Ştiri
Ucraina raportează atacuri cu rachete rusești în Ziua Independenței
Forțele ruse au atacat cu rachete și cu tiruri de artilerie mai multe regiuni din Ucraina, în timp ce această țară a marcat 31 ani de independență de URSS și șase luni de la începerea invaziei rusești, relatează DPA.
Explozii puternice au fost auzite după amiază în regiunea Hmelnițki din vestul țării, a anunțat guvernatorul Serhii Hamali. Activiști ai opoziției din Bielorusia au sugerat că atacul a fost lansat de pe teritoriul belarus. Ei spun că patru rachete lansate de acolo și că două bombardiere rusești ar fi decolat din Belarus.
Relatările de pe câmpul de luptă nu au putut fi verificate independent. Rusia a pus la cale parțial invazia Ucrainei de pe 24 februarie din Belarus.
Trei rachete rusești Kalibr au fost interceptate pe 24 august dimineața în regiunea Hmelnițki, a anunțat apărarea antiaeriană din Ucraina, dar în acest caz rachetele au fost lansate de pe vase de luptă din Marea Neagră.
Regiunea Jîtomîr din nordul Ucrainei a fost și ea bombardată. În regiunea Dnepropetrovsk, un copil de 11 a fost ucis într-un atac cu rachete, au anunțat autoritățile locale, citate de DPA, care mai relatează că sirenele de alarmă aeriană au sunat pe 24 august în mai multe regiuni ale Ucrainei.
Maia Sandu: „Ucraina luptă și pentru libertatea noastră”
Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a felicitat poporul ucrainean, cu prilejul Zilei Independenței.
„Astăzi Ucraina marchează Ziua Independenței. Este o zi plină de semnificație pentru țara vecină și prietenă, care luptă acum ca să-și păstreze identitatea și dreptul de a fi”, se spune în mesajul publicat pe site-ul președinției de la Chișinău.
Șefa statului a adăugat că de șase luni Ucraina luptă contra invaziei ruse, și rezistă. Iar această luptă e „pentru dreptul de a exista ca stat independent, în granițele legitime, recunoscute internațional”.
Războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei, spune președinta Republicii Moldova, a distrus zeci de orașe, a făcut mii de victime, a alungat milioane de oameni din casele lor, fără ca acest război să frângă spiritul ucrainenilor: „Spiritul unui popor liber nu poate fi frânt. Astăzi celebrăm, alături de ucraineni, acest spirit”.
„Prin sacrificiul ei, Ucraina luptă și pentru libertatea noastră. Moldova rămâne alături de ucraineni și de acum încolo, urmând parcursul european pe care l-au ales țările noastre. Prin solidaritate, ne vom apăra libertatea și vom asigura oamenilor noștri un viitor mai bun, în familia statelor europene”, a mai declarat președinta Maia Sandu în mesajul său de felicitare pentru Ucraina.
Zelenski: lumea are nevoie de independența noastră
Într-un mesaj către Consiliul de Securitate ONU, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat importanța globală a apărării țării sale de agresiunea rusească.
„Țara noastră sărbătorește azi Ziua Independenței și acum toți să vadă cât de mult depinde lumea de independența noastră”, a spus Zelenski prin legătură video reuniunii Consiliului de Securitate care a avut loc la New York.
Ceva mai devreme, Rusia a eșuat în încercarea de a-l opri pe Zelenski să se adreseze reuniunii.
Dacă Rusia nu e oprită acum, „ucigașii ruși vor ajunge probabil și în alte țări - în Europa, Asia, Africa, America latină”,a mai spus șeful statului ucrainean, adăugând că „Rusia trebuie să dea socoteală pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”.
Exact acum șase luni, pe 24 februarie, Rusia a invadat Ucraina, în ceea ce președintele rus Vladimir Putin a numit atunci o „operațiune militară” de denazificare și demilitarizare a acestei țări, dar care e de fapt un război de agresiune în care mii de civili nevinovați au fost uciși sau supuși abuzurilor de către ocupanții ruși, alte milioane de ucraineni au luat calea pribegiei, iar Rusia a bombardat masiv infrastructura civilă a Ucrainei.
Războiul Rusiei în Ucraina este condamnat ferm de Occident, care a impus sancțiuni dure Moscovei.
Biden: „În numele poporului american, felicit poporul ucrainean de Ziua Independenței”
Președintele Statelor Unite Joe Biden a anunțat un nou ajutor militar pentru Ucraina de aproape 3 miliarde de dolari, în ziua când ucrainenii sărbătoresc Ziua Independenței, la șase luni după ce Rusia le-a invadat țara.
„În numele poporului american, felicit poporul ucrainean de Ziua Independenței”, a spus Joe Biden într-o declarație dată publicității pe 24 august.
