șeful Federației Industriei Alimentare a declarat că vânzările de produse din industria alimentară au scăzut la jumătate.
Președintele Asociației Industriei Produselor Lactate a declarat că consumul casnic din sectorul său a scăzut cu 20 la sută în ultimele luni, din cauza unei creșteri de 80 la sută a prețurilor la produsele lactate.
Guvernul președintelui Ebrahim Raisi s-a străduit să limiteze creșterile de prețuri, care au ridicat tensiuni sociale.
A căutat FBI documente legate de arme nucleare la reședința lui Trump?
Fostul președinte american Donald Trump a respins drept „farsă” relatările că Biroului Federal de Investigații (FBI) ar fi căutat documente legate de arme nucleare atunci când i-au percheziționat reședința din Florida.
Trump a făcut această afirmație pe platforma sa de socializare Truth Social pe 12 august, la o zi după ce The Washington Post a relatat despre posibilul motiv al percheziției.
Fostul președinte a mai susținut că percheziția de luni ar fi putut fi folosită de oponenții săi democrați pentru a „planta” dovezi incriminatoare la reședința. Trump nu era în Florida în momentul descinderii FBI. El nu a oferit nici o dovadă pentru a-și corobora afirmațiile.
Nu este clar dacă la perchezițiile de la începutul acestei săptămâni de la reședința lui Trump Mar-a-Lago din Florida au fost ridicate documente legate de armele nucleare.
Ministerul american al Justiţie a cerut joi unui judecător să facă public mandatul care a autorizat percheziţia FBI la Mar-a-Lago, despre care Trump spune că a fost nejustificată şi motivată politic.
Această cerere înseamnă că publicul ar putea afla în curând mai multe despre ce anume au căutat anchetatorii în timpul acestei percheziţii fără precedent în casa unui fost preşedinte.
Percheziția a făcut parte dintr-o anchetă care urmăreşte să stabilească dacă Trump a scos în mod ilegal documente de la Casa Albă când a părăsit funcţia în ianuarie 2021, unele dintre acestea fiind considerate clasificate de către Departamentul de Justiţie.
Ministerul Justiţiei doreşte de asemenea să facă se facă publică lista obiectelor ridicate de agenții FBI. O sursă familiarizată cu cazul a declarat că FBI a ridicat aproximativ 10 cutii de la proprietatea lui Trump în timpul percheziției.
Este pentru prima dată că FBI percheziționează domiciliul unui fost președinte american, la fel cum este foarte rar ca mandatele de percheziție să fie făcute publice, pentru că asta ar putea îngreuna desfășurarea anchetei.
Scriitorul britanic Salman Rushdie a fost înjunghiat la New York
Scriitorul britanic Salman Rushdie a fost atacat la New York înainte de a susține o conferință. Un bărbat a sărit pe scenă și l-a înjunghiat pe Rushdie în gât în timp ce acesta era prezentat publicului. Persoana care îl prezenta a fost și ea atacată. Nu se cunoaște deocamdată care e starea romancierului, care a fost transportat la un spital din apropiere. Agresorul a fost arestat de poliție.
Atacul a avut loc pe 12 august la Chautauqua Institution din Chautauqua, New York.
Salman Rushdie, în vârstă de 75 de ani, este autorul romanului „Versetele satanice”, carte considerată de mulți musulmani drept o blasfemie. La un an după publicarea volumului în 1988, aiatolahul iranian Ruhollah Homeini a emis o așa-numită fatwa, un decret religios de condamnare la moarte.
Guvernul iranian s-a distanțat de decretul lui Homeini, dar sentimentul anti-Rushdie a persistat în rândul multor musulmani. În 2012, o fundație religioasă semi-oficială din Iran a ridicat o recompensă pentru uciderea scriitorului britanic de la 2,8 milioane de dolari la 3.3 milioane de dolari.
Rushdie, care a trăit ani la rând ascunzându-se, a minimalizat amenințarea la vremea respectivă, spunând că nu e nici o dovadă că ar exista oameni care se fie interesați de recompensa pentru uciderea lui.
