Ştiri
Maia Sandu la Platforma Crimeea: „Ucraina protejează lumea”
Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a luat parte la a doua ediție a Summitului Platformei Crimeea, desfășurat în regim online la Kiev, din cauza invadării Ucrainei de către Rusia.
Agora.md relatează că Maia Sandu a vorbit despre războiul din Ucraina și despre importanța respectării ordinii internaționale, reiterând că Republica Moldova e o țară pașnică:
„Țara mea nu este o excepție, suntem o țară pașnică cu oameni pașnici. Nu poți avea securitate regională, într-o lume fără reguli. Niciun stat nu se va simți niciodată în siguranță.”
„Nu vom rămâne slabi, dezbinați, nehotărâți, în zona gri. Moldova nu tolerează nedreptatea. Moldova a condamnat războiul din Ucraina și a cerut încetarea agresiunii. Suntem de partea Ucrainei și condamnăm ferm războiul. Moldova reiterează sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei cu frontierele sale recunoscute internațional, incluzând Crimeea. Ucraina ne protejează azi, Ucraina protejează lumea”, a spus președinta Maia Sandu la Summitul Platformei Crimeea.
Summitul a avut loconline pe 23 august la Kiev, și la el au luat parte peste 60 de șefi de state și de guverne din toată lumea, precum și reprezentanți ai principalelor organizații internaționale, între care ONU, NATO, Uniunea Europeană și Consiliul Europei.
Zelenski: Rusia va primi o ripostă dură pentru orice atac în Ziua Independenței Ucrainei
Liderul ucrainean a avertizat Rusia că va primi o ripostă dură pentru orice atac plănuit să coincidă cu a 31 aniversare a Zilei Independenței Ucrainei, sărbătorită pe 24 august, și în care se împlinesc șase luni de la lansarea invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina, relatează Reuters
„Riposta va crește și va deveni din ce în ce mai puternică”, a spus președintele Ucrainei Volodimir Zelenski la o conferință de presă comună pe 23 august cu omologul său polonez Andrzej Duda, aflat în vizită la Kiev.
Volodimir Zelenski a avertizat recent că e posibil ca Moscova „să încerce ceva în mod particular urât” care să coincidă cu ceremoniile care marchează ziua când Ucraina s-a declarat independentă de Uniunea Sovietică în 1991.
Vorbind presei după summitului Platforma Crimeea care a avut loc la Kiev prin videoconferință la Kiev, Volodimir Zelenski a spus că țara sa va recupera peninsula Crimeea de la ruși prin orice mijloace va crede de cuviință: „Vom lua Crimeea înapoi prin orice mod pe care-l vom considera necesar, fără să ne consultăm cu alte țări”.
Andrzej Duda la Kiev: Crimeea trebuie dată înapoi Ucrainei
Președintele Poloniei Andrzej Duda a declarat la Kiev că președintele Volodimir Zelenski și compatrioții săi luptă „pentru a apăra integritatea statului ucrainean”.
Vorbind la Kiev în cadrul summit-ului Platformei pentru Crimmea, președintele polonez a spus că peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, trebuie returnată Ucrainei: „Crimeea a fost și este parte din Ucrainei tot atât de mult cât Gdansk sau Lublin sunt părți din Poloniei, cât Nisa este parte din Franța, Köln parte din Germania, sau Rotterdam parte din Olanda.
Tot la Kiev, Duda a declarat că magistrala de gaz Nord Stream 2 trebuie închisă definitiv: „Într-un moment când Rusia poartă un război împotriva Ucrainei, când Rusia ocupă teritorii recunoscute pe plan internațional, e nevoie de o schimbare în politica occidentală (…). Trebuie să se renunțe la magistrala Nord Stream 2”.
Până la invadarea de către Rusia a Ucrainei în februarie, Germania importa un sfert din nevoile sale de gaz prin magistrala Nord-Stream 1, care a fost inaugurată în 2011, și care pornește din apropiere de St Petersburg și ajumge în nord-estul Germaniei.
Berlinul a acceptat de asemenea construirea unei conducte paralele, Nord-Stream 2, care a fost terminată, dar nu a mai fost dată în folosință din cauza invaziei din Ucraina.
Comisia Europeană: Europa se confruntă cu cea mai rea secetă din ultimii 500 de ani
E posibil ca Europa să se confrunte cu cea mai serioasă secetă din ultima jumătate de mileniu cel puțin, a declarat Comisia Europeană, după ce ultimele date științifice au revelat că aproape două treimi ale continentului european sunt în stare de alertă sau de avertizare de secetă din cauza valurilor de căldură și a lipsei de precipitații.
Raportul pe luna august al Observatorului european pentru secetă, agenție a Comisiei Europene, spune că 47 la sută din Europa se află sub avertizare meteo, cu deficit masiv de umiditate în sol, în timp ce 17 la sută din continent sunt în stare de alertă din cauza vegetației afectate de căldură.
„Doamne, nu ne părăsi!” O secetă istorică afectează Europa
Seceta aceasta „pare să fie cea mai rea din ultimii 500 de ani cel puțin”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE Johannes Bahrke pe 23 august, referindu-se la raportul citat.