„Statele Unite sunt angajate să ajute poporul Ucrainei care continuă să lupte pentru a-și apăra suveranitatea. Sunt mândru să anunț ca parte a acestui angajament cea mai mare tranșă a noastră de asistență de securitate: aproximativ 2 miliarde 980 de milioane de dolari pentru arme și echipament vor fi livrate prin intermediul Inițiativei de asistență de securitate pentru Ucraina”, a mai spus Biden.
Acest pachet financiar va permite Kievului să obțină sisteme de artilerie și de apărare antiaeriană, muniție, sisteme de contracarare a dronelor și radare, se mai spune în declarația de la Casa Albă.
„Astăzi și în fiecare zi suntem alături de poporul ucrainean pentru a proclama că întunericul ce mână autocrația nu e pe potriva flăcării libertății care luminează pretutindeni sufletele oamenilor liberi”.
Ajutorul militar american, inclusiv transferul de lansatoare de de rachete multiple și obuziere autopropulsate au jucat un rol major în a ajuta Ucraina să lupte contra forțelor ruse mai numeroase și mai bine echipate pe frontul de est.
Statele Unite au furnizat asistență militară guvernului președintelui Zelenski în valoare de 10 miliarde 600 de milioane de dolari, de la începerea invaziei rusești în Ucraina pe 24 februarie.
Un oficial numit de Rusia în Ucraina a fost ucis într-un atentat cu mașină-capcană
Ivan Sușko, primarul numit de Moscova al orașului ucrainean Mihailivka, ocupat de Rusia, a fost ucis de o mașină capcană.
Un reprezentant al autorităților impuse de Rusia în unele părți ale regiunii ucrainene Zaporojie, Volodimir Rogov, a scris pe Telegram pe 24 august că Sușko a murit la spital după explozia unei bombe „plasate intenționat sub scaunul vehiculului său.”
De când Rusia a început să instaleze oficiali în zonele pe care le-a preluat sub control de la lansarea invaziei sale neprovocate în Ucraina, mai mulți dintre aceștia au fost victimele unor atentate.
La 6 august, Vitaliy Hura, un viceprimar numit de Rusia în orașul ucrainean Nova Kakhovka din regiunea Kherson, ale cărui părți se află, de asemenea, sub controlul forțelor armate de ocupație rusești, a fost împușcat mortal de un atacator neidentificat în timp ce ieșea din locuința sa.
Cu o zi mai devreme, agențiile de presă rusești au informat că guvernatorul numit de Rusia în regiunea Herson, Volodimir Saldo, a fost spitalizat. La acea vreme s-a spus că ar fi fost otrăvit.
La 24 iunie, o mașină capcană în Herson l-a ucis pe șeful numit de Rusia al Direcției pentru politici de tineret din cadrul administrației regiunii Herson, Dmitro Savlucenko.
Un grup de deținute iraniene semnează un protest legat de condițiile din închisoare
Un grup de deținute politice din faimoasa închisoare Evin din Iran a publicat o scrisoare în care își exprimă îngrijorarea cu privire la condițiile pe care le suportă în această instituție.
În scrisoarea semnată de Hasti Amiri, Narges Adib, Fariba Asadi, Sepideh Gholian, Gelareh Abbasi, Saba Kordafshari, Alieh Motlebzadeh, Narges Mohammadi și alte deținute, se subliniază îngrijorarea față de creșterea bruscă a numărului de deținute și îngrijorarea cu privire la răspândirea coronavirusului în secția pentru femei.
Semnatarele scrisorii au menționat că lipsa unui spațiu adecvat pentru izolarea și carantina deținuților infectați pune în pericol viețile tuturor celor din închisoare.
Închisoarea Evin, ca multe alte instituții penitenciare din Iran, are un lung istoric de condiții precare. În martie, grupul hacktivist Edalat-e Ali, care susține că lucrează în interiorul Iranului pentru a expune „adevărata față a regimului”, a publicat imagini video care evidențiază condițiile inumane din cea mai cunoscută închisoare din țară.
Un politician rus a fost arestat pentru că a criticat invadarea Ucrainei
Politicianul rus Evgheni Roizman, cunoscut pentru criticile sale la adresa Kremlinului și, mai recent, a campaniei militare din Ucraina, a fost reținut de autorități. Roizman, fost primar al orașului Ekaterinburg, este anchetat pentru „defăimarea armatei ruse”, au declarat serviciile de securitate din Ekaterinburg - o infracțiune pentru care ar putea primi până la 5 ani de închisoare.
Roizman a fost unul dintre puținii critici ai Kremlinului care au câștigat posturi de primar în urma unei serii de proteste de amploare ale opoziției, în timp ce președintele Vladimir Putin își făcea campanie electorală în 2012. De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, Roizman a fost amendat de trei ori cu 50 000 de ruble (833 de dolari) în temeiul unei prevederi legislative referitoare la „defăimarea” armatei ruse. De asemenea, Roizman a fost amendat cu 85000 de ruble (1.417 dolari) pentru sfidarea autorității, după ce a postat pe Instagram o captură a tweet-ului pe care l-a scris sub o declarație a ministrului rus de externe Serghei Lavrov despre Ucraina. Sub captură scria „Evgeny Roizman vs mincinoșii obraznici”.