Ceva mai târziu a publicat un volum de memorii legat de fatwa. În 2016, Academia suedeză, care acordă Premiul Nobel pentru literatură, a denunțat fatwa, spunând că recompensa pentru uciderea lui Rushdie e o încălcare „flagrantă” a legislației internaționale
Belarus: blogger-ul Serghei Țihanovski condamnat la condiții mai dure de detenție
Un tribunal din Belarus a ordonat condiții mai dure de detenție pentru popularul blogger Serghei Țihanovski, condamnat la închisoare cu doi ani în urmă, când anunțase că vrea să candideze în alegerile prezidențiale împotriva lui Aleksandr Lukașenko.
Centrul pentru drepturile omului Viasna a declarat pe 11 august că Țihanovski, deținut în izolator, într-o colonie penitenciară, va ajunge într-o închisoare mai restrictivă, după ce a fost acuzat de încălcarea unor reguli, fără să fie însă clar despre ce e vorba.
Serghei Țihanovski este soțul Svetlanei Țihanovskaia, lidera opoziției din Belarus, care imediat după alegerile prezidențiale din august 2020 a fost forțată să plece în exil în Lituania.
Țihanovski era un video blogger foarte popular, comentator al realităților politice din Belarus, care în aprilie 2020 a anunțat că va participa în alegerile prezidențiale. Autoritățile nu i-au permis însă să ia parte la scrutin, invocând nereguli procedurale, așa că în locul lui a candidat soți sa, Svetlana, care a reușit să coaguleze opoziția anti-Lukașenko.
Alegerile au fost câștigate în cele din urmă de președintele Lukașenko, cu peste 80% din voturi (potrivit datelor oficiale), un rezultat contestat de opoziție și de sutele de mii de belaruși care au ieșit pe străzi să protesteze. Opoziția și protestatarii au susținut că alegerile au fost falsificate, iar Occidentul nu a recunoscut victoria liderului de la Minsk în alegerile din august 2020
Svetlana Țihanovskaia a confirmat înăsprirea pedepsei pentru soțul ei, spunând și ea într-o postare pe Telegram că nu știe motivele deciziei și nici unde va fi trimis.
Aeroportul militar rusesc de la Saki, Crimeea e avariat de explozii, dar funcțional (Ministerul britanic al Apărării)
Într-o primă analiză a exploziilor de pe aeroportul militar rusesc de la Saki din peninsula Crimeea, ministerul britanic al Apărării estimează că cel puțin patru depozite de muniție au fost afectate.
Cauzele exploziilor din 9 august rămân neelucidate, dar ministerul Apărării de la Londra confirmă că cel puțin opt avioane militare au fost distruse sau grav avariate.
Aerodromul militar de la Saki a fost și el serios afectat, dar rămâne funcțional.
Ministerul Apărării reamintește că pierderea a opt avioane de luptă este minoră, comparată cu dimensiunea aviației de luptă a Rusiei, dar exploziile ar putea determina Moscova să-și „regândească strategia în zona Mării Negre”, pentru că până acum peninsula Crimeea, anexată abuziv de Rusia în 2014, era considerată o zonă relativ sigură.
România: Încep lucrările la autostrada Moldovei
Ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că, pe 22 august, încep lucrările la autostrada Moldovei, A7.
Autostrada Moldovei/A7 va avea aproape 440 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina. De la Ploiești până la Pașcani (circa 320 de km) este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), planul pe termen scurt gândit de UE pentru relansarea economiilor post-pandemie. Condiția pentru această finanțare este ca proiectele să fie încheiate până în 2026, precizează Hotnews.ro.
„Din 22 august începe construcţia pe Lotul 1 al autostrăzii Ploieşti – Buzău! CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) a dat astăzi Ordinul de începere a lucrărilor pe lotul Dumbrava – Mizil, cu o lungime de 21 de km.”
Asocierea de constructori români și italieni, care a câștigat licitația, are la dispoziție 20 de luni pentru finalizarea lucrărilor care includ 14 poduri și un pasaj cu lungimea de 550 m.
Autostrada Ploiești-Buzău este prima secțiune a Autostrăzii care va asigura legătura dintre Muntenia și Moldova (A7).
Cei 440 km ai autostrăzii A7 înseamnă practic o suită de proiecte separate, licitate pentru proiectare separat în ultimii ani, de la Ploiești (Dumbrava), la Buzău, Focșani, Bacău, Pașcani, Suceava și până la Siret.