„Este bineînțeles doar o primă evaluare ce trebuie confirmată de datele finale de la sfârșitul sezonului”, a adăugat Bahrke.
Raportul spune că recoltele de vară au avut de suferit, cu o pierdere de 15 la sută la producția de porumb, soia și floarea soarelui.
Regiunile unde condițiile se înrăutățesc cel mai tare sunt cele lovite deja de secetă în primăvară, cum ar fi nordul Italiei, sud-estul Franței și unele regiuni din Ungaria și România.
Muzicianul punk-rock Ihar Bantser din Belarus a primit încă 15 zile de închisoare
Muzicianul punk-rock Ihar Bantser din Belarus, care trebuia să fie eliberat la sfârșitul săptămânii trecute după 15 zile de detenție pentru că ar fi răspândit „materiale extremiste”, a primit încă 15 zile de închisoare sub aceeași acuzație.
Centrul Viasna (Primăvara) pentru drepturile omului a anunțat pe 23 august că sentința a fost pronunțată luni de un tribunal din Minsk. Nu este clar ce anume a făcut muzicianul.
Ihar Bantser, care e liderul trupei punk Mister X, fusese eliberat după ce a petrecut 18 luni într-o așa-numită închisoare deschisă, după ce și-a dat jos pantalonii și a dansat în fața unei mașini de poliție la o demonstrație anti-guvernamentală.
Închisoare deschisă înseamnă că a locuit într-un internat sub supraveghere strictă și a lucrat într-o unitate industrială aleasă de serviciul de stat al penitenciarelor din Belarus.
Procuratura rusă a cerut condamnarea la închisoare a doi ruși care au criticat FSB-ul
Procuratura din Rusia a cerut condamnarea la cinci ani de închisoare fiecare a doi ruși auto-proclamați anarhiști pentru că au criticat Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Rusia, urmașul KGB-ului, la un protest desfășurat în 2018 la Celeabinsk.
Dmitri Țibukovski și soția sa Anastasia Safonova au fost arestați atunci pentru că au desfășurat un banner de mari dimensiuni pe care scria „FSB este principalul terorist”, pentru a-și exprima solidaritatea cu un grup de activiști arestați între 2017-2018 pentru crearea unui grup numit Set (Rețeaua), considerat de autorități terorist, și care avea celule la Moscova, St Petersburg, Penza și Omsk, precum și în Bielorusia învecinată.
Protest la Președinție: „Libertate Marinei Tauber! Jos Maia Sandu!”
Membri și simpatizanți ai Partidului „Șor” au protestat marți, 23 august, în fața Președinției, împotriva a ceea ce ei au numit abuzurile puterii la adresa formațiunii. De asemenea, protestatarii au cerut eliberarea deputatei „Șor” Marina Tauber, care se află de o lună în arest în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.
Deputații Partidului „Șor”, prezenți la manifestație, au spus că Marina Tauber este deținut politic și au acuzat guvernarea PAS și pe președinta Maia Sandu că ar persecuta opoziția. Cu mesaje similare au venit președintele raionului Orhei și primarul orașului Orhei, iar liderul fugar al formațiunii, Ilan Șor, a vorbit mulțimii de pe ecran.
„Maia Sandu, au băgat la închisoare un om absolut nevinovat. O tânără, care a spus doar adevărul. O tânără care a cutreierat țara în lung și în lat și a rezolvat problemele oamenilor. PAS și Maia sunt ca o hepatită pentru politica moldovenească și trebuie să tratăm Moldova de această boală”, a declarat Ilan Șor.
La protest au participat și deputați comuniști.
Președinția nu a comentat manifestația. Anterior, Maia Sandu a declarat că celor vizați în ancheta privind finanțarea ilegală a Partidului „Șor” le este mai ușor să se victimizeze decât să explice de unde provin banii și de ce nu i-au raportat. „Singura mea dorință este ca acest proces să fie unul corect, transparent și să nu trezească semne de întrebare”, a spus președinta.
Între timp, Curtea de Apel Chișinău s-a întrunit în ședință pentru a examina recursul avocaților Marinei Tauber împotriva deciziei recente a Judecătoriei sectorului Ciocana de a-i prelungi arestul cu 20 de zile.
Marina Tauber a fost lipsită de imunitate parlamentară și reținută pe 21 iulie, iar pe 23 iulie a fost plasată în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13. Ea este acuzată de falsificarea raportului financiar al Partidului „Șor” și de acceptarea cu bună știință a finanțării formațiunii de către un grup criminal organizat.
Sechestru pe hotelul „Național”, în dosarul „Metalferos”
La solicitarea procurorilor, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a aplicat sechestru pe hotelul „Național” din capitală, în dosarul numit generic „Metalferos”, în care este cercetat fostul deputat Vladimir Andronachi, considerat un apropiat al ex-liderului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.
În dosarul „Metalferos”, Andronachi este acuzat de crearea unui grup criminal organizat, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Potrivit Serviciului pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, el este beneficiarul efectiv al companiei care deține hotelul „Național”, cu valoarea capitalului social estimat în 2018 la 5,5 milioane euro, adică peste 100 milioane lei.