Kremlinul a numit invazia din Ucraina o „operațiune militară specială” declanșată pentru a-și asigura propria securitate, iar autoritățile au urmărit în justiție mai mulți activiști pentru că au numit-o „război” ori au criticat acțiunea Rusiei.
De Ziua Independenței, Zelenski spune că Ucraina se va lupta cu Rusia „până la sfârșit”
Președintele Volodimir Zelenski a promis că țara sa va lupta cu trupele Rusiei „până la sfârșit.”
La 31 de ani după ce a părăsit Uniunea Sovietică dominată de Moscova, Ucraina își sărbătorește independența în mijlocul unui război cu vecinul său, Rusia.
„În aceste șase luni, am schimbat istoria, am schimbat lumea și ne-am schimbat pe noi înșine... Am început să ne respectăm pe noi înșine. Am înțeles că, în ciuda oricărui ajutor și sprijin, nimeni în afară de noi nu va lupta pentru independența noastră. Și ne-am unit”, a declarat Zelenski într-un discurs aniversar pe 24 august, zi care coincide cu împlinirea a șase luni de război cu Rusia.
„Nu contează pentru noi ce fel de armată aveți, ceea ce contează pentru noi este pământul nostru. Vom lupta pentru el până la sfârșit”, a adăugat el. Ucrainenii, și o mare parte a lumii, s-au pregătit pentru un război prelungit după ce forțele rusești au fost respinse la începutul a ceea ce Moscova descrie ca fiind o „operațiune militară specială”, fiind împiedicată astfel căderea Kievului.
Surse militare occidentale spun acum că forțele rusești fac progrese nesemnificative în operațiunea lor ofensivă în teritoriile din estul și sudul Ucrainei, comparând luptele de acum cu lentele, sângeroasele lupte de uzură din Primul Război Mondial.
Rusia anulează un concert rock după ce solistul a dedicat un cântec colegilor care au fugit
Rusia a anulat spectacolul unui grup rock la un festival din Moscova, după ce solistul a dedicat un cântec altor artiști care au fugit din țară în urma invaziei din Ucraina.
Solistul trupei Splin, Aleksandr Vasilyev, a confirmat pentru Kommersant că grupul său nu va cânta la concertul din 26 august care urma să aibă loc pe un stadion din capitala rusă.
Rusia a anulat zeci de spectacole în întreaga țară ale artiștilor care îndrăznesc să își exprime dezaprobarea față de invazia din februarie a Ucrainei, pentru a evita ca aceștia să influențeze populația și să slăbească sprijinul pentru război. Mai mulți artiști au ales în mod voluntar să părăsească țara sau să își întrerupă turneele de la lansarea invaziei.
Kommersant a remarcat că anularea concertului Splin diferă de alte cazuri, deoarece Vasiliev nu a făcut nicio mențiune despre războiul din Ucraina sau despre conducerea Rusiei.
Urcând pe scena din Voronej, în centrul Rusiei, la 20 august, solistul Splin, Aleksandr Vasiliev, le-a declarat celor prezenți că este o plăcere să vadă atât de mulți oameni care „dau dovadă de milă, compasiune, umanitate și care nu acceptă cruzimea, violența și crima”.
El a dedicat apoi piesa de succes, Vhoda Net (No Exit), altor grupuri rock ai căror membri au fugit din țară la începutul acestui an, spunând că speră ca aceștia să se întoarcă „ca să putem cânta pentru voi aici”.
Interpretarea lui Splin a fost eliminată din înregistrarea difuzată online și postată pe internet, iar zvonurile privind anularea grupului la concertul din 26 august au început să circule în curând. Splin urma să fie una dintre atracțiile concertului de la Moscova.
Ucraina marchează Ziua Independenței și șase luni de când a fost invadată de trupele Moscovei
Ucraina marchează pe 24 august 31 de ani de independență față de Uniunea Sovietică dominată de Moscova, în timp ce continuă să lupte împotriva unei invazii rusești neprovocate de șase luni, care a ucis zeci de mii de oameni, a neliniștit milioane de cetățeni și a provocat pagube materiale uriașe.
Capitala Ucrainei, Kiev, și alte câteva orașe mari au interzis sărbătorile publice, pe fondul avertismentelor că Rusia se va folosi de această ocazie pentru a lovi infrastructura civilă și guvernamentală.
În discursul din 24 august dedicat Zilei Naționale, președintele Volodimir Zelenski a promis că țara sa va lupta cu trupele Rusiei „până la sfârșit.”