Odată finalizată, A7 va prelua mare parte din traficul de pe actualul DN2/E85, un drum care, din punct de vedere al accidentelor, este cel mai periculos drum național din România.
Socialiștii au contestat reforma universitară la Curtea Constituțională
Deputații PSRM Vlad Batrîncea și Vasile Bolea au depus vineri, 12 august, o sesizare la Curtea Constituțională cu privire la decizia guvernului de a reorganiza multe universități. Ei spun că reforma încalcă dreptul la educație și cer să fie anulată.
„Curtea Constituțională are o responsabilitate imensă, pentru că este vorba de o cauză națională, care trebuie tratată în afara politicii, în afara conjuncturii de moment. Este de responsabilitatea judecătorilor să se expună, pentru că este încălcată Constituția și drepturile internaționale”, a declarat Batrîncea.
Reforma învățământului superior a trezit multiple critici în societate, inclusiv din partea universităților comasate, a studenţilor şi opoziţiei parlamentare, care au acuzat guvernarea că vrea să „lichideze mai multe universități”.
Guvernul și-a motivat decizia prin scăderea continuă a numărului studenților și a dat asigurări că, după comasarea universităților și concentrarea resurselor, mai mulți bani vor fi investiți în modernizarea instituțiilor, iar studenții și cadrele didactice vor avea parte de condiții mai bune.
Navalnîi a înființat în penitenciar un sindicat format dintr-un singur om
Aleksei Navalnîi, politician rus de opoziție și critic deschis al Kremlinului, aflat în închisoare, a înființat un sindicat în colonia penitenciară unde își ispășește condamnarea. Navalnîi a scris pe Twitter la 11 august că numele sindicatului este Promzona (Zona industrială).
Promzona este denumirea oficială a unor părți ale coloniilor penale din multe țări foste sovietice în care se află fabrici și uzine.
Navalnîi a declarat că sindicatul, care are deocamdată un singur membru - el însuși - a fost înființat din cauza exploatării a aproximativ 600.000 de persoane în penitenciarele din Rusia, adăugând că ar fi, de asemenea, fericit să reprezinte și interesele gardienilor, dacă aceștia vor dori să facă acest lucru. El a spus: „Dacă viața mi-a dat o lămâie sub forma unei pedepse cu închisoarea, atunci trebuie să o transform în limonada unei activități cel puțin utile pentru societate”.
Potrivit lui Navalnîi, alți deținuți sunt mai îngrijorați decât gardienii închisorii în legătură cu crearea sindicatului, iar unii i-au cerut să se oprească, deoarece se tem că nu vor mai fi eliberați. Navalnîi a spus că acest lucru explică de ce Promzona este sindicatul unui singur om.
A început procesul unui ofițer german în rezervă acuzat de spionaj în favoarea Rusiei
Un ofițer în rezervă al armatei germane a fost judecat sub acuzația de spionaj în favoarea Rusiei, în orașul Dusseldorf din vestul Germaniei.
Procesul lui Ralf Goelert, în vârstă de 65 de ani, care ar fi transmis informații sensibile către serviciile de informații militare rusești din 2014 până în 2020, a început la 11 august.
Anchetatorii susțin că Goelert a furnizat agenților ruși informații despre sistemul de rezerviști al Bundeswehr, cooperarea civilo-militară în situații de criză și date despre efectele sancțiunilor impuse Rusiei în 2014, după anexarea regiunii ucrainene Crimeea.
De asemenea, Goelert ar fi furnizat Moscovei informații despre gazoductul Nord Stream 2 din Marea Baltică, proiect care a fost oprit în urma invaziei Rusiei în Ucraina în februarie. Potrivit Parchetului federal, suspectul nu a primit nicio compensație financiară pentru documentele pe care le-a furnizat, dar a fost invitat în mod regulat la evenimente organizate în Germania de Ambasada Rusiei. O purtătoare de cuvânt a tribunalului a declarat că suspectul a făcut o mărturisire parțială în timpul procedurilor preliminare.
Furnizorii din R. Moldova vor putea cumpăra energie electrică din România
Companiile din domeniul energiei electrice din R. Moldova vor putea procura curent din România, prin intermediul unei platforme online. Oportunitatea a apărut după ce doi operatori de stat din Republica Moldova și România, Moldelectrica și Transelectrica, au semnat joi, 11 august, un acord comercial pentru tranzacții de energie electrică.