Procurorii precizează că imobilul a fost sechestrat pentru a putea fi ulterior confiscat în folosul statului, în contul prejudiciilor cauzate de învinuit, de peste 1,1 miliarde lei.
În luna iulie a acestui an, fostul deputat a fost anunțat în căutare internațională de Interpol, pentru a fi arestat și extrădat în R. Moldova. Pe numele lui au fost emise două mandate, în două dosare penale distincte, numite generic „Frauda bancară” și „Metalferos”.
În dosarul fraudei bancare, Andronachi este învinuit că, alături de alte persoane, a simulat încheierea unui contract de investiții în reconstrucția unui imobil cu Banca de Economii. Ei ar fi sustras astfel din conturile băncii 32 de milioane de lei.
Președintele Poloniei a ajuns la Kiev pentru a discuta despre ajutorul pentru Ucraina
Președintele polonez Andrzej Duda a sosit la Kiev pentru a discuta despre continuarea sprijinului pentru Ucraina, inclusiv despre ajutorul militar, a anunțat biroul său la 23 august. „Vizita va include o întâlnire cu președintele [ucrainean] [Volodymyr] Zelenskiy și discuții privind sprijinul militar și apărarea Ucrainei din punct de vedere economic, umanitar și politic”, a declarat pentru presă șeful biroului prezidențial, Pawel Szrot.
Polonia este membră a NATO și a Uniunii Europene, care are o graniță comună cu Ucraina. Sute de mii de ucraineni au fugit în Polonia în urma invaziei neprovocate a Rusiei, care a început la 24 februarie.
Ion Ceban și-a lansat partid politic
Primarul Chișinăului Ion Ceban a lansat pe 23 august Partidul „Mișcarea Alternativa Națională”, în opoziție cu actuala guvernare.
„Suntem pentru dezvoltarea țării, pentru renaștere și modernizare, pentru independența și neutralitatea R. Moldova. Suntem pentru integrarea europeană începută mulți ani în urmă”, a anunțat fostul fruntaș socialist într-un briefing.
„Oamenii așteaptă o alternativă, oamenii au pierdut încrederea, sunt dezamăgiți în actuala conducere sterilă, care a demonstrat un fiasco total, atât prin oamenii săi, cât și prin acțiunile sale, sau mai bine spun, inacțiunile”, a mai declarat primarul.
Ion Ceban a anunțat încă la finele anului trecut, pe 30 decembrie, că lansează o mișcare de alternativă la actuala guvernare, dar a evitat să spună atunci dacă intenționează să-și înregistreze Mișcarea Alternativa Națională ca partid politic. Astăzi el a explicat că a amânat lansarea proiectului politic pentru că a intervenit războiul din Ucraina învecinată și criza refugiaților.
Ion Ceban a devenit popular la protestele Partidului Comuniștilor, formațiune care l-a promovat în carieră, începând din 2004, precum şi la cele organizate ulterior de Partidul Socialiștilor, formațiunea spre care a migrat în 2012, urmându-l pe Igor Dodon.
După ce a aderat la socialişti, Ceban a început să promoveze ortodoxismul rus şi, ceea ce numeşte el, valorile tradiţionale. A pledat împotriva semnării Acordului de Asociere cu UE, chiar dacă în perioada comunistă a fost șef al secretariatului comisiei naționale pentru integrare europeană din guvern (în perioada 2008-2009).
Ion Ceban a câștigat turul II al scrutinului pentru funcția de primar al capitalei, la alegerile locale generale din octombrie 2019, fiind desemnat de socialiști. El a promis atunci că se retrage din PSRM și nu va face politică, fiind „primarul tuturor chișinăuienilor”. Un an mai târziu însă, Ceban a anunțat că își ia concediu pe cont propriu pentru a-l sprijini pe Igor Dodon în campania prezidențială din 2020.
În ianuarie 2022, fostul lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, actualmente președinte de onoare, a respins categoric ideea implicării sale în mișcarea de opoziție lansată de primarul capitalei. Dodon spunea atunci că Mișcarea Alternativa Națională este proiectul personal al lui Ion Ceban și nu a fost coordonat cu socialiștii.
Experții ONU în domeniul drepturilor omului cer Iranului să înceteze persecutarea minorităților religioase
Un grup de experți ONU în domeniul drepturilor omului a cerut autorităților iraniene să înceteze persecutarea și hărțuirea minorităților religioase și să pună capăt utilizării religiei pentru a limita exercitarea drepturilor fundamentale.
„Suntem profund îngrijorați de numărul tot mai mare de arestări arbitrare și, pe alocuri, de dispariția forțată a membrilor credinței Baha'i și de distrugerea sau confiscarea proprietăților lor, în ceea ce poartă toate semnele unei politici de persecuție sistematică”, au declarat experții într-o declarație publicată la 22 august.
Experții ONU susțin că aceste acte nu sunt izolate, ci fac parte dintr-o politică mai amplă care vizează orice credință sau practică religioasă disidentă, inclusiv convertiții creștini, membrii ordinului dervișilor Gonabadi și ateii.