„În aceste șase luni, am schimbat istoria, am schimbat lumea și ne-am schimbat pe noi înșine... Am început să ne respectăm pe noi înșine. Am înțeles că, în ciuda oricărui ajutor și sprijin, nimeni în afară de noi nu va lupta pentru independența noastră. Și ne-am unit”, a declarat Zelenski pe 24 august, zi care coincide nu doar cu împlinirea a 31 de ani de independență, dar marchează și șase luni de când Rusia a invadat Ucraina, declanșând războiul.
„Nu contează pentru noi ce fel de armată aveți, ceea ce contează pentru noi este pământul nostru. Vom lupta pentru el până la sfârșit”, a adăugat el. Ucrainenii, și o mare parte a lumii, s-au pregătit pentru un război prelungit după ce forțele rusești au fost respinse la începutul a ceea ce Moscova descrie ca fiind o „operațiune militară specială”, fiind împiedicată astfel căderea Kievului.
Ieri, Volodimir Zelenski avertiza asupra posibilității ca Rusia să-și intensifice atacurile și diversiunile pentru a marca, în felul ei, această aniversare. El le-a spus ucrainenilor, în de-acum obișnuitul său discurs video din seara de 23 august, să rămână vigilenți, deoarece 24 august marchează, de asemenea, o jumătate de an de la 24 februarie, ziua în care Rusia a început invazia denumită de președintele Vladimir Putin „operațiune militară specială”. „24 august este o zi importantă pentru noi toți - este, din păcate, importantă și pentru inamicul nostru. Trebuie să fim conștienți că sunt posibile provocări rusești și atacuri brutale", spunea aseară Zelenski.
În loc de obișnuita paradă, vehicule militare rusești distruse și capturate, inclusiv tancuri, au fost expuse pe bulevardul central Hreșciatik din Kiev, ca o amintire a încercării eșuate a Moscovei de a captura capitala în primele săptămâni ale războiului.
Washingtonul a avertizat recent că Rusia ar putea folosi aniversarea pentru a lansa atacuri sporite asupra infrastructurii civile și a clădirilor guvernamentale ucrainene.
Adjunctul ambasadorului american la ONU, Richard Mills, a avertizat explicit Rusia că „pe măsură ce ne apropiem de Ziua Independenței Ucrainei, lumea este cu ochii pe ea”, în discursul ținut în fața Consiliului de Securitate ONU pe 23 august.
„Nici nu ar mai trebui să spunem: vă rugăm nu bombardați școli, spitale, orfelinate sau locuințele civililor", a spus el. „Ne străduim în continuare să-i facem pe cei responsabili de încălcările dreptului internațional să răspundă pentru faptele lor".
Între timp, Statul Major General al Forțelor Armate Ucrainene a declarat pe 24 august că Rusia a continuat să bombardeze obiective civile din întreaga Ucraină „Atacurile aeriene și cu rachete ale ocupanților ruși împotriva obiectivelor civile de pe teritoriul Ucrainei continuă. Nu ignorați semnalele de avertizare aeriană”, a spus într-un comunicat Statul Major ucrainean. De asemenea, forțele rusești au desfășurat ofensive în direcția Bahmut și Kodema, în estul regiunii Donețk, precum și în direcția așezărilor Piski și Nevelske, fără a înregistra niciun succes, se mai spune în comunicat.
Pe de altă parte, guvernatorul Sevastopolului, numit de Moscova, Mihail Razvojaiev susține că apărarea aeriană rusă a doborât un număr nespecificat de drone ucrainene în apropierea orașului Sevastopol din Crimeea, la sfârșitul zilei de 23 august. Afirmațiile lui nu au putut fi confirmate din surse independente.
Un oficial american a declarat că Washingtonul va anunța un nou pachet de asistență de securitate pentru Ucraina, în valoare de aproximativ 3 miliarde de dolari, încă din 24 august, în ceea ce ar fi cea mai mare tranșă acordată Kievului de la invazia Rusiei.
Compania IMAX interzice utilizarea echipamentelor sale cinematografice în Rusia
IMAX Corporation din Canada, care a părăsit piața rusă la începutul lunii iunie din cauza invaziei neprovocate a Moscovei în Ucraina, a anunțat că interzice utilizarea echipamentelor sale în Rusia.
Aleksei Vasiasin, directorul general al rețelei unite rusești Cinema Park și Cinema Formula, a declarat pentru grupul media RBK la 23 august că cinematografelor din întreaga țară li s-a interzis să folosească tehnologia și echipamentele IMAX fără permisiunea companiei. El a adăugat că rețelele de cinematografe rusești pot da în judecată IMAX pentru această decizie, în cazul în care compania nu revine pe piața rusă până la sfârșitul anului.
IMAX este un sistem proprietar de camere de înaltă rezoluție, formate de film, proiectoare de film și cinematografe cunoscute pentru faptul că au ecrane foarte mari, cu un raport de aspect înalt și scaune abrupte de stadion pentru a crește impactul vizual pentru spectator.