Secretarul de stat în domeniul energiei electrice de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Constantin Borosan, a explicat pentru Europa Liberă că acest acord stabilește cadrul necesar pentru schimburi de energie electrică între România și R. Moldova. „Este un pas spre interconexiunea energetică dintre cele două state, mai exact prin intermediul liniei de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești de 400 kV”, spune oficialul.
Potrivit lui, urmează să fie creată o platformă electronică prin care se va licita capacitatea acestei linii, din toamnă. Astfel, dacă până acum R. Moldova putea cumpăra energie electrică doar de la Centrala de la Cuciurgan sau din Ucraina, acum va putea achiziționa curent și din România.
„Este o alternativă care oferă surse suplimentare și promovează concurența. Mai multe surse, mai mulți participanți la piață și, evident, pe termen lung, acest acord va avea un impact și asupra prețurilor”, a declarat Constantin Borosan.
Pe 16 martie 2022, R. Moldova și Ucraina s-au conectat la rețeaua europeană de energie electrică.
Jurnaliștii iranieni, sub amenințarea urmăririi penale
Cel puțin șase jurnaliști au fost puși sub urmărire penale și condamnați pentru activitatea lor profesională, în ultima lună în provincia vestică iraniană Lorestan, potrivit unor surse locale.
Agenția de știri Roydad24 a scris la 10 august că Mohammad Basati, redactorul-șef al ziarului Balutestan, a fost condamnat la șase luni de închisoare și amendat cu 80 de milioane de riali (260 de dolari) în urma unei plângeri depuse de Fundația de ajutorare Imam Homeini (IKRF).
Imam Khomeini Relief Foundation este o organizație caritabilă iraniană înființată în 1979 pentru a oferi sprijin familiilor sărace. Fundația este susținută de guvernul iranian și primește fonduri bugetare. În sentința judecătorească se afirmă că Basati „a publicat știri false pe care nu a putut să le dovedească" într-un grup WhatsApp, fără a oferi alte detalii.
Sina Ghalandari, un jurnalist local din provincia Lorestan, a raportat la 1 august că a fost condamnat la 27 de luni de închisoare și că i s-a interzis să lucreze în mass-media timp de doi ani.
În septembrie anul trecut, Ghalandari a publicat povestea lui Mobina Suri, o adolescentă de 16 ani care a fost ucisă de soțul ei, un cleric, într-o așa-numită crimă de „onoare”. Surse locale au raportat că alți patru jurnaliști au fost puși sub urmărire penală în Lorestan în ultima lună.
Rusia neagă o motivație politică a noului embargo în comerțul cu R. Moldova
Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară al Federației Ruse (Rosselhoznadzor) a negat la 12 august că decizia sa de a interzice importul de legume și fructe din R. Moldova ar fi motivată politic, respingând o asemenea sugestie a ministrului moldovean de externe, Nicu Popescu.
„Decizia e susținută de motive întemeiate și nu are tentă politică”, a spus serviciul de presă al Rosselhoznadzor, citat de agenția rusă de știri Tass.
Agenția fitosanitară rusă susține că, pe parcursul anului 2021, a constatat probleme în 80 de loturi de produse moldovenești și că în ciuda sesizărilor repetate adresate autorităților moldovene produsele nesigure continuau să fie livrate.
În iulie 2022, ar fi fost identificate insecte dăunătoare în 13 loturi de cireșe, vișine, mere și piersici. Rosselhoznadzor mai spune că aplică interdicții comerciale similare în raport cu toate statele care nu respectă cerințele fitosanitare ale Rusiei.
Reacția vine la scurt timp după ce ministrul moldovean de externe Nicu Popescu a sugerat că noul embargo impus de Moscova ar putea fi motivat politic, la fel ca precedentele.
Pe 10 august, în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune, Popescu a evitat să comenteze actuala interdicție aplicată de Federația Rusă, spunând că urmează să discute cu Ministerul Agriculturii, dar a precizat că „anterior, au fost introduse de multe ori restricții împotriva exporturilor noastre pe piața Federației Ruse din motive politice, acest lucru s-a făcut anterior cu regularitate”.
Popescu a mai afirmat că produsele moldovenești sunt competitive pe alte piețe, inclusiv cea europeană, care are standarde de calitate și de protecție „foarte înalte”.