„Comunitatea internațională nu poate rămâne tăcută în timp ce autoritățile iraniene folosesc acuzații de securitate națională și spionaj prea largi și vagi în scopul de a reduce la tăcere minoritățile religioase sau disidenții, pentru a-i îndepărta din casele lor și pentru a-i deporta”, au declarat experții.
Baha'ii se confruntă cu persecuții sistematice în Iran, unde credința lor nu este recunoscută în constituție.
În ultimele săptămâni, autoritățile iraniene și-au intensificat represiunea împotriva bahá'ílor, arestând mai mult de zece persoane și efectuând percheziții în casele și afacerile multor altora din Iran.
La 2 august, Comunitatea Internațională Baha'i (BIC) a transmis că autoritățile au distrus șase case Baha'i și au confiscat 20 de hectare de teren în provincia nordică Mazandaran.
Ministerul iranian al Informațiilor i-a acuzat pe unii dintre cei arestați că ar fi implicați în acte de spionaj, fără a furniza vreo dovadă pentru a-și susține afirmațiile, respinse, de altfel, de comunitatea internațională Baha'i, care le consideră niște „invenții absolute”.
Experții ONU au solicitat eliberarea imediată și necondiționată a tuturor persoanelor reținute pe baza apartenenței lor religioase, precum și tragerea la răspundere a celor vinovați de persecutarea sistematică a minorităților religioase de către autoritățile iraniene.
Yandex își vinde pagina de start și fluxul de știri către rivalul VK, controlat de stat
Gigantul rus de internet Yandex a anunțat vânzarea agregatorului său de știri și a paginii de pornire yandex.ru către rivalul controlat de stat VK, proprietarul rețelei sociale omonime - o mișcare care ar putea da o nouă lovitură accesului rușilor la mass-media independentă.
Conform înțelegerii anunțate la 23 august, Yandex cedează efectiv controlul asupra distribuției de conținut online unei companii apropiate Kremlinului. În schimb, Yandex achiziționează 100% din serviciul de livrare de alimente Delivery Club, deținut de VK.
Rusia și-a intensificat reprimarea presei independente după ce Moscova a invadat Ucraina în februarie, adoptând o lege care interzice ceea ce numește „informațiile false” despre armata sa și limitând drastic capacitatea multor instituții media de a difuza știri necenzurate.
„Consiliul de administrație și conducerea Yandex au ajuns la concluzia că interesele părților interesate ale companiei... sunt cel mai bine servite prin continuarea ieșirii strategice din afacerile sale media și trecerea la concentrarea pe alte tehnologii și servicii”, a precizat Yandex într-un comunicat.
„În urma finalizării tranzacției, actuala pagină principală cu News va fi redenumită dzen.ru și va fi dezvoltată și controlată în perioada care urmează de VK (inclusiv controlul asupra aspectului, conținutului etc.)”, se arată în comunicat.
Yandex, numit adesea „Google-ul Rusiei”, s-a conformat în ultimii ani cererilor Moscovei și a restricționat accesul la site-urile interzise de autoritatea de reglementare a comunicațiilor Roskomnadzor, atrăgându-și critici privind rolul său în răspândirea și amplificarea propagandei de stat.
La începutul acestei veri, Yandex a renunțat să mai traseze granițele naționale în aplicația sa Maps în încercarea de a eluda presiunile politice cu privire la locul în care software-ul trasa frontierele în Ucraina.
Aleksei Navalnîi a acuzat la începutul acestui an Yandex de minciună atunci când pretinde că afișează știri pe pagina sa de start, dat fiind faptul că fluxul său de știri amplifică propaganda de stat.
O serie de directori de rang înalt ai Yandex au fost, de asemenea, sancționați de UE - deși compania însăși a evitat, până în prezent, sancțiunile oficiale.
Un fost șef al Yandex News, Lev Gherșenzon, a descris la 1 martie Yandex ca fiind un element-cheie în ascunderea informațiilor despre conflictul din Ucraina. Yandex a negat că ar fi complice la cenzură.
SUA vor trimite „cât se poate de repede” un răspuns Iranului în legătură cu propunerea nucleară
Statele Unite au ripostat la acuzațiile iraniene privind întârzierea discuțiilor indirecte menite să revigoreze acordul nuclear din 2015, afirmând că lucrează cât de repede pot pentru a elabora un răspuns adecvat la comentariile Teheranului cu privire la un proiect de text prezentat de Uniunea Europeană.
La 22 august, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat, de asemenea, că Washingtonul a fost încurajat de faptul că Iranul pare să renunțe la unele dintre cererile sale, cum ar fi renunțarea la desemnarea ca grupare teroristă a Corpului Gardienilor Revoluției din Iran (IRGC), dar a adăugat că există încă probleme nerezolvate care trebuie rezolvate.