Vasiasin a mai spus că situația din industria cinematografică din Rusia este în prezent mai rea decât a fost în timpul pandemiei de coronavirus, din cauza eliminării de pe piața rusă a blockbusterelor de la Hollywood și a incertitudinii cu privire la obținerea de către cinematografe a licențelor pentru difuzarea filmelor occidentale.
Statele Unite au atacat ținte legate de Iran în Siria
Armata americană afirmă că a lansat un atac în Deir al-Zor, în Siria, împotriva unor clădiri și instalații de infrastructură folosite de grupuri afiliate la Corpul de elită al Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) din Iran.
Comandamentul central al armatei a precizat într-un comunicat că astfel de lovituri au ca scop protejarea forțelor americane de atacuri din partea unor grupuri susținute de Iran.
Loviturile „au luat măsuri proporționale, deliberate, menite să limiteze riscul de escaladare și să minimizeze riscul de victime”, a precizat comandamentul american fără a identifica țintele și nici vreo cifră a victimelor în urma loviturilor, despre care armata a spus că au avut loc la ordinul președintelui Joe Biden.
„Loviturile de astăzi au fost necesare pentru a proteja și apăra personalul american”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comandamentului Central, colonelul Joe Buccino. Buccino a adăugat că operațiunea a fost răspunsul la un atac din 15 august care a vizat forțele americane.
În cadrul acelui atac, dronele care ar fi fost lansate de miliții susținute de Iran au vizat garnizoana al-Tanf, folosită de forțele americane. Comandamentul Central al SUA a spus atunci că atacul a provocat „zero victime și nicio pagubă”.
Deir Ez-Zor este o provincie strategică, bogată în petrol, învecinată cu Irakul și controlată de grupări de miliție susținute de Iran și de forțele siriene care au fost adesea ținta avioanelor de război israeliene în lovituri anterioare.
Un general iranian din Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a fost ucis în Siria
Presa iraniană relatează că generalul Abolfazl Alijani, un comandant de rang înalt din cadrul Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), a fost ucis în Siria.
Agenția de știri DEFA Press l-a identificat la 23 august pe comandant ca fiind un „apărător al sanctuarului”, o referire la iranienii care luptă în numele Iranului în Siria sau Irak, fără a oferi mai multe detalii despre atacul în care a fost ucis.
Alijani era un comandant regional al forțelor terestre ale Gardienilor Revoluției din orașul central Isfahan. Potrivit Iran International, un organ de presă identificat cu opoziția politică iraniană, Alijani a fost ucis în timp ce servea ca „consilier militar" în Siria.
Iranul a oferit sprijin militar forțelor președintelui sirian Bashar al-Assad cel puțin din 2012, sub formă de consilieri militari și voluntari, dar neagă că ar fi trimis în Siria propriile trupe. Chiar și așa, presa iraniană a raportat moartea câtorva comandanți iranieni împreună cu sute de luptători iranieni.
Ministerul kazah de Externe îl convoacă pe ambasadorul ucrainean pentru comentarii „nepotrivite”
Ministerul de Externe din Kazahstan l-a convocat pe ambasadorul ucrainean Petro Vrublevski pentru comentariile „nepotrivite” făcute de acesta într-un interviu acordat unui blogger kazah despre invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina.
Declarația a devenit virală pe internet și a stârnit o reacție negativă în Rusia și în rândul etnicilor ruși din Kazahstan. În interviul video din 21 august, răspunzând unei întrebări despre războiul Rusiei, lansat la sfârșitul lunii februarie, Vrublevski a spus „Încercăm să ucidem cât mai mulți dintre ei. Cu cât mai mulți ruși ucidem acum, cu atât mai puțini dintre ei ne vor putea ucide copiii”.
Ministerul kazah de Externe a precizat într-o declarație din 23 august că ministrul adjunct de Externe Ermukhanbet Konuspaev și-a exprimat protestul față de aceste afirmații ale lui Vrublevski.
Asociația Organizațiilor Ruse, Slave și Cazace din Kazahstan a cerut guvernului să îl declare pe Vrublevski persona non grata.
Ambasada Ucrainei în Kazahstan nu a comentat situația. Vrublevski nu a putut fi deocamdată contactat.
Presa: Statele Unite ar putea anunța un nou ajutor militar de 3 miliarde de dolari pentru Ucraina
Statele Unite urmează să anunțe un nou pachet de asistență de securitate pentru Ucraina, în valoare totală de aproximativ 3 miliarde de dolari, în timp ce trupele acestei țări încearcă să respingă forțele rusești invadatoare.
Administrația Biden ar putea face anunțul încă din 24 august, pentru a coincide cu ziua independenței Ucrainei, a declarat presei un oficial american. Tranșa ar fi cel mai mare pachet de ajutor pentru Ucraina de când Rusia a lansat invazia neprovocată în urmă cu șase luni. Ajutorul militar american, inclusiv transferul de lansatoare de rachete multiple și obuziere, a jucat un rol major în sprijinirea Ucrainei în a măcina forțele mai mari și mai bine echipate ale Rusiei pe frontul de est.