Ministerul Agriculturii a anunțat joi, 11 august, că a primit o notificare oficială din partea Rosselhoznadzor despre faptul că, din 15 august, va fi interzis importul de fructe, legume și alte produse vegetale din R. Moldova, cu excepția raioanelor din stânga Nistrului. Potrivit ministerului, interdicția va avea un impact major asupra producătorilor autohtoni, în special al celor de mere.
Un bărbat a fost închis în Kazahstan pentru că a pictat simbolul „Z” pe un monument istoric
Un tribunal din centrul Kazahstanului a condamnat un locuitor la șapte zile de închisoare pentru că a pictat litera latină „Z” - un semn de susținere pentru războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei - pe un tanc care face parte dintr-un memorial în onoarea veteranilor celui de-al Doilea Război Mondial.
Tribunalul municipal Saran din regiunea Qaraghandy a anunțat la 11 august că l-a condamnat pe bărbatul, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, după ce l-a găsit vinovat de huliganism.
Potrivit comunicatului publicat de serviciul de presă al tribunalului, bărbatul în vârstă de 54 de ani, care a fost reținut la 29 iulie, a pledat vinovat și și-a exprimat regretul. Vehiculele militare rusești din Ucraina sunt marcate cu literele latine "Z" și "V", iar simbolurile au fost promovate de presa de stat rusă și de alți susținători ai Kremlinului ca embleme patriotice care exprimă sprijinul pentru armată și pentru invazia Ucrainei.
Ucraina și mai multe state membre ale Uniunii Europene au interzis aceste simboluri. Deși Kazahstanul nu le-a interzis în mod oficial, mai mulți șoferi din această națiune din Asia Centrală au fost amendați în ultimele luni pentru că le-au afișat pe vehiculele lor.
Zelenski le cere oficialilor să nu mai vorbească public despre tacticile militare
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a cerut oficialilor să nu mai vorbească cu reporterii despre tacticile militare împotriva Rusiei, iar un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului Apărării a declarat că a fost deschisă o anchetă privind scurgerile de informații.
Comentariile lui Volodimir Zelenski, făcute la 11 august, au venit pe fondul speculațiilor continue cu privire la cauza unei serii de explozii la o bază aeriană rusă din Crimeea ocupată la începutul acestei săptămâni. Exploziile au distrus cel puțin opt avioane de război rusești și i-au alungat pe turiștii ruși aflați în vacanță în peninsula de la Marea Neagră. Imaginile din satelit arată distrugeri de amploare la baza aeriană Saki, în orașul Novofedorivka din vestul Crimeei.
Autoritățile de la Moscova sugerează că de vină pentru acest incident ar fi fost neglijența. Cu toate acestea, oficiali ucraineni anonimi au declarat pentru ziarele americane că forțele ucrainene au fost responsabile. „Războiul nu este, cu certitudine, momentul pentru vanitate și declarații zgomotoase”, a declarat Zelenski în discursul său video nocturn. „Cu cât veți divulga mai puține detalii despre planurile noastre de apărare, cu atât mai bine va fi pentru punerea lor în aplicare”. „Dacă doriți victoria Ucrainei... ar trebui să fiți conștienți de responsabilitatea pe care o aveți pentru fiecare cuvânt pe care îl spuneți despre planurile de apărare sau contraatac ale guvernului nostru," a adăugat el.
Într-o postare pe Facebook, ministrul adjunct al Apărării, Hanna Maliar, a declarat că serviciile de securitate fac o anchetă pentru a depista persoana care a vorbit cu presa despre explozii. „O scurgere de informații ca aceasta perturbă planurile forțelor armate ucrainene, deoarece inamicul își ajustează acțiunile și folosește aceste informații împotriva noastră", a scris ea.
Între timp, Moscova și Kievul au făcut schimb de acuzații cu privire la luptele care au izbucnit la centrala nucleară Zaporojie, în timp ce oficialii Națiunilor Unite se tem că cea mai mare instalație atomică din Europa ar putea fi afectată în mod dezastruos. Iar Turcia a declarat că alte două nave de marfă au plecat din porturile ucrainene de la Marea Neagră la 11 august, ridicând la 14 numărul total de nave care au părăsit țara în cadrul unui acord negociat de ONU.