Price a vorbit la câteva ore după ce Iranul a afirmat că Washingtonul „tergiversează” negocierile indirecte pentru salvarea acordului nuclear istoric și a declarat că un schimb de prizonieri cu Statele Unite nu are legătură cu negocierile nucleare.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Nasser Kanaani, a declarat la 22 august, în cadrul unei conferințe de presă la Teheran, că doar câteva puncte mai trebuie rezolvate în cadrul discuțiilor, însă acestea sunt foarte importante.
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat că în această săptămână ar putea avea loc noi discuții privind relansarea acordului. Borrell a spus că negocierile au mers atât de departe cât se putea merge și că „acesta este punctul de inflexiune”, deoarece se așteaptă răspunsul iranian.
Consilierul lui Biden pentru Covid, Anthony Fauci, va demisiona în decembrie
Doctorul Anthony Fauci, cel mai cunoscut expert în boli infecțioase din America, devenit cunoscut - și subiectul unor atacuri partizane - în timpul pandemiei COVID-19, a anunțat la 22 august că va demisiona în decembrie, după mai mult de cinci decenii de activitate.
Fauci a precizat într-o declarație că va părăsi atât funcția de director al Institutului Național pentru Alergii și Boli Infecțioase (NIAID), cât și pe cea de consilier medical principal al președintelui american Joe Biden - dar a adăugat: „Nu mă pensionez”. Biden i-a adresat „cele mai profunde mulțumiri” lui Fauci într-o declarație de la Casa Albă.
„Datorită numeroaselor contribuții ale doctorului Fauci la sănătatea publică, au fost salvate vieți aici în Statele Unite și în întreaga lume”, a declarat președintele.
Doi ani de închisoare pentru un blogger din Belarus care l-ar fi insultat pe Lukașenko
Cunoscutul blogger belarus Andrei Bialiauski a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru că l-ar fi insultat pe conducătorul autoritar Alexandr Lukașenko prin postările sale pe rețelele de socializare.
Centrul pentru drepturile omului Viasna, cu sediul la Minsk, a declarat că judecătorul Anton Dudal a pronunțat verdictul și sentința pentru bloggerul în vârstă de 45 de ani la 22 august, după un proces cu ușile închise care a durat doar câteva ore.
Proiectul lui Andrei Bialiauski, „Am o întrebare” pe TikTok și YouTube, ridică probleme sociale, economice și politice și este bine cunoscut printre utilizatorii de internet din Belarus. El a fost arestat la sfârșitul lunii aprilie și acuzat că l-a insultat pe Lukașenko. După arestarea lui Andrei Bialiauski, contul său de pe TikTok a fost preluat de forțele de ordine din Belarus.
Zeci de persoane din Belarus au fost judecate de la alegerile prezidențiale contestate din august 2020, despre care opoziția susține că au fost fraudate, în timp ce autoritățile au reprimat cu brutalitate orice formă de disidență. Represiunea a fost din nou evidentă la 22 august, când poliția din capitala Minsk i-a arestat pe omul de afaceri Siarhei Mirharodzki, în vârstă de 57 de ani, pe soția sa, Ala, în vârstă de 55 de ani, și pe fiul lor Serafim, în vârstă de 24 de ani.
Ziarul Nașa Niva a relatat că cei trei au fost arestați pentru participarea lor la mitingurile anti-Lukașenko după anunțarea rezultatelor scrutinului prezidențial din 2020.
Rusia plănuiește în curând lovituri asupra infrastructurii Ucrainei (oficial american)
Un oficial american a avertizat că Rusia plănuiește să lanseze în curând noi atacuri împotriva infrastructurii civile și a clădirilor guvernamentale din Ucraina.
Kievul a interzis în această săptămână sărbătorirea publică a Zilei Independenței, invocând o amenințare sporită de atac, în condițiile în care invazia Moscovei atinge pragul de șase luni.
„Avem informații potrivit cărora Rusia își intensifică eforturile de a lansa atacuri împotriva infrastructurii civile și a clădirilor guvernamentale din Ucraina în zilele următoare", a declarat oficialul anonim, citat de Reuters.
„Având în vedere istoricul Rusiei în Ucraina, suntem îngrijorați de amenințarea continuă pe care o reprezintă loviturile rusești asupra civililor și a infrastructurii civile", a spus oficialul american, care a adăugat că sa se bazează pe informații americane secundare.
Avertismentul vine în contextul în care autoritățile ucrainene au interzis în această săptămână sărbătorirea publică în capitala Kiev a 31 de ani de independență față de regimul sovietic, invocând o amenințare sporită de atac. Ziua Independenței Ucrainei, 24 august, coincide cu împlinirea a șase luni de la invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, la 24 februarie.
Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar putea escalada conflictul. De asemenea, Serviciul de informații al Ucrainei a avertizat cu privire la o posibilă intensificare a atacurilor hackerilor asupra paginilor de internet ucrainene la 24 august.
Între timp, forțele rusești au continuat să plouă cu rachete și obuze de artilerie asupra orașelor ucrainene, lovind Nikopol, Krivoi Rog și Sinelnikovski, toate situate în apropierea centralei nucleare Zaporojie - cea mai mare din Europa - și au rănit cel puțin patru persoane în timpul nopții, a scris guvernatorul regional Valentin Reznicenko pe Telegram.