Oficialul american, care a vorbit sub rezerva anonimatului, nu a dezvăluit ce arme vor fi transferate Ucrainei în cadrul ultimei tranșe. Statele Unite au oferit 10,6 miliarde de dolari în asistență militară guvernului președintelui Volodimir Zelenski începând cu 24 februarie.
Separat, Germania a declarat în aceeași zi că va trimite în curând arme în valoare de peste 500 de milioane de euro (499,3 milioane de dolari) către Ucraina.
La începutul acestui an, Germania s-a luptat cu întrebarea dacă ar trebui să furnizeze arme Ucrainei, ceea ce a dus la mari întârzieri extrem de criticate, atât pe plan intern, cât și în străinătate.
Anunțurile SUA și Germaniei vin pe fondul temerilor că Rusia ar putea lansa atacuri cu rachete asupra orașelor ucrainene la 24 august, când cetățenii sărbătoresc 31 de ani de independență față de Moscova.
Canada aplică mai multe sancțiuni Rusiei, inclusiv guvernatorilor regionali
Canada a aplicat sancțiuni împotriva a încă 62 de cetățeni ruși și a unei companii de apărare din cauza invaziei neprovocate în curs de desfășurare a Moscovei în Ucraina.
Guvernatorii celor 27 de regiuni ale Rusiei și membrii familiilor acestora, precum și directorii de top ai Avtomatika, parte a conglomeratului Rostekh controlat de stat, care se ocupă de industriile de apărare și de înaltă tehnologie, sunt afectați de noile sancțiuni, a declarat premierul Justin Trudeau la 23 august, în timpul summitului pentru șefii de stat și de guvern al Platformei internaționale pentru Crimeea.
De când Rusia și-a lansat agresiunea pe scară largă împotriva Ucrainei, la sfârșitul lunii februarie, Canada și-a închis spațiul aerian pentru avioanele rusești, a interzis navelor rusești să folosească porturile și apele interne canadiene, a interzis vânzarea de articole de lux către Rusia și a interzis băncilor canadiene să efectueze tranzacții cu banca centrală a Rusiei.
În prezent, pe lista de sancțiuni a Canadei se află 1500 de cetățeni și companii rusești, inclusiv președintele Vladimir Putin, cele două fiice adulte ale acestuia, atleta rusă Alina Kabaieva, despre care se crede că este actuala parteneră a lui Putin, ministrul de externe Serghei Lavrov, președinta băncii centrale Elvira Nabiullina și mulți alți apropiați ai președintelui.
Maia Sandu la Platforma Crimeea: „Ucraina protejează lumea”
Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a luat parte la a doua ediție a Summitului Platformei Crimeea, desfășurat în regim online la Kiev, din cauza invadării Ucrainei de către Rusia.
Agora.md relatează că Maia Sandu a vorbit despre războiul din Ucraina și despre importanța respectării ordinii internaționale, reiterând că Republica Moldova e o țară pașnică:
„Țara mea nu este o excepție, suntem o țară pașnică cu oameni pașnici. Nu poți avea securitate regională, într-o lume fără reguli. Niciun stat nu se va simți niciodată în siguranță.”
„Nu vom rămâne slabi, dezbinați, nehotărâți, în zona gri. Moldova nu tolerează nedreptatea. Moldova a condamnat războiul din Ucraina și a cerut încetarea agresiunii. Suntem de partea Ucrainei și condamnăm ferm războiul. Moldova reiterează sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei cu frontierele sale recunoscute internațional, incluzând Crimeea. Ucraina ne protejează azi, Ucraina protejează lumea”, a spus președinta Maia Sandu la Summitul Platformei Crimeea.
Summitul a avut loconline pe 23 august la Kiev, și la el au luat parte peste 60 de șefi de state și de guverne din toată lumea, precum și reprezentanți ai principalelor organizații internaționale, între care ONU, NATO, Uniunea Europeană și Consiliul Europei.
Zelenski: Rusia va primi o ripostă dură pentru orice atac în Ziua Independenței Ucrainei
Liderul ucrainean a avertizat Rusia că va primi o ripostă dură pentru orice atac plănuit să coincidă cu a 31 aniversare a Zilei Independenței Ucrainei, sărbătorită pe 24 august, și în care se împlinesc șase luni de la lansarea invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina, relatează Reuters
„Riposta va crește și va deveni din ce în ce mai puternică”, a spus președintele Ucrainei Volodimir Zelenski la o conferință de presă comună pe 23 august cu omologul său polonez Andrzej Duda, aflat în vizită la Kiev.