Luptele de lângă Zaporojie au declanșat temeri privind un accident nuclear, iar Moscova a cerut organizarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU pe 23 august pentru a discuta despre centrală, a relatat agenția de știri de stat rusă RIA, citându-l pe ambasadorul adjunct la ONU, Dmitri Polianski.
Comandantul-șef al armatei Ucrainei, Valeri Zalujni, a declarat că aproape 9000 de soldați ucraineni au fost uciși de când Rusia a lansat invazia, păe 24 februarie.
Ambele părți implicate în război s-au ferit să dezvăluie statistica victimelor de când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie.
Ultima dată când oficialii ucraineni au anunțat pierderi în cadrul forțelor armate a fost în aprilie, când președintele Volodimir Zelenski vorbea despre până la 3000 de soldați ucraineni uciși și 10 000 răniți.
Între timp, Moscova clasifică decesele militare ca fiind secrete de stat și a actualizat rareori cifrele oficiale ale victimelor. La 25 martie, ultima dată când au fost oferite cifre oficiale, a declarat că 1351 de soldați ruși au fost uciși.
Oficialii ucraineni au evaluat pierderile rusești la aproape 45000 de soldați.
Poliția suedeză a dezamorsat o bombă găsită la un concert în aer liber la Stockholm
Poliția suedeză a dezamorsat un dispozitiv exploziv găsit la un festival cultural în aer liber din centrul orașului Stockholm la sfârșitul săptămânii trecute, după ce a evacuat sute de persoane din zonă, a anunțat poliția la 22 august.
Dispozitivul exploziv a fost găsit într-un parc din centrul Stockholmului, care se număra printre locurile de desfășurare a Festivalului anual al culturii din capitală, care a avut loc între 17 și 21 august. „Abia după investigația de la centrul național de medicină legală putem spune dacă obiectul era funcțional", a declarat un șef al poliției din districtul Stockholm, Erik Akerlund.
Poliția a deschis o anchetă preliminară pentru distrugere de bunuri publice. Ei au vorbit cu martorii și studiază „un material amplu de camere foto și video” de la fața locului, a precizat acesta.
Festivalul cultural de cinci zile de la Stockholm s-a încheiat la 21 august cu un concert al cântărețului pop iranian Ebi, al cărui nume real este Ebrahim Hamedi și care este un cunoscut disident iranian. Festivalul gratuit a inclus acte muzicale, activități și spectacole în șase zone din capitala suedeză.
Ministerul britanic al Apărării: Modul în care Rusia prezintă invazia Ucrainei îi limitează deciziile
Este posibil ca Rusia să își limiteze drastic capacitatea de a recruta și de a menține contingentele de luptători prin faptul că insistă să numească invazia sa în Ucraina o „operațiune militară specială” în loc să o desemneze oficial ca fiind un război, a declarat Ministerul britanic al Apărării în buletinul său zilnic de informații din 22 august.
Acesta afirmă că Rusia pare să aibă din ce în ce mai multe dificultăți în a motiva forțele auxiliare care luptă alături de trupele regulate în regiunea Donbas din estul Ucrainei, invocând un caz de insubordonare raportat în Luhansk, unde la începutul acestei luni o unitate militară a autoproclamatei Republici Populare Luhansk (LPR) ar fi refuzat să participe la luptele din regiunea vecină Donețk.
În ciuda faptului că au fost amenințați și intimidați de comandanții superiori, luptătorii au declarat că nu sunt dispuși să lupte în Donețk, susținând că și-au îndeplinit datoria de a asigura controlul LPR asupra întregii regiuni Luhansk.
Serviciile secrete britanice au declarat că opțiunile Moscovei în cazurile de refuz de a lupta sunt limitate, deoarece nu poate aplica aceleași constrângeri legale ca în cazul unui conflict declarat oficial. În absența mijloacelor coercitive, sugerează buletinul, comandanții recurg probabil la oferirea de stimulente financiare directe luptătorilor care nu se supun ordinelor.
Aproape 10 000 de dispozitive pentru minarea criptomonedelor au fost confiscate în Iran
Autoritățile iraniene au anunțat confiscarea a 9404 dispozitive ilegale de minerit de criptomonede în Teheran de la sfârșitul lunii martie 2022.
Kambiz Nazerian, șeful Companiei de Distribuție a Energiei Electrice din Teheran, a declarat pe 22 august că dispozitivele de minerit au fost descoperite de inspectori în diferite cartiere din capitala iraniană.
În ultimii ani, autoritățile iraniene au anunțat în mod regulat descoperirea de dispozitive ilegale pentru minarea criptomonedelor în diferite regiuni ale țării. Bitcoin și alte criptomonede sunt create printr-un proces cunoscut sub numele de minare, în cadrul căruia computere puternice concurează pentru a rezolva formule matematice complexe sau puzzleuri. Procesul necesită cantități uriașe de energie electrică.