Volodimir Zelenski a avertizat recent că e posibil ca Moscova „să încerce ceva în mod particular urât” care să coincidă cu ceremoniile care marchează ziua când Ucraina s-a declarat independentă de Uniunea Sovietică în 1991.
Vorbind presei după summitului Platforma Crimeea care a avut loc la Kiev prin videoconferință la Kiev, Volodimir Zelenski a spus că țara sa va recupera peninsula Crimeea de la ruși prin orice mijloace va crede de cuviință: „Vom lua Crimeea înapoi prin orice mod pe care-l vom considera necesar, fără să ne consultăm cu alte țări”.
Andrzej Duda la Kiev: Crimeea trebuie dată înapoi Ucrainei
Președintele Poloniei Andrzej Duda a declarat la Kiev că președintele Volodimir Zelenski și compatrioții săi luptă „pentru a apăra integritatea statului ucrainean”.
Vorbind la Kiev în cadrul summit-ului Platformei pentru Crimmea, președintele polonez a spus că peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, trebuie returnată Ucrainei: „Crimeea a fost și este parte din Ucrainei tot atât de mult cât Gdansk sau Lublin sunt părți din Poloniei, cât Nisa este parte din Franța, Köln parte din Germania, sau Rotterdam parte din Olanda.
Tot la Kiev, Duda a declarat că magistrala de gaz Nord Stream 2 trebuie închisă definitiv: „Într-un moment când Rusia poartă un război împotriva Ucrainei, când Rusia ocupă teritorii recunoscute pe plan internațional, e nevoie de o schimbare în politica occidentală (…). Trebuie să se renunțe la magistrala Nord Stream 2”.
Până la invadarea de către Rusia a Ucrainei în februarie, Germania importa un sfert din nevoile sale de gaz prin magistrala Nord-Stream 1, care a fost inaugurată în 2011, și care pornește din apropiere de St Petersburg și ajumge în nord-estul Germaniei.
Berlinul a acceptat de asemenea construirea unei conducte paralele, Nord-Stream 2, care a fost terminată, dar nu a mai fost dată în folosință din cauza invaziei din Ucraina.
Comisia Europeană: Europa se confruntă cu cea mai rea secetă din ultimii 500 de ani
E posibil ca Europa să se confrunte cu cea mai serioasă secetă din ultima jumătate de mileniu cel puțin, a declarat Comisia Europeană, după ce ultimele date științifice au revelat că aproape două treimi ale continentului european sunt în stare de alertă sau de avertizare de secetă din cauza valurilor de căldură și a lipsei de precipitații.
Raportul pe luna august al Observatorului european pentru secetă, agenție a Comisiei Europene, spune că 47 la sută din Europa se află sub avertizare meteo, cu deficit masiv de umiditate în sol, în timp ce 17 la sută din continent sunt în stare de alertă din cauza vegetației afectate de căldură.
„Doamne, nu ne părăsi!” O secetă istorică afectează Europa
Seceta aceasta „pare să fie cea mai rea din ultimii 500 de ani cel puțin”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE Johannes Bahrke pe 23 august, referindu-se la raportul citat.
„Este bineînțeles doar o primă evaluare ce trebuie confirmată de datele finale de la sfârșitul sezonului”, a adăugat Bahrke.
Raportul spune că recoltele de vară au avut de suferit, cu o pierdere de 15 la sută la producția de porumb, soia și floarea soarelui.
Regiunile unde condițiile se înrăutățesc cel mai tare sunt cele lovite deja de secetă în primăvară, cum ar fi nordul Italiei, sud-estul Franței și unele regiuni din Ungaria și România.
Muzicianul punk-rock Ihar Bantser din Belarus a primit încă 15 zile de închisoare
Muzicianul punk-rock Ihar Bantser din Belarus, care trebuia să fie eliberat la sfârșitul săptămânii trecute după 15 zile de detenție pentru că ar fi răspândit „materiale extremiste”, a primit încă 15 zile de închisoare sub aceeași acuzație.
Centrul Viasna (Primăvara) pentru drepturile omului a anunțat pe 23 august că sentința a fost pronunțată luni de un tribunal din Minsk. Nu este clar ce anume a făcut muzicianul.
Ihar Bantser, care e liderul trupei punk Mister X, fusese eliberat după ce a petrecut 18 luni într-o așa-numită închisoare deschisă, după ce și-a dat jos pantalonii și a dansat în fața unei mașini de poliție la o demonstrație anti-guvernamentală.
Închisoare deschisă înseamnă că a locuit într-un internat sub supraveghere strictă și a lucrat într-o unitate industrială aleasă de serviciul de stat al penitenciarelor din Belarus.
Procuratura rusă a cerut condamnarea la închisoare a doi ruși care au criticat FSB-ul
Procuratura din Rusia a cerut condamnarea la cinci ani de închisoare fiecare a doi ruși auto-proclamați anarhiști pentru că au criticat Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Rusia, urmașul KGB-ului, la un protest desfășurat în 2018 la Celeabinsk.