Unele dintre unitățile de criptominare care operează în Iran se pare că își au sediul în clădiri precum școli și moschei care primesc electricitate gratuit. Rapoartele mass-media au sugerat că minarea de criptomonede este în creștere în Iran datorită costurilor relativ scăzute ale energiei electrice în această țară, unde este puternic subvenționată.
Sancțiunile americane care interzic Iranului accesul la sistemul financiar internațional ar fi contribuit, de asemenea, la creșterea activităților de minare și a utilizării criptomonedelor.
Moldovagaz a obținut amânarea până la 1 septembrie a plății avansului pentru gazul consumat în august
Gazprom a acordat „în mod excepțional” companiei Moldovagaz o amânare până la 1 septembrie a plății în avans pentru livrările de gaze pentru august, a anunțat pe 22 august, șeful Moldovagaz Vadim Ceban, citat de presa de la Chișinău.
Potrivit Jurnal.md, Ceban a anunțat că Moldovagaz nu a putut plăti în avans Gazprom-ului banii pentru august și a solicitat furnizorului rus extinderea termenului de achitare până la sfârșitul anului.
Conform contractului încheiat cu Gazprom, Moldovagaz urma să achite integral până pe 20 august gazele naturale consumate în iulie și 50% din gazele pentru august. E vorba de 18 milioane de dolari, bani pe care Moldovagaz spune că nu-i are. Ceban a precizat că plata pentru iulie a fost achitată integral.
Vadim Ceban mai susține că majorarea tarifelor până la 23 de lei pentru un metru cub de gaze de către ANRE este insuficientă, Moldovagaz insistând asupra unui tarif de 30 de lei pentru un metru cub.
Autoritatea pentru reglementare în energetică spune însă că prețul cerut de Moldovagaz conține costuri care nu se regăsesc în Metodologia de calculare a tarifelor, relatează Jurnal.md.
Rusia solicită o reuniune a Consiliului de Securitate ONU pe tema centralei atomice de la Zaporojie
Autoritățile ruse solicită întrunirea Consiliului de Securitate ONU pentru discutarea situației de la centrala nucleară Zaporojie, din Ucraina, relatează agenția rusă oficială de presă RIA, citându-l pe adjunctul ambasadorului rus la ONU, Dmitri Polianksi.
Centrala atomică Zaprojie, cea mai mare de acest fel din Europa, a fost ocupată de Rusia în martie, la puțin timp după declanșarea invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina pe 24 februarie.
Centrala a fost în mod repetat atacată în ultimele săptămâni, generând temerea că un nou dezastru nuclear s-ar putea declanșa într-o țară bântuită încă de moștenirea catastrofei din 1986 de la Cernobîl.
Pe 22 august, președintele american Joe Biden, cel francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul britanic în exercițiu Boris Johnson au îndemnat la reținere și responsabilitate militară în jurul centralei, și au cerut ca inspectorilor Agenției ONU pentru energie atomică să li se permită urgent accesul acolo.
Oficialitățile ucrainene a spus că Rusia nu a luat în seamă avertismentele și a bombardat din nou în noaptea de 21 spre 22 august zone din jurul centralei.
Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc în mai multe rânduri pentru atacurile de la Zaporojie.
Comandantul-șef al Ucrainei: aproape 9.000 de ucraineni au fost uciși în războiul cu Rusia
Comandantul-șef al Ucrainei Valeri Zalujni spune că aproape 9.000 de militari ucraineni au fost uciși de la lansarea invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina.
Vorbind la o conferință din 22 august, Zalujni a spus că întreaga țară, nu doar armata, ia parte la război, și că mulți copii și multe soții au tați și soți „pe liniile frontului, și mulți dintre ei s-ar putea afla printre cei aproape 9.000 de eroi care au fost uciși” pe câmpul de luptă.
Cele două părți în conflict au fost până acum extrem de precaute în a da publicității cifre ale pierderilor suferite de la începerea invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina pe 24 februarie.
Ultima oară când autoritățile ucrainene au anunțat pierderile a fost în aprilie, când președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că 3.000 de militari ucraineni au murit în luptele cu ocupanții ruși și alți 10.000 au fost răniți.
Pentru Moscova însă, numărul militarilor ruși uciși în Ucraina este secret de stat și rareori a actualizat bilanțul pierderilor. Ultima oară a fost pe 25 martie, când a anunțat că 1.351 de militari ruși au murit în Ucraina.
Autoritățile ucrainene susțin că numărul rușilor care și-au pierdut viața în războiul declanșat de Rusia în Ucraina s-ar apropia de 45.500
Ministru bulgar: Reluarea discuțiilor cu Gazprom despre livrările de gaz e inevitabilă
Bulgaria trebuie să discute cu Gazprom reluarea livrărilor de gaze oprite în aprilie, a declarat pe 22 august ministrul bulgar interimar al energiei, Rossen Hristov, fără să spună când vor fi reluate aceste discuții.
El a afirmat că săptămâna aceasta Sofia va discuta cu oficialitățile azere mărirea livrărilor de gaz din Azerbaidjan, și va discuta despre astfel de livrări și cu comercianții de gaze din Turcia.
„Având în vedere cererea de gaze din industrie și solicitările sindicatelor, în realitate tratativele cu Gazprom despre reluarea livrărilor sunt inevitabile”, a spus ministrul.
Sute de persoane au luat parte pe 10 august la un al doilea protest prin care se cere Bulgariei să continue calea spre independența față de Rusia în domeniul gazelor naturale.
Protestatarii s-au adunat în fața clădirii prezidențiale din Sofia și au declarat că doresc ca guvernul interimar să renunțe la gazul rusesc și să mențină politicile fostului guvern pro-occidental. Pe un banner se putea citi: „Refuzăm să fim dependenți de Gazprom și să finanțăm războiul scandalos al lui Putin!"
Gazprom a oprit livrarea de gaz către Bulgaria pe 27 aprilie, după ce Sofia a refuzat să plătească gazul în ruble, potrivit unei scheme comerciale adoptată de președintele rus Vladimir Putin ca ripostă la sancțiunile internaționale impuse Rusiei după invazia neprovocată din Ucraina.
Contractul dintre Gazprom și Bulgargaz, încă în vigoare, expiră la sfârșitul anului.
Guvernul anterior în frunte cu premierul Kiril Petkov spunea că a notificat lunar Gazpromul că Sofia e dispusă să plătească pentru gaz în dolari americani, cum e stabilit în contract, fără să primească însă nici un răspuns de la gigantul energetic de stat rus.
UE va discuta lansarea unui program de instruire militară a forțelor ucrainene
Uniunea Europeană va discuta lansarea unui program major de instruire militară a forțelor ucrainene în țările învecinate, a anunțat pe 22 august coordonatorul politicii externe și de securitate al UE, Josep Borrell.
Vorbind la o conferință de presă la Santander, nordul Spaniei, Borrell a spus că subiectul va fi discutat săptămâna viitoare la o reuniune a miniștrilor apărării din UE care va avea loc la Praga.
„Bineînțeles că va fi o misiune importantă”, a spus Borrell, adăugând: „orice misiune trebuie să se ridice la nivelul conflictului”.
Echipamentul militar și informațiile puse la dispoziție de Statele Unite și de Europa occidentală au ajutat forțele ucrainene să încetinească, dar nu să oprească, înaintarea trupelor Rusiei în estul Ucrainei și de-a lungul coastelor ucrainene de la Marea Neagră.
„Pare rezonabil ca un război care durează și pare setat să dureze să aibă nevoie de un efort, nu numai în ce privește aprovizionarea cu material. Acest lucru se discută între statele membre și va fi discutat la nivel politic săptămâna viitoare”, a mai spus Josep Borrell, fără să ofere alte detalii.
Rusia acuză Ucraina de uciderea Dariei Dughin
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a acuzat serviciile secrete ucrainene de uciderea Dariei Dughin, fiica ideologului naționalist rus Aleksandr Dughin, unul din principalii arhitecți ai invaziei ruse în Ucraina.
Kievul a negat vehement orice legătură cu moartea Dariei Dughin, care a fost ucisă în explozia mașinii în care se afla, pe 20 august, în regiunea Moscova.
Într-un comunicat dat publicității pe 22 august, FSB pretinde că autorul crimei ar fi fost un ucrainean care a părăsit după aceea Rusia prin Estonia. FSB nu a prezentat nicio dovadă care să susțină această acuzație.
Agenția oficială rusă de știri TASS citează o sursă neidentificată din FSB cu declarația că bomba a fost detonată de la distanță. TASS nu a dat alte detalii.
Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoleak a negat că Ucraina s-ar afla în spatele uciderii Dariei Dughin imediat după ce s-a relatat despre ea, și a repetat această afirmație pe 22 august, spunând că încercările de a învinui Kievul pentru acest incident sunt „inutile”.
Comisia pentru investigații de la Moscova spune că a deschis o anchetă în acest caz pentru a încerca să stabilească ce anume s-a întâmplat.
Potrivit unor membri ai familiei citați de presa din Rusia, Dughin și fiica sa, descrisă drept jurnalist și analist politic, luau parte la un eveniment în afara Moscovei, iar la plecare Dughin a decis în ultimul moment să schimbe mașinile, fiica sa aflându-se în automobilul ideologului când s-a produs explozia.
Aleksandr Dughin este un autor și ideolog rus de extremă-dreapta, despre care se spune că ar fi „ghidul spiritual” al invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina. El a cerut în repetate rânduri absorbția Ucrainei în Rusia și e unul din principalii ideologi ai așa-numitei mișcării neo-eurasianiste din Rusia, pe care observatorii politici o descriu drept fascistă, pentru că promovează o perspectivă de extremă-dreapta a locului Rusiei pe scena internațională, și despre care unii spun că se aseamănă cu nazismul.
Putin s-a făcut în câteva rânduri ecoul discursului expansionist al lui Dughin și deși nu e clar cât de mare e influența sa asupra Kremlinului, acesta a fost descris drept „creierul lui Putin”.
Atât Aleksandr Dughin cât și fiica sa s-au pronunțat ferm în favoarea războiului dus de Rusia în Ucraina.