Dmitri Țibukovski și soția sa Anastasia Safonova au fost arestați atunci pentru că au desfășurat un banner de mari dimensiuni pe care scria „FSB este principalul terorist”, pentru a-și exprima solidaritatea cu un grup de activiști arestați între 2017-2018 pentru crearea unui grup numit Set (Rețeaua), considerat de autorități terorist, și care avea celule la Moscova, St Petersburg, Penza și Omsk, precum și în Bielorusia învecinată.
Protest la Președinție: „Libertate Marinei Tauber! Jos Maia Sandu!”
Membri și simpatizanți ai Partidului „Șor” au protestat marți, 23 august, în fața Președinției, împotriva a ceea ce ei au numit abuzurile puterii la adresa formațiunii. De asemenea, protestatarii au cerut eliberarea deputatei „Șor” Marina Tauber, care se află de o lună în arest în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.
Deputații Partidului „Șor”, prezenți la manifestație, au spus că Marina Tauber este deținut politic și au acuzat guvernarea PAS și pe președinta Maia Sandu că ar persecuta opoziția. Cu mesaje similare au venit președintele raionului Orhei și primarul orașului Orhei, iar liderul fugar al formațiunii, Ilan Șor, a vorbit mulțimii de pe ecran.
„Maia Sandu, au băgat la închisoare un om absolut nevinovat. O tânără, care a spus doar adevărul. O tânără care a cutreierat țara în lung și în lat și a rezolvat problemele oamenilor. PAS și Maia sunt ca o hepatită pentru politica moldovenească și trebuie să tratăm Moldova de această boală”, a declarat Ilan Șor.
La protest au participat și deputați comuniști.
Președinția nu a comentat manifestația. Anterior, Maia Sandu a declarat că celor vizați în ancheta privind finanțarea ilegală a Partidului „Șor” le este mai ușor să se victimizeze decât să explice de unde provin banii și de ce nu i-au raportat. „Singura mea dorință este ca acest proces să fie unul corect, transparent și să nu trezească semne de întrebare”, a spus președinta.
Între timp, Curtea de Apel Chișinău s-a întrunit în ședință pentru a examina recursul avocaților Marinei Tauber împotriva deciziei recente a Judecătoriei sectorului Ciocana de a-i prelungi arestul cu 20 de zile.
Marina Tauber a fost lipsită de imunitate parlamentară și reținută pe 21 iulie, iar pe 23 iulie a fost plasată în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13. Ea este acuzată de falsificarea raportului financiar al Partidului „Șor” și de acceptarea cu bună știință a finanțării formațiunii de către un grup criminal organizat.
Sechestru pe hotelul „Național”, în dosarul „Metalferos”
La solicitarea procurorilor, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a aplicat sechestru pe hotelul „Național” din capitală, în dosarul numit generic „Metalferos”, în care este cercetat fostul deputat Vladimir Andronachi, considerat un apropiat al ex-liderului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.
În dosarul „Metalferos”, Andronachi este acuzat de crearea unui grup criminal organizat, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Potrivit Serviciului pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, el este beneficiarul efectiv al companiei care deține hotelul „Național”, cu valoarea capitalului social estimat în 2018 la 5,5 milioane euro, adică peste 100 milioane lei.
Procurorii precizează că imobilul a fost sechestrat pentru a putea fi ulterior confiscat în folosul statului, în contul prejudiciilor cauzate de învinuit, de peste 1,1 miliarde lei.
În luna iulie a acestui an, fostul deputat a fost anunțat în căutare internațională de Interpol, pentru a fi arestat și extrădat în R. Moldova. Pe numele lui au fost emise două mandate, în două dosare penale distincte, numite generic „Frauda bancară” și „Metalferos”.
În dosarul fraudei bancare, Andronachi este învinuit că, alături de alte persoane, a simulat încheierea unui contract de investiții în reconstrucția unui imobil cu Banca de Economii. Ei ar fi sustras astfel din conturile băncii 32 de milioane de lei.
Președintele Poloniei a ajuns la Kiev pentru a discuta despre ajutorul pentru Ucraina
Președintele polonez Andrzej Duda a sosit la Kiev pentru a discuta despre continuarea sprijinului pentru Ucraina, inclusiv despre ajutorul militar, a anunțat biroul său la 23 august. „Vizita va include o întâlnire cu președintele [ucrainean] [Volodymyr] Zelenskiy și discuții privind sprijinul militar și apărarea Ucrainei din punct de vedere economic, umanitar și politic”, a declarat pentru presă șeful biroului prezidențial, Pawel Szrot.
Polonia este membră a NATO și a Uniunii Europene, care are o graniță comună cu Ucraina. Sute de mii de ucraineni au fugit în Polonia în urma invaziei neprovocate a Rusiei, care a început la 24 februarie.
